111 matches
-
porcului), Platanthera bifolia (stupiniță), Rumex aquaticus (ștevie de baltă), Vicia narbonensis L. ssp. serratifolia . De asemenea trei specii Marsilea quadrifolia (trifoiaș de baltă), Salvinia natans (peștișoară), Trapa natans (cornaci) sunt specii strict protejate conform Convenției de la Berna. Arboretele de stejar pedunculat (Quercus robur) și frasin (Fraxinus excelsior) sunt preponderente în această zonă, alături de zăvoaiele de plop negru (Populus nigra) și alb (P. alba) și de salcie albă (Salix alba). Ele se găsesc, în principal, în cadrul unui trup mic de pădure în
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
primele, habitatul 91F0- “Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)” este cel mai bine reprezentat în ceea ce privește suprafața ocupată. Speciile caracteristice zonei și care alcătuiesc acest habitat sunt stejarul pedunculat (Quercus robur), frasinul (Fraxinus angustifolia) și mai rar velnișul (Ulmus laevis) și ulmul de câmp (Ulmus minor). Din păcate, specia cea mai importantă - stejarul pedunculat nu fructifică abundent și des pentru a asigura regenerarea naturală. Dintre habitatele de zone umede
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
bine reprezentat în ceea ce privește suprafața ocupată. Speciile caracteristice zonei și care alcătuiesc acest habitat sunt stejarul pedunculat (Quercus robur), frasinul (Fraxinus angustifolia) și mai rar velnișul (Ulmus laevis) și ulmul de câmp (Ulmus minor). Din păcate, specia cea mai importantă - stejarul pedunculat nu fructifică abundent și des pentru a asigura regenerarea naturală. Dintre habitatele de zone umede, 3270- “Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention” este cel mai important. Pachetul I - Ecotur în Parcul Natural Lunca Mureșului și
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
Acest tip de organe de fixare se numește tetrarinchidian. Botridiile, un alt tip de organe de fixare la cestode sunt totdeauna în număr de patru, fiind organe de fixare mai evoluate decât botriile. Ele proeminează pe scolex sau chiar sunt pedunculate și au musculatură mai bine diferențiată decât la botrii, formată din fibre circulare și din fibre radiare.
Botrie () [Corola-website/Science/333619_a_334948]
-
Târnava Mică și de pâraie (Râtu, Valea Fărăului, Valea Pănade, Dunărița ș.a.). În cele mai multe cazuri afluenții pâraie au caracter temporar, ele menținându-se vara doar sub forma unui fir îngust de apă. Vegetația naturală este reprezentată de pădurile de stejar pedunculat (Quercus robur) și gorun (Quercus petraea). De-a lungul timpului în locul pădurilor, defrișate în scopul obținerii de terenuri agricole și de pășuni, s-au instalat pajiști secundare de natură mezoxerofilă cu păiușuri (Festuca sulcata, F. valesiaca, F. pseudovina), colilie (Stipa
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
în etajul deluros de cvercete cu următoarele tipuri de stațiuni: - Deluros de cvercete cu gorunete, goruneto - șleauri sau goruneto -stejăreto -șleauri Ps/Pm; - Deluros de cvercete cu stejar de Pi, litic, litic rendzinic, - Deluros de cvercete cu stejărete de stejar pedunculat de platouri, versanți cu plante și expoziții diferite, cu soluri cenușii și cernoziomuri argiloiluviale Pm/s. Tipuri de pădure: - Gorunet normal cu floră de mull, Ps; - Gomnet cu floră de mull, Pm; - Goruneto-șleau; Ps; - Goruneto-șleau cu productivitate mijlocie, Pm; - Goruneto-stejăret
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul ("Fagus silvatica"), stejarul pedunculat ("Quercus robur"), teiul ("Tilia tomentosa"), carpenul ("Carpinus betulus") și alte specii de plante. Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
perioade de secetă. Climatul este caracterizat printr-un grad de continentalism accentuat, marcat prin contrastul temperaturii (-180 în ianuarie și + 290 în iulie). În zona sudică a podișului vegetația include pădurile de fag, iar restul este domeniul stejarilor mezofili (stejarul pedunculat, stejarul pufos), iar în sud-est apar elemente de silvostepă. 2. BAZINUL BÂRLADULUI 2.1. Noțiuni de hidrologie Suprafața de pe cuprinsul căreia se alimentează un râu sau în general un sistem hidrografic este denumită bazin hidrografic. Teritoriul unui bazin hidrografic este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tei, arțar, jugastru. Pentru aceste suprafețe, specialiștii de la ROMSILVA au indicat evitarea obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau chiar gorun). În terenurile degradate se va introduce sălcioara, frasinul, paltinul de câmp, cireșul, vișinul , obiectivul principal fiind ocupat cu vegetație forestieră, pentru frânarea procesului de eroziune și alunecare a terenului (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Stratul arbuștilor este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
