96,770 matches
-
dobândiseră vindecarea în urma îngrijirilor date, deveneau mai curajoși pe măsură ce trecea timpul și petreceau în temniță. Când primeau așadar porunca să aleagă fie o eliberare blestemată în caz că se ating de jertfele cele nelegiuite, fie, în caz că nu vor să jertfească, să sufere pedeapsa cu moartea, martirii mergeau hotărâți și veseli la moarte, căci știau ceea ce ni se rânduise prin Sfintele Scripturi (Ieș. 22, 20): Cel ce jertfește la alți dumnezei, afară de Domnul, cu moarte să piară și să n-aveți alt Dumnezeu afară de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
o deține împăratul, care e binevoitoare și blândă; de aceea ar trebui să extindem peste toți binefacerile puterii împărătești, care se distinge prin filantropie, așa ca nimeni să nu mai fie pedepsit cu moartea. După ei, începând de atunci această pedeapsă pare să nu mai fi fost folosită împotriva noastră, din pricina filantropiei stăpânitorilor<footnote Notă Pr. Bodogae: Numele acestor mucenițe nu ne sunt date de Eusebiu. După sfântul Ioan Hrisostomul ar fi vorba de Domnina, Bernice și Prosdecia, a căror pătimire
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
al nostru, la 4 oct. (n.s. 48, p. 327) footnote>. În schimb s-a dat poruncă să ni se scoată ochii ori să ni se mutileze vreun picior. Căci pentru ei aceasta însemna filantropie și totodată cea mai blândă dintre pedepsele luate împotriva noastră. Începând de atunci, ca urmare a acestei filantropii a celor nelegiuiți, era cu totul imposibil să mai arăți mulțimea nenumărată a celor cărora li sa scos mai întâi ochiul drept cu sabia și după aceea li s-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cuvinte, căci înmuindu-i carnea de pe el, focul ajungea până la os, așa că din pricina flăcărilor lichidul din trup se topea ca ceara și se scurgea picătură cu picătură<footnote Notă Pr. Bodogae: Dacă chiar legislația editată de Constantin cel Mare prevedea pedepse precum turnarea plumbului topit în gura celui care ar fi comis răpirea unei fete, ne putem închipui că cruzimea persecuțiilor, oricât de rafinată ar fi fost, nu-i neverosimilă. (n.s. 30, p. 402) footnote>. Dar nici după aceste chinuri el
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se prindă într-o horă sfântă și să joace pe o câmpie înverzită; nu păreau că aleargă la chinuri, ci ca să primească flori de mai, cu care să se încununeze. Prin râvna lor cea mare au pus în umbră toate pedepsele mele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 400) „I-a fost tăiată limba trupului, dar limba harului a venit în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sfinți, p. 401) Totul era cuprins de frică amară și de înec. Împărații răvășeau lumea mai cumplit ca viforul, tiranii aduceau peste oameni furtuni înfricoșătoare, scaunele conducătorilor erau mereu în mișcare, judecătorii cereau să fie tăgăduit Hristos, legiuitorii amenințau cu pedepse amare. Bărbații erau târâți să jertfească demonilor, iar femeile erau duse cu sila la capiștile cele nelegiuite. Spre această nebunie erau târâte și fecioarele; preoții erau dați morții și surghiunului, iar credincioșii, izgoniți din curțile cele sfinte”. (Sf. Ioan Gură
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 511-512) „Dar luptele lor nu s-au mărginit numai la cazne, nici nu și-au sfârșit aici drumul, ci au mers mai departe, pentru că demonul cel viclean nădăjduia că, prin adaos de pedepse, are să-i îngenuncheze pe atleți, iar Iubitorul de oameni Dumnezeu îngăduia și nu-l împiedica. Asta pentru ca să fie arătată tuturor mai lămurit și nebunia necredincioșilor, și să li se împletească și mucenicilor cununi mai frumoase și mai multe”. (Sf. Ioan
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cuvântări de laudă la sfinți, p. 291) „Mucenicii călcau pe jăratec ca pe Țărână, se uitau la mări și la valuri ca la livezi înflorite, alergau spre tăișul sabiei ca la diademe și cununi, și-și băteau joc de orice pedeapsă, nu numai prin aceea că o îndurau cu curaj, ci și prin aceea că o primeau cu plăcere și cu multă dragoste”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfinții Mucenici Iuventin și Maximin care au suferit mucenicia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
necredinței ca de niște săgeți și socotea mânia judecătorului umbră de fum; râdea de cetele sălbatice ale lăncierilor; se bucura de primejdii ca de cununi; se veselea de răni ca de niște cinstiri; sălta de veselie în fața celor mai crunte pedepse ca în fața celor mai strălucite răsplăți; scuipa pe ascuțișul săbiilor; socotea mâinile călăilor mai moi ca ceara; se bucura de zidurile temnițelor ca de livezi înflorite; era încântat de născocirea de noi chinuri ca de felurimea florilor”. (Sf. Vasile cel
