KorAP: Find »[drukola/base=pecete & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...122 >

3,028 matches

Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940

vieții. De altfel este si cea mai mare provocare, cea mai inteligentă manipulare a maselor de către propriile lor slăbiciuni. Dacă Iisus ar fi acceptat să prefacă pietrele în pâini, întreaga omenire l-ar fi urmat imediat. El a refuzat însă pecetea pâinii reale, pământești, în numele libertății și al pâini cerești: „nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu.”( 5) Iisus este Mântuitorul celor puțini și tari în credință. De cei mulți și

DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
este tocmai revelația întrupării Sale, El însuși fiind Cuvântul. În finalul poemului, ostatecul „sărută blând buzele ofilite ale bătrânului de nouăzeci de ani”. Sărutul - explică Ivan lui Aleoșa- „este singurul lui răspuns”, la monologul cardinalului. Sărutul acordat de Iisus Hristos - pecete a unei posibile absolviri - arată că inchizitorul „cu inima îndurerată”, cuprins de o sublimă melancolie, nu este totuși o ficțiune, cum înclină să creadă Aleoșa. „Conștient și îndurerat de eroarea acțiunii sale Marele inchizitor rabdă povara suferinței și își asumă

DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
reușit să comunice cu viitorul într-o epocă în care creștinismul trăiește aproape exclusiv în trecut. Creația lui este extrem de fertilă pentru renașterea creștină. Ea are caracter profetic , indică uriașele capacități spirituale ale omului. Pe această creație și-a pus pecetea dualitatea caracterului rus, reliefând marile primejdii ale sufletului. Dostoievski este acea valoare supremă care dă sens poporului rus, existenței sale în lume, el e ceea ce va putea arăta acesta la Judecata de Apoi a popoarelor. 4. Despre Karamazovism ca identitate

DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
Corola-blog/BlogPost/380609_a_381938

közé hatoltál érzem, szétrobbanok a szerelem súlya alatt. Firul de fum Am cules nenumăratele tale furtuni și-am continuat să trăiesc - prin bolul inocenței - în visul transformat în firul de fum, ce se strecoară prin toate ungherele tale cu veșnica pecete a arderii. Füstszál Megszámlálhatatlan viharaidat gyűjtöttem össze, megpróbáltam átélni értetlenségedet. És füstszállá változtatott álmokat, amik minden porcikámba behatoltak, az esztelenség végtelen pecsétjével. Din volumul: Ochiul somnului - darul iubirii / Az álom szeme - a szerelem varázsa Selecție și tălmăcire în limba maghiară

AZ ÁLOM SZEME – A SZERELEM VARÁZSA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1459106710.html [Corola-blog/BlogPost/380609_a_381938]
Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975

Nae Ionescu, înnoirea nu înseamnă schimbare ci „creștere firească” în comunitatea de iubire care este Biserica. Atâta vreme cât această comunitate de iubire funcționează normal, este exclus ca creșterea învățăturii să fie strâmbă. Pentru Nae Ionescu, „Ortodoxia nu poate fi liberă de pecetea națională, ca un sector de viață nedeterminat de națiune și deci indiferent sau defavorabil naționalismului întrucât nu avem cuvântul lui Dumnezeu în forma absolută, ci trăit de oameni. Biserica se acoperă cu neamul, cuprinde pe toți membrii unui popor și

FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426

să-ți fiu un picur de lumină Iubindu-te s-ajung la Dumnezeu Și să-ți sărut mereu fruntea senina. Cu ochii tăi eu să-mi astâmpăr setea De gură mea să te îmbeți gustând Vecia-n doi sfințindu-ne pecetea Iubirea mea să fii tu, vieți la rând. TE POT IUBI Te pot iubi cu viața ce mi se zbate-n vene Te pot iubi nebună, prin munții de poeme Te pot iubi cu gândul ce fură că tâlharul Te

VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 by http://confluente.ro/Luminita_amarie_versuri_de_luminita_amarie_1371643643.html [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
Corola-blog/BlogPost/352461_a_353790

