95 matches
-
anilor '50. "Erau ochi peste tot. Te simțeai supravegheat în permanență"190. Françoise B., fostă elevă la un pension din Bourgogne, își amintește și ea prea bine de asta, într-o bună zi interzicându-i-se ieșirea duminicală fiindcă o "pedagogă" o văzuse vorbind vreme de cinci minute cu un băiat. Chiar dacă flirtul înlesnește însușirea gramaticii amoroase, nu își găsește întotdeauna locul în curtea școlii. În schimb, cum puteau fi împiedicate petrecerile-surpriză, balurile de sâmbătă seara, ieșirile la cinema, micile excursii
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
câteva fapte destul de interesante. [scandalul de la azilul elena doamna] Al doilea este un scandal izbucnit la Azilul Elena Doamna. De mult se zvonea că în acest institut se petrec fapte imorale și că atât pensionarele, cât și unele institutoare sau pedagoge se dedeau la practici contra naturii. Bineînțeles, ca întotdeauna când întunericul acopere o cestiune, publicul exagerează și clădește fantezii nesfârșite. Adevărul este că, pe atunci, Azilul Elena Doamna avea această reputațiune urâtă, așa că o fată ieșită din Azil era privită
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pregătirii ei foarte serioase, care continuu, an de an, își completa cursul cu ultime descoperiri în domeniu. Cariera ei didactică a fost un triumf, o mare satisfacție că a reușit să se ridice la nivelul dascălilor ei din liceele bolgrădene. Pedagogă cu o intuiție fină, deschisă la tot ce este nou în domeniu, ceea ce i-a atras stima, venerația elevilor săi. A fost un model didactic, pedagogic pentru colegii săi din grupul școlar Petrol-Chimie. Lucrările ei de laborator erau un exemplu
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
becului, că aveam uniforme hidoase și negre, pe care refuzasem să le port, până când biata mamă mi-a cusut o pănglicuță colorată pe sarafan, că eram obligați să ne lăsăm paturile perfect întinse, în așa fel încât moneda pe care pedagoga o arunca de probă pe pat să sară ca o minge elastică (dacă patul nu trecea proba, nu aveam voie să mergem la micul dejun până ce nu ieșea totul perfect), că mâncam mereu același dejun, compus din pâine tare (o
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
porniri sexuale sălbatice) și pastă de măceșe (pe care n-o suport nici azi, când mama insistă să o prepare, pentru conținutul ei de vitamine), că pentru a ieși după-amiaza în oraș aveam nevoie de bilet de voie semnat de pedagogă, iar pentru a merge sâmbăta după ore acasă până duminica biletul trebuia semnat de diriginte, director și pedagogă (aveam mereu inima cât un purice că dirigintele sau pedagoga ar fi putut hotărî și în cazul meu, cum hotărâseră în cazul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o prepare, pentru conținutul ei de vitamine), că pentru a ieși după-amiaza în oraș aveam nevoie de bilet de voie semnat de pedagogă, iar pentru a merge sâmbăta după ore acasă până duminica biletul trebuia semnat de diriginte, director și pedagogă (aveam mereu inima cât un purice că dirigintele sau pedagoga ar fi putut hotărî și în cazul meu, cum hotărâseră în cazul altora, că nu „merit“ să merg acasă), că pentru a ne spăla mai ca lumea trebuia să ne
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ieși după-amiaza în oraș aveam nevoie de bilet de voie semnat de pedagogă, iar pentru a merge sâmbăta după ore acasă până duminica biletul trebuia semnat de diriginte, director și pedagogă (aveam mereu inima cât un purice că dirigintele sau pedagoga ar fi putut hotărî și în cazul meu, cum hotărâseră în cazul altora, că nu „merit“ să merg acasă), că pentru a ne spăla mai ca lumea trebuia să ne aducem apă încălzită de la cantină, trecând cam trei sute de metri
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
durau de la patru la opt, o oră pe lumină și după ora cinci la lumânare, pentru că atunci începea pauza de electricitate a fiecărei zile. Practic însă, atunci debuta viața ascunsă a căministelor. Totul era dublu: o față pregătită pentru inspecția pedagogei, alta pentru strâmbăturile de după ieșirea ei, o carte pentru ochii oficiali, alta pentru plăcerea personală. În aceste perioade, se mânca „din pachet“, se discuta despre acasă, băieți, filme, despre ceea ce se întâmplase peste zi, se spuneau bancuri (inclusiv politice și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ales din acestea din urmă), se vehiculau legende locale (despre nu știu care dintr-a douășpea care a încercat să se sinucidă din amor pentru proful de mate, despre presupusa amantă nimfomană a profului de filosofie, despre teroarea domestică în care trăia pedagoga), se schimbau casete sau reviste din Vest despre muzică sau modă, se făceau fițuici sau se epilau picioarele la lumânare, până mirosea toată camera a șorici. Foarte rar se învăța și se citea, cu toate că liceul era foarte dur și foarte
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
noapte. Departe de a se lăsa descurajat, admiratorul (cred că-l chema Daniel) a continuat să-și manifeste pasiunea complet nonverbal, lipindu-mi abțibilduri nemțești cu formațiile lui preferate pe carnetul de bilete de voie lăsat la semnat pe caloriferul pedagogei și cadorisindu-mă cu ciocolată pe căi dintre cele mai complicate. Mie îmi plăcea însă un coleg de-al lui, cu care nu vorbisem decât o singură dată la cantină și pe care nici nu mai știu astăzi cum îl chema
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
