230 matches
-
Cv; P Inferioară Tc Cv;P Cv: P Cv; P Cv; P Echine şi relativ echiene Superioară şi mijlocie Tc Cv; P Cv; P Cv; P P Inferioară Tc Cv; P Cv; P Cv; P P 6. Stejerete de stejar pedunculat şi păduri cu stejar pedunculat Pure, echiene şi relativ echiene Superioară şi mijlocie Tc Cv; P Cv; P Cv; P P Inferioară Tc Cv; P Cv; P Cv; P P Etajate, în amestec cu alte foioase Superioară și mijlocie Tc
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
P Cv: P Cv; P Cv; P Echine şi relativ echiene Superioară şi mijlocie Tc Cv; P Cv; P Cv; P P Inferioară Tc Cv; P Cv; P Cv; P P 6. Stejerete de stejar pedunculat şi păduri cu stejar pedunculat Pure, echiene şi relativ echiene Superioară şi mijlocie Tc Cv; P Cv; P Cv; P P Inferioară Tc Cv; P Cv; P Cv; P P Etajate, în amestec cu alte foioase Superioară și mijlocie Tc Cv; P Cv; P Cv
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
sud. Pentru introducerea unor specii noi este necesar să se intervină activ prin completarea pe cale artificială a regenerării naturale. Regenerarea şleaurilor de deal cu gorun şi stejar pedunculat . Pădurile amestecate din regiunea de deal, cu participarea gorunului, a stejarului pedunculat sau a ambelor sunt situate în acceaşi regiune geografică şi în aceleaşi condiţii climatice ca si gorunetele. Tipurile de pădure din aceste formaţii sunt constituite dintr-un număr mare de specii de amestec. Pentru regenerarea acestor arborete se obţin rezultate
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
şi carpen. Pentru regenerarea fagului şi a celorlalte specii de umbră sau semiumbră este indicată deschiderea ochiurilor prin rărire treptată a arboretului. În situaţia răririi ochiurilor printr-o tăiere unică, la scurt timp după instalarea seminţişurilor de gorun sau stejar pedunculat, acestea vor rămâne şi se vor dezvolta mai bine în partea luminată a ochiurilor, iar fagul în partea umbrită şi sub arboretul alăturat. Lărgirea ochiurilor în care se urmăreşte favorizarea regenerării gorunului sau stejarului pedunculat, trebuie să se facă prin
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
seminţişurilor de gorun sau stejar pedunculat, acestea vor rămâne şi se vor dezvolta mai bine în partea luminată a ochiurilor, iar fagul în partea umbrită şi sub arboretul alăturat. Lărgirea ochiurilor în care se urmăreşte favorizarea regenerării gorunului sau stejarului pedunculat, trebuie să se facă prin tăieri în partea încălzită. Lărgirea ochiurilor care urmăreşte regenerarea celorlalte specii ale arboretului amestecat de deal, care au exigenţe diferite faţă de căldură, lumină şi umiditate, se face prin rărirea treptată a arboretului bătrân. La
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
capabil sa realizeze drenajul biologic al solului. Lărgirea ochiurilor se face în partea însorită a lor, unde pe de o parte, seminţişul găseşte căldura de care are nevoie şi evaporarea activă a apei atenuează pericolul înmlăştinării. Regenerarea arboretele cu stejar pedunculat şi stejereto - şleauri de luncă Regenerarea stejeretelor cu stejarului pedunculat se realizează prin tăieri în ochiuri descrise de tehnica tratamentelor: lucrările speciale de conservare; tratamentul tăierilor cvasigrădinarite şi tratamentul tăierilor progresive şi variante ale tăierilor progresive în margine de masiv
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
face în partea însorită a lor, unde pe de o parte, seminţişul găseşte căldura de care are nevoie şi evaporarea activă a apei atenuează pericolul înmlăştinării. Regenerarea arboretele cu stejar pedunculat şi stejereto - şleauri de luncă Regenerarea stejeretelor cu stejarului pedunculat se realizează prin tăieri în ochiuri descrise de tehnica tratamentelor: lucrările speciale de conservare; tratamentul tăierilor cvasigrădinarite şi tratamentul tăierilor progresive şi variante ale tăierilor progresive în margine de masiv Condiţiile optime pentru dezvoltarea seminţişului se creează în ochiuri nu