2013 Toate Articolele Autorului ram În inimă de codru și de cântec stă blând izvorul fermecat de soare și aripile lui zvâcnesc ca-ntr-un descântec și se ascund timid în călătoare. Acolo codrul, peste care timpul și-a pus pecetea cu sărut de clipă, așteaptă tot doinindu-și anotimpul să-ți ia cuvântul cald ca o aripă. Și să-l presare-n florile albastre ce-au răsărit sub adieri de lună și-apoi cu palma de-nălțimi sihastre să-i

RAM de LEONID IACOB în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ram_leonid_iacob_1382033592.html [Corola-blog/BlogPost/352461_a_353790]
Corola-blog/BlogPost/382228_a_383557

Nu se va naște anotimp, Care să curețe, în timp, Înmuguriri pe ram bătrân Ale sonetelor ce-ngân. Nu poate fi nici primăvară, Nici toamnă, iarna și nici vară, Care să-ngroape, dezgropând Ce-a mai rămas din crud cuvânt. Pecete pun pe fruntea lor: Sunt inamici iubirilor, Se țin de mâini în vrăjmașii, Reverberând nimicnicii. 8 august 2016, Constantă Sursă foto: #Woman #Portrait - #Stella #Im #Hultberg #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Referință Bibliografica: Ars Muriendi / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN

ARS MURIENDI de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1471927568.html [Corola-blog/BlogPost/382228_a_383557]
Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864

și nu-i iert. Acum doar urma mea rămâne, / Doar pașii mei îi vede Luna, / Unde e urma ta stăpâne, / De ce din două-acum e una? / Prostuțo, ești la mine-n brațe! Cărarea pașilor din urmă) Amprenta vieții și-a pus pecetea peste sufletul poetului cu bune și cu rele. Poeziile lui exprimă sentimente de dragoste, disperare, simpatie, vinovăție, iertare, durere vie, strigăt de ajutor pentru a-și regăsi iubita, o prezență inconfundabilă între cer și pământ, care-i va fi alături

PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1462336732.html [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752

de datoria omului să descătușeze acest suspin universal al Duhului. Părintele Stăniloae spunea, tot așa, că trebuie să primim lumea ca pe un dar al lui Dumnezeu, pe care toți laolaltă să I-L înapoiem, după ce am pus pe ea pecetea iubirii noastre creatoare. Toate acestea sunt adevărate, toate sunt importante. Dar dacă nu vrem să rămânem în stadiul de bune intenții, ne trebuie o unealtă prin care să le putem pune în practică. Iar aceasta este rugăciunea lui Iisus. Și

INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905

pildă, sufletul oltenesc în arta populară. Veacurile l-au răsfrânt, lumină și vis, în scoarțe și chilimuri, i-au unduit neliniștile în doină, l-au izbucnit în vechea arhitectură, l-au înălțat pe la răspântii, în brațele de rugă ale troițelor. Pecețile lui în arta populară sunt: volbură și visătorie, năvală și alean, vigoare și tângă, freamăt și leneșe melancolie, îngândurare și răzvrătire... Clătinând azururi între izbucnirea ca o spinare de mistreț și cântecul limpede cu tristeți domoale, acest specific sufletesc sudează

REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926

un anumit duh, sau mai bine zis, există în lume un duh sinergistic, “local” sau “non-local”, care ni se revelează în formă de cuvinte. După cum un duh poate fi adevărat sau fals, sfânt sau demonic, așa și cuvintele noastre poartă pecetea duhului care le însuflețesc. Odată exprimate însă, cuvintele noastre rămân mărturie veșnică la judecata noastră de pe urma. De aceea poate este bine să ne măsurăm cuvintele. Concepția omenească după care vorbele zboară dar scrisul rămâne (“Verba volant, scripta manent”) își găsește

TEOLOGUMENA – DESPRE RUGACIUNE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464110727.html [Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926]
lepădare de iluzii deșarte, un act de exorcism împotriva “dumnezeilor” străini, neadevărați. Un paradox al înțelegerii rugăciunii: Ne rugăm lui Dumnezeu să facă Voia Să, dar practic noi așteptăm că Dumnezeu să ne între în voie, să autentifice, să pună pecete împărăteasca peste jalba lungă a cerințelor noastre mereu incompletă și reeditata. ● Rugăciunea bine primită nu constă numai în răspunsul lui Dumnezeu la cererile noastre stăruitoare, ci și răspunsul nostru la cuvintele rugăciunii pe care o rostim. Referință Bibliografica: TEOLOGUMENA - Despre

