7,807 matches
-
în obrăznicie, iar o oarecare distanță între cei mari și cei mici menține respectul. Același lucru îl susține și Sfântul Grigore Teologul în învățătura sa despre măsură, ce ocupă un rol important în gândirea sa dogmatică[61]. În general toți pedagogii creștini accentuează nevoia de depunere a efortului din partea educatorului pentru înțelegerea celor oferite, fiindcă prin această acțiune se ușurează învățarea, asimilarea și consolidarea lor. Dascălul „având harisma predării” ca însușire, subliniază Sfântul Vasile cel Mare, dar aceasta nu este suficientă
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
este altul decât, după mărturisirea generală, adolescentul care poate atinge cele tinerești”. Și psihopedagogul nostru înțelept continuă: „Și în apropierea adolescentului, bărbatul este altul în stabilitate, în dimensiunea trupului și în desăvârșirea cuvântului”[88]. 10. Despre efortul intelectual sistematic Toți pedagogii creștini au înțeles foarte bine că doar percepția simplă prin simțuri nu ajunge pentru înțelegerea corectă a lucrurilor. Trebuie să aibă loc și un proces interior cu ajutorul „cuvântului”, adică un efort intelectual sistematic. Omul, precum spune Sfântul Vasile cel Mare
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
înțeles foarte bine că doar percepția simplă prin simțuri nu ajunge pentru înțelegerea corectă a lucrurilor. Trebuie să aibă loc și un proces interior cu ajutorul „cuvântului”, adică un efort intelectual sistematic. Omul, precum spune Sfântul Vasile cel Mare și toți pedagogii creștini în general, este „ființă rațională, muritoare, înzestrată cu minte și știință”[89], și datorită naturii lui raționale depășește celelalte ființe însuflețite ale creației. Prin rațiunea lui este chemat și să cunoască lumea ce-l înconjoară, precum și pe sine însuși
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
În altă omilie a lui, Sfântul îl sfătuiește pe pedagog: „Să nu judeci într-un mod urât, nici repede, nici cu îndârjire; să examinezi de ce aceasta este jignire, nici să nu condamni cele mici, și să fii mereu obiectiv”[119]. Pedagogii buni „în mod blând amestecă severitatea”, acționând uneori cu indulgență și alteori cu asprime, chiar și cu folosirea pedepselor corporale, când acestea se revendică a fi necesare. Dar înainte de a impune orice pedeapsă „să examineze felul păcatului pentru fiecare persoană
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
înțeleaptă a Sfântului Vasile cel Mare către egumenii și stareții de mănăstire, în școlile cărora frecventau „copiii lumești” și tinerii monahi „începători”, aceea de a alege ca pedagogi persoane care să aibă toate calitățile ce le impune funcția delicată a pedagogiei „în învățătura și certarea Domnului” a elevilor[121]. 14. Despre problema pedepselor și recompenselor tratată de către Sfântul Vasile În educație au un mare rol pedepsele și recompensele. Sfântul Vasile recomandă folosirea răsplăților ce fac să fie plăcută învățătura. Recomandă, însă
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
să pună întrebări multe. Mai mult, trebuie să asculte și mai puțin să întrebe[127]. Sfântul Vasile cel Mare vorbește chiar și despre așa numita educație individualizată sau personală, pe care unii o cred o descoperire mai nouă pe tărâmul pedagogiei moderne. Pedagogul nu trebuie să-i confrunte pe elevii lui în masă, ci să distingă unicitatea, individualitatea și problemele personale ale fiecărui elev, rezolvându-le cu grijă specială, particulară. Iată că lucrurile acestea erau cunoscute și tratate ca atare încă
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
conceptualizând problemele ei filozofice[132]. Civilizația Elladei este prin excelență pedagogică. Factorul ei esențial este educația omului potrivit naturii lui. Astfel deprinderea cunoașterii de sine și prin urmare dobândirea unei conduceri demne a sinelui este certificarea temeinică a acestui scop. Pedagogia elenă clasică este definită de elemente care pot fi cuprinse în termenul armonie. Ambiția ei, creșterea armonică dintre trup și suflet înăuntrul unei stări diacronice a libertății. Adevărul îl înalță pe om la urmărirea unui demers mai bun al vieții
