256 matches
-
același mod ca în cazul anterior. 4.28. Lungimea pețiolului (cod OIV 092; UPOV -; IBPRG 6.1.40.) se stabilește prin media măsurătorilor efectuate la pețiolurile a șase frunze situate deasupra strugurelui în treimea medie a lăstarului. 4.29. Lungimea pețiolului în raport cu nervura mediană (cod OIV 093; UPOV 30; IBPRG 6.1.41.) se stabilește prin măsurători iar valoarea raportului reprezintă scara de interpretare a datelor obținute. Pentru frunza adultă cele trei organisme internaționale OIV, UPOV și IBPRG, propun un nou
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
iar lățimea se stabilește în porțiunea cea mai lată a strugurelui. 8.3. Lungimea strugurelui (cod OIV 203; UPOV -; IBPRG 6.2.5.) se apreciază prin măsurători ale lungimii tuturor ciorchinilor de pe 10 lăstari fără a lua în calcul lungimea pețiolului a). 8.4. Compactitatea strugurelui (cod OIV 204; UPOV 59; IBPRG 6.2.6.) este determinată de modul de așezarea boabelor pe ciorchine, de mărimea lor, lungimea pedicelelor . 8.5. Numărul de boabe pe ciorchine (cod OIV 205; UPOV -; IBPRG
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
perpendicular de la nervura mediană la extremitatea celui mai îndepărtat dinte, care poate fi situat în funcție de soi, fie pe lobul lateral superior, fie pe cel inferior, iar valoarea obținută s-a înmulțit cu doi și s-a notat cu lf; lungimea pețiolului, măsurată în linie dreaptă de la punctul pețiolar până la extremitatea lui, notată cu Lp; lungimea nervurilor N1, N2, N3, N4, de asemenea, măsurate în linie dreaptă de la punctul lor de inserție până în vârful mucronilor; mărimea unghiurilor dintre nervuri, notate astfel: a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
N3 și c - între N3 și N4. În urma măsurătorilor efectuate se stabilesc următoarele valori ampelometrice: raporturile dintre lungimea nervurilor N1/N2; N1/N3; N3/N4; raportul dintre lungimea și lățimea frunzei Lf/lf; raportul dintre lungimea frunzei și cea a pețiolului Lf/Lp; suma unghiurilor a + b. Autorul acestei metode susține că ea nu este completă și nu poate fi considerată ca un mijloc sigur de descriere a soiurilor, putând doar să completeze prezentarea lui prin valori numerice. Neajunsul acestei prezentări
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
semnalată în țară la noi pe diferite feluri de nalbă de grădină sau nalba mare. Simptome. Pe frunzele atacate apar pete de decolorare, mici, circulare. Petele de 1-2 mm în diametru, cu timpul devin albicioase și pot fi întâlnite pe pețioluri, nervuri și chiar tulpini. Sporii se formează subepidermic așa încât frunza apare bombată la locul de atac (fig. 211). Frunzele puternic atacate se usucă iar plantele rămân mici și nu înfloresc. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
moldovenii secetei din 1659 au supraviețuit, poreclindu-l Însă pe Ștefăniță, feciorul lui Vasile Lupu, „Papură-vodă“; iar basarabenii au repetat experiența, prin 1946 și nu doar din pricina secetei... Dar În Madagascar, arborele călătorului, Ravenala madagascariensis, oferă Însetaților apa adunată În pețiolul frunzelor. Să nu uităm mediul. Ele, monocotiledonatele, nu uită. Ca ultimă expresie a evoluției vegetale, ele au o acțiune negentropică, opusă deci aceleia entropizante a omului, de invidiat. Monocotiledonatele bălților - acele stații de epurare naturale - anume trestia, papura, rogozul, dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trandafiri - 80,00 15. Salviae sclareae Șerlai 2,00 - 16. Tagetes c.r. Crăițe cu receptacul - 10,00 17. Tragetes s.r. Crăițe fără receptacul - 125,00 FOLIUM FRUNZE 18. Belladonnae Mătrăguna - 20,00 19. Cynarae c.p. Anghinare cu pețiol 0,70 7,40 20. Cynarae s.p. Anghinare fără pețiol 2,50 20,00 21. Datura stramonii Laur 0,60 5,00 22. Digitalis lanata Degețel lînos 1,90 12,00 23. Digitalis purpurea Degețel roșu 2,50 15,00
