149 matches
-
profesionistă de suflete singure -, nu înțelegea ce se întâmplă și era tot mai stânjenită, interpreta tăcerea de gheață ca pe o reacție de respingere și nu știa cum să reacționeze. O simțeam contrariată de blocajul nostru aparent, mai ales că pețitul era viața ei și niciodată nu punea doi oameni față în față dacă nu era absolut sigură că se potrivesc... În toată cariera avusese un singur eșec: un cuplu gay care făcuse jurăminte solemne că se lasă de fumat; de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
260 La un an de la căsătorie, peste tot în Bucovina, este obiceiul ca tânăra familie să ducă nașilor "două perechi de colaci", "ca semn de recunoștință și mulțămită că i-au cununat" 261. La huțulii din Bucovina, când are loc pețitul (stárosti), tinerii se prind de mâini în fața mesei, fiind binecuvântați de părinți și de toți cei de față. Starostele le "taie" mâinile cu o felie de pâine, zicând: "Să vă blagoslovească Domnul, Soarele cel drept, în toată viața, să fiți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pământului grăunțe de cereale, mac, mazăre semn al fecundității și al prosperității. Închinându-se zeilor, mireasa înconjura, apoi, vatra de trei ori. După nuntă, tinerii căsătoriți se purificau prin apă și prin foc.300 La huțulii din Bucovina 301, la pețitul miresei (stárosti), gazda stă pe "colnicul prichiciului" (pe vatră), crezându-se că așa cum e "legat căminul, așa să se lege cuibul conjugal" ; "cneazul" (mirele) se așează pe laviță, sub fereastră (sau între ferestre), sub grinda mediană, pentru "întări însoțirea novicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mare precizie, solstițiile (Crăciunul, Sânzienele), echinocțiile (Ziua Cucuclui, Cârstovul Viilor), fazele lunare (Paștele, Duminicile Tinere) indică timpul bun pentru arat și semănat, pentru formarea și desfacerea turmelor, pentru urcarea și coborârea omului de la munte, pentru culegerea plantelor de leac, pentru pețit și logodit, pentru pomenirea moșilor și strămoșilor, pentru aflarea ursitei: Nunta urzicilor este ziua când înfloresc urzicile și nu mai sunt bune de mâncat; Sânzienele sau Drăgaica marchează ziua când înfloresc plantele, indicând ziua cea mai lungă a anului; Împuiatul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fi cu blîndeță în toată viața. Mireasa venită acasă de la cununie învălește îndată focul pe vatră, să astupe gura bărbatului și a soacrei, ca să nu-i zică vreodată ceva. Fata care uită pirostriile pe foc se mărită repede. (Gh.F.C.) La pețit mergi joia sau dumineca. Nu e bine să mergi lunea, că e început de săptămînă, și nici marțea, că atunci s-a pornit lumea. Miercurea e văduvă. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă ți se sting lumînările e semn rău. (Gh.F.C.) Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face strigoi. (Gh.F.C.) Pisica se roagă să-i orbească stăpînul, ca să-i ia îmbucătura din mînă. (Gh.F.C.) Se fac vrăji cu păr de pisică neagră. (Gh.F.C.) Cînd pisica se uită în sobă, se strică vremea. (Gh.F.C.) Cînd feciorul pleacă la pețit sau la logodnă, mama aruncă pe el o pisică, ca să se țină fata de el ca pisica. (Gh.F.C.) Cine încearcă să scape de pisică trecînd-o peste apă e blestemat să orbească. (Gh.F.C.) Pistol Cînd ți se sloboade pistolul la nuntă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de crai le privește cu înțelegere și jovialitate. Știind, după filosofia străveche, că omul nu poate trăi singur, Harap-Alb reușește să-și facă prieteni buni, este altruist, are un suflet mare, iubind albinele și furnicile, milos, respectă ritualurile țărănești (ale pețitului). Un mijloc de caracterizare este dialogul dintre Harap-Alb și celelalte personaje. Este sensibil în relație cu Sfânta Duminică, are însușiri miraculoase, între care și aceea de a înțelege graiul animalelor și al insectelor. El se sfătuiește cu calul, care-l
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se aprofundează psihologia eroilor, se conturează o monografie a satului, care dezvăluie dragostea dintre Marta și ciobanul Miron, deși părinții fetei îi găsiseră un flăcău înstărit. Gura satului este un fel de etalon al romanului popular (T. Maiorescu), iar scena pețitului "constituie un document eminent de arhivă etnografică și o mare pagină literară" (G. Călinescu). Ascensiunea intelectualului provenind din familii sărace de țărani este admirabil surprinsă în Budulea Taichii, nuvelă care atrage atenția prin realismul și umorul ei. Huțu din Cocorăști