nordul Podișului Bârladului. Pădurile s-au dezvoltat în condițiile unui climat mai umed (500- 600 mm) și mai cald. În componența lor intră, în regiunile joase și sudice, speciile de stejar cerul și gârnița, iar în cele mai înalte stejarul pedunculat și gorunul. La acestea se adaugă carpenul, ulmul, teiul, frasinul, arțarul, paltinul, jugastrul. O mare parte din aceste păduri au fost tăiate, locul lor fiind luat de culturi agricole. Etajul fagului ocupă dealurile înalte și munții joși între 500 și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
creponate. Florile, unisexuat monoice dispuse câte 1 - 2 la un loc la subsoara frunzelor, sunt gamopetale cu corola de culoare galben deschis și în formă de pâlnie. Ovarul interior al florii femele are forma viitorului fruct, iar cele mascule sunt pedunculate, cu corola mai mare, apar întotdeauna înaintea florilor femele și numărul lor este mult mai mare. În general, planta prezintă un număr predominant de flori mascule, peste 70%. Aceste flori nu fructifică, rolul lor principal fiind acela de a asigura
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
fie ca ciorchini de noduli individuali învecinați [2-4]. Termenul „CHC masiv” a fost folosit pentru hepatocarcinoamele care cresc ca o masă extinsă, dominantă, cu sau fără noduli sateliți mai mici. Un alt subtip macroscopic rar de carcinom hepatic este CHC pedunculat, despre care se crede ca ar avea un prognostic mai bun, chiar dacă acest fapt nu a fost confirmat în toate studiile. Uneori CHC metastazat în glanda suprarenală dreaptă poate imita un CHC pedunculat. Carcinomul difuz sau cirotomimetic este un model
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
macroscopic rar de carcinom hepatic este CHC pedunculat, despre care se crede ca ar avea un prognostic mai bun, chiar dacă acest fapt nu a fost confirmat în toate studiile. Uneori CHC metastazat în glanda suprarenală dreaptă poate imita un CHC pedunculat. Carcinomul difuz sau cirotomimetic este un model rar de creștere al carcinomului hepatocelular, în care numeroși noduli tumorali mici sunt răspândiți în tot ficatul, după un model difuz, care seamănă îndeaproape cu nodulii de regenerare ai cirozei hepatice. Aspectul macroscopic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
de culoare, de contur gingival, creșterea exudatului gingival Inflamație pronunțată Momentul apariției La femei însărcinate Oricând în timpul sarcinii Frecvență Nespecifica Maxilar, interproximal Atașament Absența pierderii Nespecificat Osul alveolar Absența pierderii Nespecificat Caracteristici particulare Reversibilitate după naștere Masă sesila sau pedunculata Regresează după naștere 53 Capitolul 3. Diagnosticul clinic și paraclinic în afecțiunile parodontale 55 Gingivite asociate leucemiei Gingivite asociate malnutriției Prezența plăcii Placă prezența sau redusă Placă prezența sau redusă Debut Inițial, leziunile gingivale apar în leucemia acută Depinde de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Porțile de Fier; Apuseni; Bucegi; Grădiștea Muncelului - Cioclovina; Balta Mică a Brăilei; Vânători-Neamț; Lunca Mureșului. Relief și biodiversitate Parcul natural Lunca Mureșului reprezintă un ecosistem tipic de zonă umedă de mare diversitate, cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri (stejar pedunculat, frasin), galerii de sălcii și plopi, zăvoaie și șleauri de câmpie. Există suprafețe unde se întâlnesc plante erbacee rare sau pe cale de dispariție (bălușcă, pleviță), un număr destul de mare fac parte din „Lista roșie a plantelor superioare din România“ ca
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
332 hectare: în Lunca Timișului suprafața împădurită va crește cu 93 de hectare, la Făget, cu 71 de hectare, Coșava și Timișoara, cu câte 42 de hectare. În total se vor planta 807,4 mii de puieți, în majoritate stejar pedunculat (281,8 mii), gorun (82,6 mii), fag (56,2 mii), brad (37,4 mii) etc. Manifestările prilejuite de „Luna Pădurii” au fost marcate de inaugurarea celei de a V-a ediții a Expoziției de filatelie, deschisă la sediul Direcției
Agenda2004-12-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282204_a_283533]
-