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
luptat însă harul lui Dumnezeu, întărind pe cei slabi și ridicând pe cei puternici, ca prin răbdare să poată atrage asupra lor toată pornirea celui rău (Evr. 10, 33), așa că au mers la martiriu, îndurând tot felul de chinuri și pedepse. Disprețuind toate aceste suferințe, ei se grăbeau spre Hristos arătând cu adevărat că pătimirile vremii de acum nu sunt vrednice de mărirea care ni se va descoperi (Rom. 8, 18)”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 6
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
hrănea din belșug pe atleții tot mai numeroși ai dreptei credințe, pentru că cei care urmau pilda înaintașilor intrau în luptă întăriți de pilda celor dintâi”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 164, I, în PSB, vol. 12, p. 356) „... îndurând pedepse de dragul credinței”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 195, în PSB, vol. 12, p. 395) „După cum plantele cresc când sunt lovite de picăturile de ploaie, tot astfel și credința noastră înflorea mai mult când era lovită, se lățea mai mult
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
laudă la sfinți, p. 531-532) Gravarea pe lespedea inimilor noastre amintirea chinurilor răbdate de mucenici - folosul „Să punem în sufletele noastre pe toți mucenicii, împreună cu tingirile în care au fost prăjiți, cu căldările în care au fiert, cu toate celelalte pedepse! După cum pictorii curăță adeseori tablourile înnegrite de fum, de funingine și de vreme, fă și tu tot așa, iubite, cu amintirea sfinților mucenici! Când griji lumești te năpădesc și-Ți înnegresc sufletul, șterge-l cu amintirea mucenicilor. De ai această
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Căci chiar murind, fiind mic, vei învinge desăvârșit, păzind până la sfârșit adevărul intact și având neclintit curajul pentru adevăr. Și de la moarte vei merge spre viața veșnică, iar de la necinstirea de la oameni spre mărirea de la Dumnezeu și de la supărările și pedepsele din lume spre odihna veșnică împreună cu îngerii. Pământul nu te-a primit ca pe un cetățean, dar cerul te va primi, lumea te-a alungat, dar îngerii te vor purta ca să te înfățișeze lui Hristos; și El te va numi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
din urmă sunt chiar mai mult martiri decât aceia. Pentru că nu este același lucru ca, atunci când Ți se pune în față ruina și pierzania sufletului, să primești și să pătimești ceva ca să nu-Ți pierzi sufletul, sau să înduri aceeași pedeapsă pentru un lucru mai mic. Fiindcă nu numai cei care au fost înjunghiați, ci și cei care s-au pregătit și au ajuns gata pentru aceasta, și-au încins creștetul cu cununa martiriului (...)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pentru verbul a absolvi. În DEX, în vechiul DOOM (1982) și în lucrări de lingvistică mai vechi se considera că acest verb suferise o specializare semantică, astfel încît forma absolvă era tipică pentru sensul juridic ("a scuti pe cineva de pedeapsă"), iar absolvește se folosea pentru învățămînt "a termina un an școlar, un ciclu sau o formă de învățământ". În realitate, forma fără sufix, absolvă, s-a impus pretutindeni și în toate sensurile cuvîntului; noul DOOM nici nu mai înregistrează varianta
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
prima mînă, inclusiv al unui doctorat în Germania", împrejurări ce stîrneau gelozia semidoctului Gheorghiu-Dej, dar - aci Liana Cozea s-ar fi cuvenit a face o precizare - la fel de intolerant și de abuziv ca și "tovarășii" săi a căror victimă a ajuns. Pedeapsa ce i s-a aplicat Lenei Constante, taxată drept "dușman al poporului", etichetă predilectă a "justiției" bolșevizate (Tzvetan Todorov: "pedeapsa precede stabilirea vinovăției, ba mai mult, îi ține locul"), a fost din cale afară de inumană. Pictorița s-a aflat nu
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
fi cuvenit a face o precizare - la fel de intolerant și de abuziv ca și "tovarășii" săi a căror victimă a ajuns. Pedeapsa ce i s-a aplicat Lenei Constante, taxată drept "dușman al poporului", etichetă predilectă a "justiției" bolșevizate (Tzvetan Todorov: "pedeapsa precede stabilirea vinovăției, ba mai mult, îi ține locul"), a fost din cale afară de inumană. Pictorița s-a aflat nu mai puțin de 3000 de zile într-o izolare înfiorătoare care urmărea distrugerea identității sale, destituirea sa din condiția de