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
creației lui Ioan Slavici. Ion Breazu analizează, pentru început, idilele Scormon, La crucea din sat, Gura satului. Criticul urmărește modul în care evoluează sentimentul de dragoste în aceeași măsură în care este interesat de dezvăluirea caracterelor. Scene "memorabile" ca scena pețitului din nuvela Gura satului sau convenționalitatea de,,un romantism ieftin" a portretului păstorului Miron din același text îi rețin deopotrivă atenția. Acest fin comentator al operei lui Slavici se dovedește a fi, la rândul său, un "bun cunoscător al naturii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nunta s-a manifestat Întotdeauna prin Îmbinarea elementelor cu caracter economic, juridic, religios și de ritual folcloric. În acel moment se unesc două neamuri prin Încuscrire. Mai dificilă era hotărârea celor două neamuri pentru Încuscrire, celelalte momente urmând de la sine. Pețitul propriu-zis, care putea fi de durată, preceda Întotdeauna nunta. După ce părțile cădeau de acord asupra căsătoriei tinerilor, În trei duminici la rând, În biserică avea loc strigarea (anunțarea datei când va avea loc căsătoria). Dacă astăzi accentul cade pe cununia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ispăși păcatele. Și mulți ani după această întâmplare, se auzeau colinde în două zile diferite: în Ajun, colindau locuitorii din Ungureni, iar, a doua seară, gospodarii din Ruși. Anii au trecut, casele s-au înmulțit, flăcăii ruși au mers la pețit fetele din Ungureni, nepoții bucovinenilor s-au însoțit cu fete din Ruși, dar obiceiul a rămas neschimbat, până când vreun urmaș al preotului Ionică a poruncit ca Ajunul să rămână ca seară pentru rugăciune, iar, în prima seară de Crăciun, sticlărenii
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
foc, în timp ce această piesă mică zău că nu făcea cine știe ce: majoritatea oamenilor nu ar fi văzut în ea decât o mărgică de sticlă obișnuită, cum purtau îndeobște fetele în colierele de la gât și care le erau oferite drept daruri pentru pețit. Armin mai adăugă încă un ciob de Terra sigillata. Cercetătorii Africii le-ar fi luat indigenilor - cum aș putea face și eu acum - pe niște fleacuri fără valoare comori întregi care se află acum în muzee. Chiar și el ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
că-i și-o bună gospodină, Și zău c-aș accepta-o deocamdată, Deși e botezată doar ca...fină. Certificat de fidelitate Soțul, fără doar și poate, E curat, dovada-i clară, Scrisă cu dexteritate, De...amanta secretară! Negociere la pețit Spune tatăl: „Ți-aș da fata, Dar nu ai făcut armata.” Mama replică: ”Mai bine, Doar un șmotru... de la mine!” Regret În van, când număr primăveri, Regret ocazii ce-s pierdute, Căci frumusețile de ieri Sunt astăzi doar femei... trecute
NICOLAE PEIU by NICOLAE PEIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83943_a_85268]
-
înțeles ce zice, deși era sigur că nu pricepe fir de vorbă românească. Iov, însă, după ce a stat, o țâră, pe gânduri, a zis: Poate că om mai veni, pe aici, neică Vartolomei. Poate că om mai pica și în pețit la dumneata... Pe Vartolomei îl mânca, încă, de demult, în podul palmei, să înceapă lucrul la morișca lui de vânt. Vorbele, fără noimă, ale lui Iov i-au intrat pe o ureche și-i ieșiră pe cealaltă. După ce mașina cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fructe. Ce vin doriți? Tămâioasă românească. O alegere perfectă. Prea bine, domnule. Pocnește ușor din degete către un tânăr chelner îmbrăcat à quatre épingles.40 Te ocupi numai de dumnealor. Se întoarce către Smaranda, curtenitor ca un flăcău tomnatic la pețit: Vă urez poftă bună și seară plăcută în continuare. Orchestra se oprește pentru o scurtă pauză. Liniștea relaxată face loc foșnetului fin al unor rochii sau a câtorva râsete reținute, punctate de clinchetului cristalin al paharelor. Chelnerului revine împingând o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în scenele de acasă, îi este deja cunoscută în amănunțime Nastasiei Filippovna; nu deschidea această discuție, deși Ganea se aștepta în fiecare zi s-o facă. De altfel, am putea povesti multe alte istorii și întâmplări, descoperite cu prilejul acestui