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
multe tăieri. La prima tăiere se extrag stejarii bătrâni care au îndeplinit funcţia de seminceri, iar prin tăierea ulterioară se extrage subetajul constituit din specii ajutătoare, carpen, jugastru , arţar tătărăsc s.a. Chiar dacă se renunţă la regenerarea naturală a stejarului pedunculat şi se apelează la regenerarea artificială, nu este indicat să se renunţe la tratamentul tăierilor progresive în ochiuri cu tehnica arătată aici, deoarece fără aceasta devine de temut fenomenul de înmlăştinare a solului, care duce la îngreunarea instalării speciilor. În
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
unică, după prima perioadă de vegetaţie. În condiţiile în care acest lucru nu este posibil, extragerea arborilor din ochiuri trebuie să se facă în maxim 3 ani de la instalarea seminţişului. Dar, pentru această situaţie, după instalarea seminţişului de stejar pedunculat este absolut necesară extragerea întregului subarboret şi subetaj (jugastru, carpen ş.a.). După efectuarea acestei operaţii, seminţişurile valoroase mai poate suporta acoperişul arborilor seminceri până la 2 ani. La eliberarea seminţişului din ochiuri de sub acoperişul arboretului bătrân trebuie luate măsuri
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
stejarului, ochiurile trebuie deschise printr-o tăiere unică, imediat după instalarea seminţişurilor. Datorită condiţiilor (umiditate şi protecţia contra înţeleniri de către subarboret), instalarea seminţişurilor este relativ uşoară, dar menţinerea lor reclamă măsuri suplimentare de ajutorare a lor. Rariştile de stejar pedunculat şi precum şi rarişti de stejar,frasin şi plop din hasmace mic, sunt formate din stejarul pedunculat şi stejarul brumăriu. Acestea sunt localizate tot în Delta Dunării. Consistenţa etajului arborescent al arboretului este foarte redusă. Acesta are mai mult aspect de
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
protecţia contra înţeleniri de către subarboret), instalarea seminţişurilor este relativ uşoară, dar menţinerea lor reclamă măsuri suplimentare de ajutorare a lor. Rariştile de stejar pedunculat şi precum şi rarişti de stejar,frasin şi plop din hasmace mic, sunt formate din stejarul pedunculat şi stejarul brumăriu. Acestea sunt localizate tot în Delta Dunării. Consistenţa etajului arborescent al arboretului este foarte redusă. Acesta are mai mult aspect de rarişte, spaţiul fiind ocupat de arbuşti. Arborii au forme neregulate, trunchiuri sinuase, strâmbe, crengi groase care
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
apa din sol. Deschiderea ochiurilor se recomandă printr-o tăiere unică la scurt timp după instalarea seminţişului. Lărgirea ochiurilor se face în partea sudică (umbrită), seminţişurile beneficiază de umbrirea laterală a arborilor din jur. Regenerarea arboretelor amestecate de gorun, stejar pedunculat, gârniţă şi cer, întălnite sub diverse forme, se realizează mulţumitor prin aplicarea tratamentului tăierilor progresive în ochiuri. Acesta prin tehnica de aplicare este în masură să echilibreze proporţia de participare a tuturor speciilor în compoziţia de regenerare. În principal se
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
de aplicare este în masură să echilibreze proporţia de participare a tuturor speciilor în compoziţia de regenerare. În principal se acordă o atenţie exemplarelor de gârniţă care în condiţiile staţionale date au o creştere mai activă decât gorunul şi stejarul pedunculat. Având în vedere particularităţile ecologice ale gârniţei, deschiderea ochiurilor se poate face atât printr-o tăiere unică după însămânţarea suprafeţei ochiurilor, cât şi prin rărirea treptată a arboretului. Lărgirea ochiurilor se face concentric, caz în care sunt îndeplinite conditii favorabile