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
demers mai bun al vieții. Cultura greacă începea cu omul pentru a se întoarce iarăși la om prin umanizarea și desăvârșirea pe care și-a dorit-o și pe care a primit-o de la demersul lui transformator. Ființa ascetică a pedagogiei presupune într-o traiectorie diacronică o cultură care să dea întâietate valorilor spirituale și nu celor materiale. La toate acestea se adaugă libertatea ca temei diriguitor al pedagogiei. La aceste premise au încercat în secolul al V - lea să răspundă
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
pe care a primit-o de la demersul lui transformator. Ființa ascetică a pedagogiei presupune într-o traiectorie diacronică o cultură care să dea întâietate valorilor spirituale și nu celor materiale. La toate acestea se adaugă libertatea ca temei diriguitor al pedagogiei. La aceste premise au încercat în secolul al V - lea să răspundă sofiștii și vechii Grecii, prin care a început istoria lucrării pedagogice. De la primii săi pași Creștinismul plecând din Iudeea spre lumea din afară, s-a plasat în inima
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
în această perioadă la desăvârșirea ei, întărită de întoarcerea Creștinismului de la Iudaism spre lumea greacă[137]. În special pentru Sfântul Vasile cel Mare creștinismul se prezintă ca moștenitor al fiecărui element viabil, moștenit de la antichitatea grecească. Sfântul Vasile a studiat pedagogia elenă într-o perioadă în care, de exemplu, Universitatea din Atena a cunoscut cea mai strălucită perioadă a existenței sale[138]. Astfel, tradiția culturală grecească este reînviorată, care în unele școli retorice a ajuns doar o chestiune de formă[139
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
cu uimire. „Cum să nu știu?! Nu mai am de ceva vreme nicio încercare (scil. criză)!”, răspunse bătrânul. Ei bine, dată fiind actuala criză financiară, transformată într-una economică, socială și politică, nu ne putem considera părăsiți de Dumnezeu. Dimpotrivă! Pedagogia momentului de cumpănă prin care trecem este evidentă, măcar să avem capacitatea de a învăța cu adevărat. Să ne întrebăm așadar care ar fi posibilele lecții ale crizei, foloasele ei. Să vedem ce a scos criza, adică momentul de judecată, la
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_criza_economica_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
Dumnezeu, devenindu-i fiu adevărat”7. Calea apropierii de Dumnezeu nu poate fi alta, pentru Părinții filocalici, decât cea a încercărilor, a luptei, a lepădării și biruirii vrășmașului. Referindu-ne la cauzele încercărilor trebuie să menționăm faptul că există o pedagogie divină, în baza căreia încercările sunt necesare tuturor, pentru exercițiul duhovnicesc. „Încercarea - spune Sfântul Isaac Sirul - este de folos oricărui om... Cei ce se nevoiesc sunt încercați, ca să sporească în bogăția lor, cei leneși, ca să se păzească de cele ce
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
este faptul că, spre deosebire de calea pozitivă de cunoaștere a lui Dumnezeu, în care omul, așa cum spunea și Părintele Dumitru Stăniloae, se angajează benevol, din propie inițiativă, dintr-o dorință de desăvârșire, calea negativă o străbate fără să vrea, involuntar, din pedagogie divină și din necesitate duhovnicească. Cele două căi, după cum vom vedea, se îmbină. La cunoașterea lui Dumnezeu prin darurile Sale, deci la plăcerea în suflet sau la bucuria duhovnicească se ajunge prin îndelungi osteneli și încercări. Tot așa, în judecata
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
se va muta mai apoi la Satu-Mare (1957). În 1960 își dă demisia pentru a se dedica exclusiv căutărilor sale dramatice „ ” Aveam 35 de ani, cunoșteam deja toate secretele meseriei. Ca director, am avut în continuu tangenta cu organizarea și pedagogia lumii artistice. Dar am început să simt că nu mă satisface în totalitate, îmi lipsea evoluția calitativa. Spectacolele pe care le-am regizat între 1958 și 1960 aveau toate aceeași schemă, m-am repedat, nu puteam aduce nicio noutate. (...) Îmi