pețit și al acestor tratative; dar și așa am anticipat prea mult, mai ales că unele dintre întâmplări se prezentau încă sub forma unor zvonuri mult prea vagi. De exemplu, cică Toțki ar fi aflat de undeva că Nastasia Filippovna ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că n-o face în ajunul nunții tale, iar eu îl primesc? Dar Rogojin? Chiar la tine-n casă, cu maică-ta și cu soră-ta de față, s-a târguit pentru mine, iar tu, după asta, ai venit în pețit și mai că n-ai adus-o și pe soră-ta! Oare Rogojin a avut dreptate când a zis că ești în stare, pentru trei ruble, să te târăști până la Vasilievski Ostrov? — Se târăște, spuse deodată Rogojin, încet, dar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
din cauza lipsei copiilor se hotărăsc să aducă orice găsesc În cale. Baba găsește o căpățână de cal, pe care o pune la scăldătoare, o Îngrijește 9 luni, până când capul de cal Începe să vorbească. Le cere bătrânilor să meargă În pețit la Împăratul Roșu, care-l supune unor probe Înainte de a-i da fata de nevastă. Îndeplinește cele trei probe și se căsătorește cu fata, mărturisindu-i și că are canon de Îndeplinit de la părinți, să fie cap de cal și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Între două familii. În formele lui vechi, conflictul a fost generat, probabil, de trecerea de la endogamie, la exogamie; manifestarea lui cea mai frecventă era atunci căsătoria prin rapt (răpirea miresei). Alegoria vânătorii fabuloase nu-și leagă semnificațiile doar de momentul pețitului, ci și de un context situațional larg, modelat, la nivel ideal, de căutarea soției (vânătoarea); de cererea soției și de unirea popriu-zisă. Vânătorii dau de o urmă de fiară și Încearcă s-o descifreze; descifrarea implică un șir de ipostaze
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și fetele mari Împreună cu părinții lor. Timpul căsătoriei poate fi, În concepția poporului, fast sau nefast, după cum indică anumite semne. Sunt zile bune și zile rele, zile fericite și nefericite. Zilele cele mai potrivite, bune și ,,norocoase de pornit În pețit, de logodit și de cununat sunt joia și duminica. Timpul cel mai uzitat pentru Încheierea sau facerea nunților e toamna, după ce s-a sfârșit tot lucrul câmpului si s-a stors vinul. Câșlegile de iarnă sau cârnilegile sunt perioade menite
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cea frumoasă de la bal devine din nou broască și flăcăul reușește să-și prindă nevasta la cumnata cea mare. Prințesa Roasca-Broasca, o poveste rusească prezintă aceeași situație. Părintele, care-și Îndeamnă fiii să tragă cu arcul și să meargă În pețit unde Îi va cădea săgeata, are surpriza ca cea mai mică dintre nurori să fie extrasă dintr-o baltă mocirloasă. Le supune pe cele trei soții ale fiilor lui la trei probe, iar cea mai mică s-a dovedit a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se Îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și Înstărit merge În pețit să găsească pă unde ar fi fete de el. El a aflat că Într-o comună, la o babă se află o fată
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și Înstărit merge În pețit să găsească pă unde ar fi fete de el. El a aflat că Într-o comună, la o babă se află o fată pe placul lui. Condiția esențială, pe care o punea pețitorilor, era ca s-o păzească noaptea; cel
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lui. Condiția esențială, pe care o punea pețitorilor, era ca s-o păzească noaptea; cel care nu reușea, era ucis. Flăcăul merge mai Întâi să vadă fata, se convinge că-i frumoasă și nu spune nimic; se duce seara la pețit. Baba Îl amenință că, dacă a doua zi dimineața nu-și găsește fata, Îi pune capul În țapa de la gard, pentru că gardul babei era făcut din țepe. Trecând cu bine probele la care este supus, datorită inelului primit de la nașă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Zânelor, cea sortită i se Înfățișează eroului sub forma unei bufnițe. În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip nu-l mai văzuse niciodată. Omul acesta ciudat venise În pețit la căderea nopții. El nu se Întorcea niciodată acasă mai devreme de lăsatul Întunericului și pleca din nou la treabă când mijeau zorile. Prietenii fetei o pizmuiau pentru norocul ei. Fata, luându-și inima În dinți, aprinde o lumânare și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]