TEOLOGUMENA – DESPRE RUGACIUNE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464110727.html [Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926]
Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901

Religia creștină constituie așadar una dintre trăsăturile existențiale ale neamului nostru. „Fără această trăsătură, națiunea română nu s-ar putea măcar defini, nu numai în ființa și manifestările ei, dar nici măcar în originea ei. Ne-am născut ca neam sub pecete creștină și am dăinuit și făptuit în istorie sub această pecete creștină“ (Ioan Gh. Savin, „Creștinismul și cultura română“, p. 5). Într-o apologie celebră din secolul trecut, Pă¬rin¬tele Profesor Dumitru Stăniloae face o mărturisire memorabilă cu privire la identitatea

CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
Fără această trăsătură, națiunea română nu s-ar putea măcar defini, nu numai în ființa și manifestările ei, dar nici măcar în originea ei. Ne-am născut ca neam sub pecete creștină și am dăinuit și făptuit în istorie sub această pecete creștină“ (Ioan Gh. Savin, „Creștinismul și cultura română“, p. 5). Într-o apologie celebră din secolul trecut, Pă¬rin¬tele Profesor Dumitru Stăniloae face o mărturisire memorabilă cu privire la identitatea profund ortodoxă a poporului român. Astfel, în controversa cu filosoful Lucian

CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756

pentru Iisus din Nazaret, Baraba fu luat și dus în fortăreața Antonia la un fierar armurier unde fu însemnat cu fierul roșu, din porunca procuratorului care dorea astfel să-l umilească încă o dată pe vestitul tâlhar înainte de a-l elibera. Pecetea fierului înroșit fu aplicată pe brațul tâlharului pe mai vechiul semn pus în Cezareea Maritima atunci când fusese prins și întemnițat acolo. După aceast infam tratament, Baraba fu târât înapoi în fața pretoriului unde un tesserarius, un însărcinat cu primirea ordinelor procuratorului

ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
Corola-blog/BlogPost/361733_a_363062

Când mi-am dorit un dram de fericire, Și nu găseam durerilor un leac, M-ai ajutat la sfânta ei zidire Și mi-ai mutat durerile cu-n veac, Te-am prețuit, iubire. M-ai adunat din lunga-mi risipire, Pecete peste viața mea ai pus. Mi-ai dat un dor nespus de nemurire. Și pentru toate câte mi-ai adus, Te-am prețuit, iubire. Nu-mi pot dori mai mult decât acum. Mă mulțumesc cu clipele trăite. Și de va

TE PREŢUIESC IUBIRE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Poezie--Iubire/Te_pretuiesc_iubire_.html [Corola-blog/BlogPost/361733_a_363062]
Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852

fișa personală a susnumitului ce o posedă la Direcțiunea Generală a Securității Statului, fără a se cunoaște motivul reținerii, nu putem aviza transferarea sa de la Penitenciarul Jilava la Spitalul Penitenciarului Văcărești". Implacabilă, hotărârea Direcțiunii Generale a Securității Statului, își pune pecetea pe soarta filozofului. La fila 6 a dosarului prin adresa din 15 iunie 1951 citim: ,La adresa din 25 aprilie 1951 cu onoare vă aducem la cunoștință că avizăm nefavorabil asupra transferului și internării în Spitalul Penitenciarului Văcărești a deținutului Vulcănescu

IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
Corola-blog/BlogPost/372318_a_373647

grâu de aur ce nu ni l-ați vândut... Iar pită noastră-i bună, cu mâini e frământată Ne dați în ultim ceas o Viață ce-i furată? Vă luminează sfinții să dați o lege nouă, Iubirea să vă fie pecete chiar și vouă Doar umăr lângă umăr, putem să ducem Țara Că-i tare gârbovită și grea-i mai e povara! foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Doină... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1845, Anul VI

DOINĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1453233032.html [Corola-blog/BlogPost/372318_a_373647]
Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956