Aniversare Gyorgy Harag LIVADA CU VISINI la TVR2 by http://revistaderecenzii.ro/aniversare-gyorgy-harag-livada-cu-visini-la-tvr2/ [Corola-blog/BlogPost/339401_a_340730]
-
nici 16 ani, pe baricadele solzoase ale muncii de reporter și redactor la „Pagini dobrogene”. Între 18 și 26 de ani hălăduiește pe șantierele întemeierilor postbelice din țară, ca jurnalist frenetic la Radiodifuziunea Română. Concomitent, este student la Facultatea de Pedagogie și Psihologie a Universității din București, apoi la aceea de Jurnaliști Universali. Călit în presa scrisă și audio, accede la prestigioasa revistă „Roumanie d'aujourd'hui”, pentru ca, de la 30 la 33 de ani, vârsta christică, să fie redactor la hebdomadarul
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dan_lupescu_corneliu_leu_leonin_a_dan_lupascu_1342587014.html [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
Iulia, profil „Teologie”, iar din toamna anului 2012 la Școala doctorală de teologie „Isidor Todoran” din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca. Este întemeietor (și Președinte al Colectivului de Cercetători) al câtorva centre de cercetare în Teologie: al Institutului de Cercetare în Pedagogie Pastorală și Psihoterapie Ortodoxă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, al Centrului de Studii „Saint-Serge” Paris-Alba Iulia și al Centrului de Studii Inter-Religioase și de Psiho-Pedagogie Creștină Alba Iulia. Este Editor-șefal Revistei „Tabor” a Mitropoliei Clujului, Crișanei și Sălajului
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1464073088.html [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
din Oradea, a oferit profesorului Ioan Fabian, doctorand în filologie sub îndrumarea conducătorului științific prof.univ.dr. Ion Simuț, posibilitatea de a prezenta, în premieră academică, una dintre marile contribuții adusă de omul de cultură bihorean prof. Teodor Neș (1891-1975)la dezvoltarea pedagogiei românești ca știință a dezvoltării valorilor culturale naționale și internaționale. În cadrul prezentării comunicării științifice cu tema „Contribuția profesorului și publicistului Teodor Neș la patrimoniul literar și cultural la românilor - Amprenta cultural-pedagogică a prof. Teodor Neș (1891-1975)în modelarea tinerelor talente
PĂRINTELE DOCIMOLOGIEI ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sorin_petrache_1402557450.html [Corola-blog/BlogPost/349805_a_351134]
-
Ladislau Blum sau Radu Teodor. Istoria literară și culturală a Regiunii Crișana păstrează cu discreție și noblețe, în câteva izvoare monografice și dosare autobiografice de patrimoniu, personalitatea marcantă a marelui pionier al publicisticii românești și, totodată, un mare vizionar al pedagogiei universale, în persoana profesorului și omului de cultură Teodor Neș. Amprenta pedagogică și culturală a profesorului Teodor Neș în modelarea tinerelor talente literare și culturale din regiunea Crișana este evidențiată astăzi prin multiple elemente de recunoaștere a valorii culturale și
PĂRINTELE DOCIMOLOGIEI ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sorin_petrache_1402557450.html [Corola-blog/BlogPost/349805_a_351134]
-
inedite ) 8. Un cer gol de zei ( poeme inedite ) Poetul Constantin Gherghinoiu s-a născut la 14 martie 1951, în comuna Ariceștii-Zeletin, Județul Prahova. A făcut liceul la Vălenii de Munte și Facultatea de filozofie la Universitatea din București, secția Pedagogie - Limba Franceză. A publicat în diverse reviste literare de prestigiu. Debutul literar îl face în anul 1972 iar cel editorial în anul 1991. Publică numeroase cărți de poezie, proză, teatru. Este membru al U.S.R. din anul 1998. De-alungul anilor, pentru
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/_cartea_cartilor_comen_constanta_abalasei_donosa_1363865950.html [Corola-blog/BlogPost/349098_a_350427]
-