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
Tagetes c.r. Crăițe cu receptacul - 10,00 17. Tragetes s.r. Crăițe fără receptacul - 125,00 FOLIUM FRUNZE 18. Belladonnae Mătrăguna - 20,00 19. Cynarae c.p. Anghinare cu pețiol 0,70 7,40 20. Cynarae s.p. Anghinare fără pețiol 2,50 20,00 21. Datura stramonii Laur 0,60 5,00 22. Digitalis lanata Degețel lînos 1,90 12,00 23. Digitalis purpurea Degețel roșu 2,50 15,00 24. Malvae glabrae Nalba de cultură - 15,00 25. Melissae
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
fistulosum L. - ceapă de stufat 4. Allium porrum L. - praz 5. Allium sativum L. - usturoi comun 6. Anthriscus cerefolium (L.) Hoffm. - asmățui 7. Apium graveolens L. - țelină 8. Asparagus officinalis L. - sparanghel 9. Beta vulgaris L. văr. vulgaris - sfecla de pețiol 10. Beta vulgaris L. văr. condițiva Alef. - sfecla roșie 11. Brassica oleracea L. convar. acephala (DC) Alef. văr. sabellica L. - varză creată 12. Brassica oleracea L. convar. botrytis (L.) Alef. văr. botrytis L. - conopida 13. Brassica oleracea L. convar. botrytis
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144914_a_146243]
-
lungime și este lipsită de aripi. Masculul are 1,49 - 1,54 mm lungime și prezintă senzori pe articolele III, IV și V ale antenelor. Biologie. Iernează în stadiul de ou depus în toamnă de femela amfigonă pe tulpinile sau pețiolul frunzelor diferitelor plante crucifere cultivate sau spontane. Primăvara, la sfârșitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie, din ouă apar larve, care în câteva zile ajung la maturitate. Fundatrixul se înmulțește pe cale partenogenetică vivipară, dând naștere la virginogene nearipate, care
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de crucifere, rozând epiderma superioară a frunzelor sub formă de mici orificii. După o perioadă de hrănire, are loc împerecherea și apoi femela depune ouăle în sol, obișnuit în jurul plantelor. Incubația durează 10 - 12 zile. Larvele care apar pătrund în pețiolul frunzelor, în care rod un canal până la limbul foliar. O singură larvă poate ataca mai multe frunze de pe aceeași plantă sau de pe plante apropiate. Dezvoltară larvară durează 15 - 18 zile. Larvele mature se retrag în sol, unde în celule speciale
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în frunzarul pădurilor etc. Are 1 - 2 generații pe an. Adulții apar în primăvară când temperatura aerului are valori de 8 - 90 C. Adulții se hrănesc o perioadă de timp pe diferite plante crucifere, rozând cu rostrul mici cavități în pețiolul frunzelor, zone în care țesuturile se hipertrofiază. După împerechere, femela depune ouăle în pețiol, în interiorul nervurilor și al tulpinilor. O femelă poate depune 25 - 40 de ouă. Incubația durează 5- 8 zile, iar larvele care apar, se dezvoltă în galerii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
când temperatura aerului are valori de 8 - 90 C. Adulții se hrănesc o perioadă de timp pe diferite plante crucifere, rozând cu rostrul mici cavități în pețiolul frunzelor, zone în care țesuturile se hipertrofiază. După împerechere, femela depune ouăle în pețiol, în interiorul nervurilor și al tulpinilor. O femelă poate depune 25 - 40 de ouă. Incubația durează 5- 8 zile, iar larvele care apar, se dezvoltă în galerii făcute în tulpini sau pețiolul frunzelor. Dezvoltarea larvară durează 20 - 40 zile. Larvele complet
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