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
prin lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi să se protejeze contra lăstarilor, exemplarele din sămânţă prin lucrările de întreţinere şi îngrijire. În tipurile de pădure provenite din pătrunderea cerului în arborete de şleau, cu staţiuni favorabile gorunului sau stejarului pedunculat, tăierile de regenerare trebuie să favorizeze instalarea şi dezvoltarea acestor specii. În arboretele rezultate prin pătrunderea elementului de şleau în cerete, condiţiile fiind mai putin favorabile gorunului sau stejarului şi ca urmare creşterea acestor specii fiind mai redusă decât în
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
-se specii care produc mai mult în staţiunile respective. Regenerarea arboretelor în stejăretele de stejar brumăriu și de stejar pufos În următoarele tipuri de pădure: Stejăret de stejar brumăriu pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loess; Amestec de stejar pedunculat şi brumăriu cu cer şi gârniţă; Amestec normal de stejar pedunculat cu stejar brumăriu; Amestec de stejar brumăriu cu cer şi gârniţă; Amestec de stejar brumăriu şi pufos cu cer şi gârniţă; Amestec de stejar pufos cu cer şi gârniţă
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
scheme. ANEXĂ la schemă LISTA speciilor forestiere autohtone importante de arbori utilizate în lucrările de împăduriri din România Arbori • Molid (Picea abies) • Brad (Abies alba) • Larice (Larix decidua) • Pin silvestru (Pinus sylvestris) • Pin negru (Pinus nigra) • Zâmbru (Pinus cembra) • Stejar pedunculat (Quercus robur) • Stejar pufos (Quercus pubescens) • Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) • Cer (Quercus cerris) • Gârniță (Quercus frainetto) • Gorun (Quercus petraea) • Fag (Fagus sylvatica) • Păr sălbatic (Pirus pyraster) • Cireș sălbatic (Prunus avium) • Măr (Malus sylvestris) • Nuc comun (Juglans regia) • Mesteacăn (Betula pendula
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 19 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264608]
-
nr. 6 la ghidul specific Lista speciilor forestiere autohtone importante de arbori utilizate în lucrările de împăduriri din România () Molid (Picea abies) () Brad (Abies alba) () Larice (Larix decidua) () Pin silvestru (Pinus sylvestris) () Pin negru (Pinus nigra) () Zâmbru (Pinus cembra) () Stejar pedunculat (Quercus robur) () Stejar pufos (Quercus pubescens) () Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) () Cer (Quercus cerris), () Gârniță (Quercus frainetto) () Gorun (Quercus petraea) () Fag (Fagus sylvatica) () Păr sălbatic (Pirus pyraster) () Cireș sălbatic (Prunus avium) () Măr (Malus sylvestris) () Nuc comun (Juglans regia) () Mesteacăn (Betula pendula
GHID SPECIFIC din 17 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266053]
-
Prunus avium Cireș pădureț 250 cm Prunus padus Mălin 200 cm Pyrus sp. Păr pădureț 280 cm Quercus cerris, Quercus frainetto, Quercus pedunculiflora Cer, gârniță, stejar brumăriu 300 cm Quercus pubescens Stejar pufos 200 cm Quercus robur, Quercus petraea Stejar pedunculat, gorun 450 cm Salix fragilis, Salix alba Salcie plesnitoare, salcie albă 450 cm Sorbus domestica, Sorbus torminalis Sorb/Scoruș 220 cm Taxus baccata Tisa 250 cm Tilia sp. Tei cu frunza mare, tei pucios, tei argintiu 300 cm Ulmus sp. Ulm
LEGE nr. 97 din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267143]
-
improprii pentru agricultură, preluate din domeniul privat al statului. Atât pe aceste terenuri, cât și pe golurile determinate de pierderile pe cale naturală (încă 15 hectare), urmează să se planteze 1 300 de mii de puieți, îndeosebi de stejar (roșu și pedunculat), fag, paltin, gorun, cireș, brad și gârniță. Cele mai mari suprafețe împădurite vor fi realizate de către Ocolul Silvic Lunca Timișului (209 hectare), Ocolul Silvic Făget (24 de hectare) și Coșava (18 hectare). O pondere importantă (310 hectare) în extinderea suprafețelor