în cea străină privind subiecte și teme contoversate ale arheologiei și istoriei străvechi din acest spațiu sud-est european. De asemenea a publicat zeci de articole pe teme de interes metodic și pedagogic în revistele "Gazeta învățământului", "Tribuna școlii", "Revista de Pedagogie", "Revista Muzeelor", "Convorbiri liceale", "Anale și Studii de Istorie", "Magazin istoric", etc. A editat în 2009 la S.C. Celebris 2008 Constanța, „Anuarul Colegiului Național „Mihai Eminescu” vol III și are în pregătire volumul "Personalități din Rucăr de-a lungul timpului
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xliii_george_nicolae_podisor_1327993862.html [Corola-blog/BlogPost/360585_a_361914]
-
redacție al revistei timișorene „Coloana Infinitului” în perioada 2000-2004, i-am publicat articolul despre Consonantica lui Odobleja. Din tot sufletul său dorea să facă cunoscut meritul savantului, în toată țara. Scriitorul român contemporan Ștefan Dumitrescu, în cartea sa „Psihologia și pedagogia poporului român”, scrie: „Ele, operele, creațiile, rezolvă prin apariția lor „probleme” deschizând la rându-le noi orizonturi în plan epistemic și al praxisului (cunoaștere și experiență). Dar la rândul lor, creatorul și istoria sunt și ei întâlniri, rezultat, efect, sinteză
ARMONIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1458344237.html [Corola-blog/BlogPost/368972_a_370301]
-
bine la bursa părerismelor din cartier: creezi senzația că ”e mult de lucru”, că programele sunt ”stufoase”, că oboseala temelor pentru acasă este criteriul reușitei, că, desigur, copilul are nevoie de meditații. Că să camuflezi și mai bine lipsa de pedagogie și cultură în general, te străduiești să fii sever, să disciplinezi și să rușinezi comportamente cât mai des, ca să ții în strânsoarea disimulărilor tale orice minte care, doamne-ferește, s-ar putea întreba fără să fie invitată. Protagonistul nostru ”agitat” din
Fă liniște, că deranjezi! by https://republica.ro/fa-linic-te-ca-deranjezi [Corola-blog/BlogPost/338313_a_339642]
-
standarde de performanță care nu vizează calități ale gândirii, adâncimi de raționament sau eficiență logică. Și cu atât mai mult este vorba de o problemă de securitate și integritate a noastră, ca națiune, să nu fim în stare să emancipăm pedagogiile care construiesc gândirea - cu tot cu rațiunile după care tipărim manualele sau concepem itemii din testările naționale.În loc să învățăm mult, am putea să învățăm bine. Dincolo de problemele sociale ale sistemului, de necazurile profesorilor cu salarii mici sau ale resurselor materiale slabe, ne
Fă liniște, că deranjezi! by https://republica.ro/fa-linic-te-ca-deranjezi [Corola-blog/BlogPost/338313_a_339642]
-
unde funcționează până în 1974, când cotidianul devine hebdomadar. Revine în învățământ la Școala Generală Nr. 5 din Piatra- Neamț, titularizându-se prin concurs. Publică peste 260 de articole și studii în toate revistele cu profil pedagogic, inclusiv în Revista de pedagogie și în Tribuna învățământului. Editează patru manuale auxiliare în sprijinul învățământului de performanță. În 1980 își susține lucrarea metodico-științifică Dezvoltarea aptitudinilor creatoare ale elevilor și obține gradul didactic I în învățământ, cu calificativul ,,foarte bine”, grad echivalent cu cel de
MIHAI MERTICARU de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Mihai_Merticaru.html [Corola-blog/BlogPost/341034_a_342363]
-
și neam românesc” de la Mănăstirea Petru Vodă. Prin urmare, Dan Puric este, la urma urmei, o conștiință înaltă a vremii sale. Cu o energie inepuizabilă, mânată de o vocație dominatoare, “el creează continuu, distribuindu-se în arta teatrului, în arta pedagogiei teatrale, în arta retoricii verbale și aceea a omului public, gratificându-le cu excelență, dar fără să se împartă. Crede nezdruncinat în puterea germinativă a spiritualității noastre românești de tip răsăritean și în dăinuirea sa valorică demnă, angajată în dialogul
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_la_cartea_cine_suntem_de_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]