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
atât: a râs de un nume sacru, intangibil". Poate îl plătise cineva? Capitolul IV al romanului, deschis în stil sadovenian cu un rezumat al conținutului, avertizează asupra întârzierii, pe un număr bun de pagini, asupra râsului ca hybris ce atrage pedeapsa, în condițiile date. E, în fapt, un eseu asupra râsului, scris cu plăcerea de a cita teorii despre râs, cum e cea a lui Bergson și altele. Exact ca în viața reală a lui Gary, și Candid crede că își
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
trebuie îndreptată, iar fărădelegea trebuie desființată. Din păcate, greșelile sînt irevesibile, cum și efectele unei fărădelegi sînt adesea ireparabile. Și atunci, în lipsa unui mijloc prin care să putem corecta sau anula urmările unei infracțiuni, nu ne rămîne la dispoziție decît pedeapsa. Pedeapsa este reacția pe care o avem în fața unui rău ale cărui consecințe nu le mai putem desființa. Pedeapsa nu poate să refacă starea inițială de dinainte săvîrșirii fărădelegii, ci poate doar să împiedice repetarea ei. Dacă pedeapsa ar putea
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
îndreptată, iar fărădelegea trebuie desființată. Din păcate, greșelile sînt irevesibile, cum și efectele unei fărădelegi sînt adesea ireparabile. Și atunci, în lipsa unui mijloc prin care să putem corecta sau anula urmările unei infracțiuni, nu ne rămîne la dispoziție decît pedeapsa. Pedeapsa este reacția pe care o avem în fața unui rău ale cărui consecințe nu le mai putem desființa. Pedeapsa nu poate să refacă starea inițială de dinainte săvîrșirii fărădelegii, ci poate doar să împiedice repetarea ei. Dacă pedeapsa ar putea repara
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
Și atunci, în lipsa unui mijloc prin care să putem corecta sau anula urmările unei infracțiuni, nu ne rămîne la dispoziție decît pedeapsa. Pedeapsa este reacția pe care o avem în fața unui rău ale cărui consecințe nu le mai putem desființa. Pedeapsa nu poate să refacă starea inițială de dinainte săvîrșirii fărădelegii, ci poate doar să împiedice repetarea ei. Dacă pedeapsa ar putea repara complet răul făcut, anihilîndu-l pînă la stadiul în care lucrurile ar sta ca și cum răul nu ar fi fost
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
dispoziție decît pedeapsa. Pedeapsa este reacția pe care o avem în fața unui rău ale cărui consecințe nu le mai putem desființa. Pedeapsa nu poate să refacă starea inițială de dinainte săvîrșirii fărădelegii, ci poate doar să împiedice repetarea ei. Dacă pedeapsa ar putea repara complet răul făcut, anihilîndu-l pînă la stadiul în care lucrurile ar sta ca și cum răul nu ar fi fost săvîrșit, atunci dreptatea ar fi cu adevărat posibilă. Așa însă, pedeapsa este măsura punitivă prin care răului i se
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
ci poate doar să împiedice repetarea ei. Dacă pedeapsa ar putea repara complet răul făcut, anihilîndu-l pînă la stadiul în care lucrurile ar sta ca și cum răul nu ar fi fost săvîrșit, atunci dreptatea ar fi cu adevărat posibilă. Așa însă, pedeapsa este măsura punitivă prin care răului i se răspunde cu aceeași măsură: printr-un alt rău. Orice pedeapsă e rea pentru cel care o îndură, dar fără ea răul în lume nu ar mai putea fi stăvilit. Și atunci, deși
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
stadiul în care lucrurile ar sta ca și cum răul nu ar fi fost săvîrșit, atunci dreptatea ar fi cu adevărat posibilă. Așa însă, pedeapsa este măsura punitivă prin care răului i se răspunde cu aceeași măsură: printr-un alt rău. Orice pedeapsă e rea pentru cel care o îndură, dar fără ea răul în lume nu ar mai putea fi stăvilit. Și atunci, deși este rea, pedeapsa e bună pentru ordinea comunității în sînul căreia este aplicată. În lumea ireversibilă și univocă
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
punitivă prin care răului i se răspunde cu aceeași măsură: printr-un alt rău. Orice pedeapsă e rea pentru cel care o îndură, dar fără ea răul în lume nu ar mai putea fi stăvilit. Și atunci, deși este rea, pedeapsa e bună pentru ordinea comunității în sînul căreia este aplicată. În lumea ireversibilă și univocă în care trăim, dreptatea, înțeleasă fie ca refacere a stării inițiale (cea premergătoare săvîrșirii răului), fie ca reciprocitate în virtutea căreia greșeala primește o reacție pe
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]