În văl adoarme tristețea vremii, când norii cenușii se scurg în zare. Bruma anunță venirea iernii, natura să intre în hibernare. Prin văl plumburiu își cerne Toamna, lumina zilei către bezna nopții. Cu frunze pământii scrie drama vieții sfârșite în pecetea sorții. Sub nori se ascund raze de soare, focul să le stingă aburi plumburii. Soarele-n zâmbet pune răcoare, iar vremea vopsește pomii ruginii. Văl plumburiu întunecă văzduh și înfiorează gânduri omenești ce-și duc ecouri în vorbe de duh

ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
Corola-blog/BlogPost/356677_a_358006

blajin în prelungiri, mănunchi de raze luminoase, ce-mi umblau printre amintiri. Adolescent cărunt pe drumul vieții, iubind lucid, profund, incandescent, mai dau o șansă, mă plec în fața sorții, chiar de-mi e greu, străbat un continent. Purtând pe frunte pecetea iubirii-mpărtășite, cu pas grăbit de-adolescent nebun, sunt om și-n cale îmi răsar ispite, și n-am puterea să mă întorc din drum. Voi bea acest pahar în întregime, sau jumătate-l voi vărsa în mare, voi plânge-amarnic într-

MELANCIOLII DE TOAMNĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Grupaj_liric_flora_margarit_stanescu_melanciolii_de_toamna_.html [Corola-blog/BlogPost/356677_a_358006]
Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301

tot astfel cum în timpurile Noului Testament, Isus ne-a cuprins pe toți, în rugăciunea Să din Ghetsimani. Că eu să Te pot vedea Totul încerc să îndrept către Dumnezeu. El este singurul care este și toată creația Lui poartă pecetea Sfintei Treimi, adică și noi. Nu e frumos, că omul a primit porunca de la Dumnezeu să fie fericit?“, spunea Victorita Duțu. Că o prelungire a acestui gând, ea adaugă în “Vreau o altă lume”: “Creația Ta e asemeni muntelui/ Ce

“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_vreau_o_alta_lume_de_victorita_dutu_poezie_crestina_despre_vesnicie_dragoste_si_smerenie_.html [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233

nu poate fi nimic mistificat. Este el aici, în toată splendoarea staturii sale spirituale. “Du-mă, Doamne-n chilie de timp tăinută, / Unde vei bate în mine cu toacă de lemn, / Domn al iubirii și lacrimii nerostită, / Și întru rostire, pecetea primului semn - // ( ... ) // Ție mă rog pentru fiecare mișcare a mâinii, / Pentru puterea de-a fi slab în putere, / Și-n slăbiciune, fagurul Tău de miere / Astăzi - durere, mâine-nviere - a pâinii. Și-nchide-mi ochii setoși să Te vadă în

POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
Corola-blog/BlogPost/376386_a_377715

se apropie de acest fel de cunoaștere a lui Dumnezeu. Prin unirea cu Hristos, acesta devine modelul nostru în toate acțiunile noastre pe care le întreprindem și așa El ne însoțește tot timpul pe cale mântuirii personale. Unirea cu Hristos reprezintă pecetea puterii depline, nimic nu te mai poate înfricoșa, iar durerea devine „dulce” precum mierea. Așa se explică suportarea celor mai grele „munci” asupra trupului omenesc de către martirii creștini ai primelor trei veacuri. Nici focul, nici apa, nici ghilotina, cei mai

O ALTFEL DE CRUCE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1410944207.html [Corola-blog/BlogPost/376386_a_377715]
Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016

cele două albume din „Fondul Bucovina”, dedicate de părintele Nicolae Pentelescu „Însoțirii cizmarilor români din Suceava”, aflăm o mulțime de date despre acești meseriași ai urbei. De la primele atestări ale meșteșugarilor cizmari (din sec. al XV-lea), la mențiunile cu privire la pecețile de breaslă ale talpalarilor și ciubotarilor (1780) sau la Decretul din 10 iulie 1804 cu privire la orânduirea breslelor din Bucovina, toate informațiile sunt foarte prețioase. Albumele fac referire la membrii breslei, la calfe și ucenici (cu învățătura „Meșteșugul vreme cere / Nu

BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]