improprii pentru agricultură, preluate din domeniul privat al statului. Atât pe aceste terenuri, cât și pe golurile determinate de pierderile pe cale naturală (încă 15 hectare), urmează să se planteze 1 300 de mii de puieți, îndeosebi de stejar (roșu și pedunculat), fag, paltin, gorun, cireș, brad și gârniță. Cele mai mari suprafețe împădurite vor fi realizate de către Ocolul Silvic Lunca Timișului (209 hectare), Ocolul Silvic Făget (24 de hectare) și Coșava (18 hectare). O pondere importantă (310 hectare) în extinderea suprafețelor
Agenda2005-11-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283479_a_284808]
-
în vederea completării „golurilor” din păduri (87 hectare) cauzate de pierderile din plantațiile din anii anteriori, se vor folosi 1 266 mii de puieți produși în serele ocoalelor silvice și la pepiniera de la Recaș, respectiv: 403 mii de puieți de stejar pedunculat; 214 mii de puieți de paltin; 106 mii - de fag; 83 mii - gorun; 60 mii - gârniță; 20 mii - brad. Ținând seama de necesitatea stringentă a creșterii suprafețelor de pădure, Direcția Silvică Timișoara a inclus în programul său și preluarea unor
Agenda2006-12-06-1-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284878_a_286207]
-
tipul neregulat, în care celulele nediferențiate devin înalte, cubice sau cilindrice, extrem de dense, organizate în arii în care nu se mai poate identifica segmentul tubular de origine; ele formează fie agregate dispuse la întâmplare, fie proiecții intrachistice papilare sau micropolipi pedunculați, cu miez de țesut conjunctiv vascularizat; tipul neoplazic, în care celulele se transformă malign, generând tumori epiteliale solide. Studii in vitro (9) au demonstrat o creștere intrinsecă a potențialului de proliferare a celulelor epiteliale ADPKD, datorată capacității lor de diviziune
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
anuale corectate în funcție de panta terenului: 350 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de gorun și stejar de terasă înaltă, în vârstă de 100 de ani, specifică silvostepei din nordul Moldovei. Asociația principală este Querco robori-Carpinetum (șleau de stejar pedunculat, cu gorun). Arborii de stejar și gorun depășesc 140 de ani și au diametre de peste 50 cm și înălțimi ce depășesc 30 m. Sunt prezente angiosperme ca: Anemone ranunculoides, Arum orientale, Carex pilosa, Convallaria majalis, Dentaria bulbifera, Dentaria glandulosa, Galium
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
excavații naturale 6. Habitate de pădure * Păduri bătrâne caducifoliate naturale, hemiboreale, bogate în epifite * Pășuni împădurite * Păduri mlăștinoase caducifoliate * Păduri de tip Luzulo-Fagetum * Păduri de tip Asperulo-Fagetum * Păduri subalpine medio-europene cu Acer * Păduri medioeuropene tip Cephalanthero Fagion * Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european și cu Carpinion betuli * Stejăriș, cu Galio-Carpinetum * Păduri pe pantă, grohotiș sau ravene, cu Tilio-Acerion * Stejăriș bătrân acidofil, al câmpurilor nisipoase, cu Quercus robur * Pădure de frasin termofil, cu Fraxinus angustifolia * Turbării împădurite * Păduri aluviale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
forestier - se utilizează clasele de producție relative, corespunzătoare sistemului românesc din biometria forestier��; ... b) specia forestieră majoritară, existentă în compoziția arboretului evaluat - speciile existente în fondul forestier din România se includ în 8 grupe: 1. rășinoase, 2. fag, 3. stejar pedunculat și gorun, 4. alte quercinee și diverse specii de esență tare, 5. diverse specii de esență moale, 6. salcâm, 7. sălcii și plopi indigeni, 8. plopi euramericani; ... c) vârsta medie a arboretului - din considerente de ordin practic, diferențierea se face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161596_a_162925]
-
pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc. Necesarul de puieți: 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
de interes național, obiective speciale cu un procent de defolire de peste 25%; ... b) păduri afectate de fenomenul de uscare, arborete limitrofe livezilor pomicole, păduri infestate cu dăunători care atacă și specii pomicole, rezervații de semințe, arborete cu peste 30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație; ... c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
semințe, arborete cu peste 30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație; ... c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița, iar cer, frasin, minimum 30% la defolieri mai mari de 50%; ... d) arborete de plopi euroamericani și salcii selecționate infestate cu Lymantria dispar, Leucoma salicis, Hyponomeuta sp., Clostera (Pygaera) anastomosis, arborete de salcâm infestate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]