face. Deși speriată, la insistența mea, a mai mers de două ori cu alimente la colegii ei de an. Cu acest prilej „colonelul” Karol Popik i-a propus soției să divorțeze de subsemnatul dacă vrea să lucreze în învățământ. Era pedagogă la Liceul „Elena Doamna” din Suceava. A urmat un timp, de mai bine de un an în care multe doamne, cadre didactice au fost silite să divorțeze de soții lor, prezumtivi dușmani ai comunismului, pentru a fi tolerate în învățământ
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
face. Deși speriată, la insistența mea, a mai mers de două ori cu alimente la colegii ei de an. Cu acest prilej „colonelul” Karol Popik i-a propus soției să divorțeze de subsemnatul dacă vrea să lucreze în învățământ. Era pedagogă la Liceul „Elena Doamna” din Suceava. A urmat un timp, de mai bine de un an în care multe doamne, cadre didactice au fost silite să divorțeze de soții lor, prezumtivi dușmani ai comunismului, pentru a fi tolerate în învățământ
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mare durere sufletească. Ca-n poveste, am văzut, în locul clădirii necunoscute, Școala înălțându-se albă, maiestuoasă. Am pătruns sfioasă înăuntru. Sunase de intrare în clase. Pe coridoare lungi, șiruri de fete cu gulerașele albe, scrobite, se îndreptau grăbite spre clase. Pedagoga șefă Ana Ivanovna Șerbanovici mustra o elevă pentru nu știu ce necuviință. De pe o scară de la etajul I cobora spre clasa noastră, cu un zâmbet bun, dar autoritar, profesoara mea de limbă română. Și am mai auzit o voce, care era a
Întâlnire cu școala. In: Curierul „Ginta latină” by Maria Lăudat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2328]
-
mai renumiți tenori, de la Beniamino Gigli și Ferruccio Tagliavini până la Luciano Pavarotti și Plácido Domingo. După ce începuse să studieze literatura și filozofia la Universitatea din București, a luat lecții de canto cu Lucia Anghel, continuând apoi cu celebra soprană și pedagogă Lydia Lipkowska. La 19 ani își termină studiile formale în Italia cu tenorul Aureliano Pertile, solistul preferat al lui Arturo Toscanini. Grație acestei baze excelente de educație muzicală și tehnicii vocale superioare, a reușit să mențină un standard de prim
Virginia Zeani () [Corola-website/Science/298701_a_300030]
-
Osvaldo Fresedo și José Basso. La începutul anilor '50, oscilează încă între bandonéon și pian, intenționează chiar să se dedice muzicii clasice. Cu aceste idei întreprinde o călătorie în Franța, cu o bursă a Conservatoriului din Paris. Cunoscută muzicologa și pedagoga, Nadia Boulanger îl convinge să-și dezvolte capacitățile muzicale pornind de la ceea ce constuie adevărată să chemare artistică, bandonéon-ul și muzica de tango. La Paris, în 1955, în compania lui Marțial Solal la pian și a orchestrei de coarde a Operei
Astor Piazzolla () [Corola-website/Science/299371_a_300700]
-
Ion (Nicu) Irimescu (n. 27 februarie 1903, Arghira, comuna Preutești - d. 28 octombrie 2005, Fălticeni) a fost un sculptor român, profesor și membru al Academiei Române. Centenarul artist plastic român a fost fiul lui Petre Irimescu, proprietar, și al Mariei Cazaban, pedagogă; a mai avut frați pe Alexandru și Verona. După absolvirea școlii primare nr.1 din Fălticeni între anii 1910-1915, urmează cursul secundar la Liceul "Nicu Gane" din același oraș (1915-1924), unde a participat la punerea în scenă a unor piese
Ion Irimescu () [Corola-website/Science/297727_a_299056]
-
Gheorghe Mandicevschi, Ciprian Porumbescu. În 1897, ca prețuire pentru studiile sale de muzicologie, Mandicevschi a fost făcut Doctor honoris causa al universității din Leipzig, iar în 1926 primit titlul de "Hofrat". În 1901 s-a căsătorit cu Albine von Vest, pedagogă muzicală și dirijoarea corului de femei al "Societății Prietenilor Muzicii" din Viena. Eusebie Mandicevschi a decedat în 13 august 1929 în localitatea Sulz, lângă Viena. Mormântul său se găsește în Cimitirul Central din Viena ("Wiener Zentralfriedhof"), grupa 0, rândul 1
Eusebie Mandicevschi () [Corola-website/Science/313806_a_315135]
-
() a fost o pedagogă moldoveancă, notabilă pentru discursul său din 7 august 1940, prin care a cerut crearea Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești în componența URSS. S-a născut în familia nobilului ereditar Alexandru A. Trofimov, învățător executat de bolșevici împreună cu fratele Zinaidei, Vladimir, la
Zinaida Crăciunescu () [Corola-website/Science/336925_a_338254]
-
Lidia Axionov (n. 2 februarie 1916, Chișinău; d. 10 martie 1986, Chișinău) a fost o muzicologă și pedagogă moldoveancă. În 1934, a absolvit Liceul Eparhial de Fete din Chișinău, după care Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „Unirea” din Chișinău în 1935 și Conservatorul George Enescu din Iași (clasa profesoarei A. Zira) în 1939. Activează ca profesoară la
Lidia Axionov (muzicologă) () [Corola-website/Science/333450_a_334779]
-
Parascovia Andreevna Botezat ("Прасковья Андреевна Ботезат", cunoscută sub numele scenic ; n. 29 octombrie 1922 — d. 2001) a fost o cântăreață de operă (soprană) și pedagogă moldoveancă, originară din Ciumașki, regiunea Novosibirsk, Federația Rusă. A făcut studii la Novokuznețk, apoi în Alma-Ata, după care la Conservatorul de Stat din Chișinău (azi Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice) în clasa profesoarei Lidia Babici, în anii 1947-1952
Polina Botezat () [Corola-website/Science/334447_a_335776]