țesuturile se hipertrofiază. După împerechere, femela depune ouăle în pețiol, în interiorul nervurilor și al tulpinilor. O femelă poate depune 25 - 40 de ouă. Incubația durează 5- 8 zile, iar larvele care apar, se dezvoltă în galerii făcute în tulpini sau pețiolul frunzelor. Dezvoltarea larvară durează 20 - 40 zile. Larvele complet dezvoltate, părăsesc plantele gazdă și pătrund în sol la 45 cm adâncime, unde își confecționează o celulă de pământ, în care se transformă în pupă. În luna iulie apar noii adulți
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dăunare. Gărgărița tulpinilor atacă diferite specii spontane și cultivate de crucifere, producând pagube la varza de consum și seminceri. Adulții atacă mugurii de creștere, din care cauză plantele nu mai formează căpățână. Larvele duc o viață minieră. Ele migrează din pețiolul frunzelor până la nivelul rădăcinilor, unde distrug țesuturile, care capătă un aspect făinos. La plantele atacate, frunzele cad prematur, tulpinile se rup cu ușurință de la bază sau se ofilesc și pier. În culturile semincere, lăstarii se vestejesc și se usucă. Din
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
temperatura aerului depășește 10 - 110 C, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunze, ajungând la maturitate sexuală. După împerechere, femela depune ouăle în mici cavități roase de femelă cu rostrul în partea inferioară a tulpinii sau în pețiolul frunzelor de varză, conopidă sau alte crucifere. O femelă depune în medie 100 ouă. Incubația durează 6 - 10 zile, iar larvele care apar, pătrund în pețiolul frunzelor sau în tulpini, în care se hrănesc, formând galerii. Dezvoltarea larvară durează 30
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mici cavități roase de femelă cu rostrul în partea inferioară a tulpinii sau în pețiolul frunzelor de varză, conopidă sau alte crucifere. O femelă depune în medie 100 ouă. Incubația durează 6 - 10 zile, iar larvele care apar, pătrund în pețiolul frunzelor sau în tulpini, în care se hrănesc, formând galerii. Dezvoltarea larvară durează 30 - 50 zile, iar transformarea în pupe are loc în interiorul galeriilor. Stadiul de pupă durează 8 - 12 zile, iar adulții apar eșalonat și apoi se retrag pentru
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
c). Biologie. Iernează în stadiul de adult în depozite, sub acoperișuri sau în alte locuri. Prezintă o generație pe an. Plante atacate și mod de dăunare. La început, larvele pătrund în frunze, hrănindu-se cu parenchimul, apoi rod galerii în pețiol și în tulpini. În unii ani produc pagube mari la semicerii de morcov, pătrunjel și păstârnac, diminuând producția de semințe. Măsuri de prevenire de combatere - Recoltarea la timp a culturilor semincere și condiționarea semințelor. - La apariția primelor larve se vor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
circulă pe cale simpastică; ei nu sunt blocați la nivelul endodermei. Compușii sevei elaborate pot atinge complexul tub ciuruit - celulă anexă fie pe cale simplastică, fie pe cale apoplastică. Seva elaborată din nervurile mici circulă sub presiune pozitivă În lungul nervurilor mari până la pețiol; apoi trece În floemul caulinar. La ieșirea dintr-o frunză, seva elaborată urmează, deci, o cale ascendentă sau descendentă după amplasarea țesuturilor sau organelor care au nevoie de ea. 3. Strategii evolutive la nivel de populații a. Armonie și conflicte
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
învelișul exterior al nucilor de cocos; ele sunt aspre, sfărâmicioase și de culoare bruna. Se clasifică întotdeauna la această poziție indiferent dacă sunt prezentate în masă sau în fascicule. Abaca. Fibrele de abaca (sau cânepă de Manilla) sunt obținute din pețiolul frunzelor anumitor bananieri (Musa textilis Nee) care cresc în principal în insulele Filipine, prin răzuirea de partea nefibroasa, cu ajutorul cutițelor sau mecanică. Se clasifică aici mănunchiul pieptănat sau nu, sau altfel prelucrat pentru toarcere (dar netors), care se prezintă de
