83 matches
-
o prepare, pentru conținutul ei de vitamine), că pentru a ieși după-amiaza în oraș aveam nevoie de bilet de voie semnat de pedagogă, iar pentru a merge sâmbăta după ore acasă până duminica biletul trebuia semnat de diriginte, director și pedagogă (aveam mereu inima cât un purice că dirigintele sau pedagoga ar fi putut hotărî și în cazul meu, cum hotărâseră în cazul altora, că nu „merit“ să merg acasă), că pentru a ne spăla mai ca lumea trebuia să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
ieși după-amiaza în oraș aveam nevoie de bilet de voie semnat de pedagogă, iar pentru a merge sâmbăta după ore acasă până duminica biletul trebuia semnat de diriginte, director și pedagogă (aveam mereu inima cât un purice că dirigintele sau pedagoga ar fi putut hotărî și în cazul meu, cum hotărâseră în cazul altora, că nu „merit“ să merg acasă), că pentru a ne spăla mai ca lumea trebuia să ne aducem apă încălzită de la cantină, trecând cam trei sute de metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
durau de la patru la opt, o oră pe lumină și după ora cinci la lumânare, pentru că atunci începea pauza de electricitate a fiecărei zile. Practic însă, atunci debuta viața ascunsă a căministelor. Totul era dublu: o față pregătită pentru inspecția pedagogei, alta pentru strâmbăturile de după ieșirea ei, o carte pentru ochii oficiali, alta pentru plăcerea personală. În aceste perioade, se mânca „din pachet“, se discuta despre acasă, băieți, filme, despre ceea ce se întâmplase peste zi, se spuneau bancuri (inclusiv politice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
ales din acestea din urmă), se vehiculau legende locale (despre nu știu care dintr-a douășpea care a încercat să se sinucidă din amor pentru proful de mate, despre presupusa amantă nimfomană a profului de filosofie, despre teroarea domestică în care trăia pedagoga), se schimbau casete sau reviste din Vest despre muzică sau modă, se făceau fițuici sau se epilau picioarele la lumânare, până mirosea toată camera a șorici. Foarte rar se învăța și se citea, cu toate că liceul era foarte dur și foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
noapte. Departe de a se lăsa descurajat, admiratorul (cred că-l chema Daniel) a continuat să-și manifeste pasiunea complet nonverbal, lipindu-mi abțibilduri nemțești cu formațiile lui preferate pe carnetul de bilete de voie lăsat la semnat pe caloriferul pedagogei și cadorisindu-mă cu ciocolată pe căi dintre cele mai complicate. Mie îmi plăcea însă un coleg de-al lui, cu care nu vorbisem decât o singură dată la cantină și pe care nici nu mai știu astăzi cum îl chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Marinetti față de poeta și contesa franceză de origine română Anne Brâncoveanu de Noailles a fost exprimată - între altele - prin dedicarea unei poezii din volumul La vie charnelle, 1908. Prin intermediul celei din urmă, Elena Văcărescu și doamna Smara (Smaranda Gârbea, activa „pedagogă” culturală fiind o veche propagandistă marinettistă) sînt contactate pentru a participa la o anchetă internațională despre versul liber, găzduită de revista Poesia (2/1909), aproape concomitent cu apariția primului manifest futurist. Aceeași revistă găzduise și cîteva texte poetice ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
anilor '50. "Erau ochi peste tot. Te simțeai supravegheat în permanență"190. Françoise B., fostă elevă la un pension din Bourgogne, își amintește și ea prea bine de asta, într-o bună zi interzicându-i-se ieșirea duminicală fiindcă o "pedagogă" o văzuse vorbind vreme de cinci minute cu un băiat. Chiar dacă flirtul înlesnește însușirea gramaticii amoroase, nu își găsește întotdeauna locul în curtea școlii. În schimb, cum puteau fi împiedicate petrecerile-surpriză, balurile de sâmbătă seara, ieșirile la cinema, micile excursii
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Profesională de Confecții din Curtea de Argeș (1949-1951) și Facultatea Muncitoreasca la Universitatea din București (1953-1955). Își continua studiile la Facultatea de Pedagogie-Filologie a Institutului Pedagogic din Capitală, absolvita în 1959. După scurte perioade că muncitoare la Fabrica de Confecții (1951-1952) și pedagoga în cadrul Grupului Școlar Profesional și Tehnic din București (1954-1955), ca profesoară la Foleștii de Sus, județul Vâlcea, si Copaciu, județul Gorj (1959-1960), devine asistență și ulterior lector de literatură la Facultatea de Ziaristica a Academiei de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]