ANEXĂ nr. 53 din 5 ianuarie 2000 ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DE HARTIE ŞI TESATURI DIN FIRE DE HARTIE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166795_a_168124]
-
de pe tulpina/cojite, apoi îmbibate cu un lichid de o compoziție corespunzătoare, pentru a preveni mucegăirea și secarea și de asemenea pentru a conserva aroma, se clasifică de asemenea la această poziție. 2) Deșeurile de tutun cum ar fi tijele, pețioluri, nervuri, prafuri, resturile rezultate din mânuirea frunzelor de tutun, sau rezultate de la fabricarea produsului finit. 24.02 - ȚIGĂRI DE FOI (INCLUSIV CELE CU CAPETE TĂIATE), TRABUCURI ȘI ȚIGARETE, DIN TUTUN SAU DIN ÎNLOCUITORI DE TUTUN 2402.10 - Țigări de foi
ANEXĂ nr. 24 din 5 ianuarie 2000 TUTUN ŞI INLOCUITORI DE TUTUN PRELUCRATI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166439_a_167768]
-
obținerea de noi semințe. În funcție de acest criteriu speciile legumicole se grupează în: ... a) anuale; ... b) bienale; ... c) multianuale sau perene. ... (4) Clasificarea în funcție de partea comestibilă a plantelor grupează plantele legumicole în: legume rădăcinoase, legume frunzoase, legume de la care se consumă pețiolul frunzelor, legume pentru tulpini îngroșate, legume pentru fructe, legume bulboase, legume de la care se consumă mugurii, legume de la care se consumă inflorescențele, legume de la care se consumă lăstarii etiolați și altele asemenea. ... (5) Clasificarea legumelor în funcție de cerințele plantelor față de factorii
HOTĂRÂRE nr. 1.614 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155264_a_156593]
-
obținerea de noi semințe. În funcție de acest criteriu speciile legumicole se grupează în: ... a) anuale; ... b) bienale; ... c) multianuale sau perene. ... (4) Clasificarea în funcție de partea comestibilă a plantelor grupează plantele legumicole în: legume rădăcinoase, legume frunzoase, legume de la care se consumă pețiolul frunzelor, legume pentru tulpini îngroșate, legume pentru fructe, legume bulboase, legume de la care se consumă mugurii, legume de la care se consumă inflorescențele, legume de la care se consumă lăstarii etiolați și altele asemenea. ... (5) Clasificarea legumelor în funcție de cerințele plantelor față de factorii
NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2003 de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155265_a_156594]
-
fistulosum L. chives; ceapă de stufat; - Allium porrum L. leek; praz; - Allium sativum garlic; usturoi comun; - Anthriscus cerefolium (L.) Hoffm. Chervil; asmățui; - Apium graveolens L. celery; țelină; - Asparagus officinalis L. asparagus; sparanghel; - Beta vulgaris L. văr. vulgaris mangold; sfecla de pețiol; - Beta vulgaris L. văr. condițiva Alef. red beet; sfecla roșie; - Brassica oleracea L. convar. acephala (DC) Alef. văr. sabellica L. curly kale; varză creată; - Brassica oleracea L. convar. botrytis (L.) Alef. văr. botrytis L. cauliflower; conopida; - Brassica oleracea L. convar
ORDIN nr. 1.269 din 30 noiembrie 2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176086_a_177415]
-
fistulosum L. Japanese bunching onion or Welsh onion; ceapă de stufat - Allium porrum L. Leek; praz - Allium sativum L. Garlic; usturoi - Allium schoenoprasum L. Chives; ceapă de tuns - Anthriscus cerefolium (L.) Hoffm. Chervil; asmățui - Apium graveolens L. Celery; țelină de pețiol și frunze �� Celeriac, țelină de rădăcină - Asparagus officinalis L. Asparagus; sparanghel - Beta vulgaris L. Beetroot including Cheltenham beet; sfeclă roșie Spinach beet or Chard; sfeclă de pețiol sau mangold - Brassica oleracea L. Curly kale; varză creață Cauliflower; conopidă Sprouting broccoli
ORDIN nr. 1.366 din 29 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176728_a_178057]