Agenda2005-11-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283479_a_284808]
-
majalis în the herb layer. 44.6613 Western Pontic Fraxinus pallisae woods 44.6621 Danube Delta Periploca poplar-oak-ash galleries 44.6623 Danube Delta Periploca poplar-oak-ash-alder galleries (DEVILLERS et al, 2010) 5. Habitatele din România (HdR) R4404 - Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) și specii de ulm (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea; R4409 - Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) și stejar brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae; R4410 - Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) și
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Delta Periploca poplar-oak-ash-alder galleries (DEVILLERS et al, 2010) 5. Habitatele din România (HdR) R4404 - Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) și specii de ulm (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea; R4409 - Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) și stejar brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae; R4410 - Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) și frasini (Fraxinus sp.) cu Gallium rubioides; R4411 - Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) și anin
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
pedunculat cu Glechoma - Geum; 6517 - Frăsineto-(ulmeto)-stejăret pedunculat cu Rubus caesius și Galium aparine; 6617 - Plopiș-stejăret pedunculat cu Rubus caesius-Galium aparine; 6617 - Stejăret de pedunculat cu Rubus-Aegopodium. 8. Tipuri de pădure 8412 - Stejăret amestecat de hașmac; 8413 - Rariște de stejar pedunculat și brumăriu din hașmace mici; 6341 - Șleau de hașmac; 6342 - Șleau-plopiș de hașmac de productivitate mijlocie; 6343 - Șleau-plopiș de hașmac de productivitate inferioară; 6344 - Rariște de stejar și frasin din hașmace mici; 6345 - Rariște de stejar și frasin din hașmace
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Dunării (i)” 9517“Zăvoide salciedin luncile apelor interioare (m)” 6344 „Rariște de stejar și frasin din hasmace mici (i)” 6345 „Rariște de stejar, frasin și plop din hasmace mici (i)” 8412 „Stejăret amestecat de hasmac (i)” 8413 „Rariște de stejar pedunculat și brumariu din hasmace mici (i)” 0412 „Frăsinet de hasmac de productivitate mijlocie (m)” 0413 „Frăsinet de hasmac de productivitate inferioară (i)” 6341 „Sleau de hasmac (i)” 6342 „Sleao-plopiș de hasmac de productivitate mijlocie ( m)” 6343 „Sleao-plopiș de hasmac de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
pseudogleizate (lucru favorizat uneori și de pantă). Distribuția fondului forestier pe altitudini și expoziții, evidențiază o concentrare altitudinală a arboretelor între 400-600 m (68%), restul situându-se exclusiv într-o categorie altitudinală (200-400 m) caracteristica etajului de cvercete cu stejar pedunculat (FD1). ... 4.2.2. Geologie Formațiile cele mai răspândite pe teritoriului prezentului studiu sunt depozitele neogene din perioada policen-panoniana (argile marnoase, nisipuri, etc), miocen - sarmatiene, și cuaternare formate din pietrișuri și nisipuri situate de-a lungului râului Mureș și a văilor principale
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
1515 1518 2202 2209 2215 2219 3101 3 9.3.2.0. Silvostepa mijlocie de stajerete xerofile de stejar brumăriu, Ps/Pm, cernoziom puternic levigat pe materiale loessoide 3.4 1 - 3.4 - 1306 4. 9.5.2.0. Silvostepa internă terasa, neinundabile, cu frasinete și stejarete de stejar pedunculat, Pm/Ps pe cernoziomuri argiluviale gleizate 36.8 9 - 36.8 - 1301 1303 1306 TOTAL ha 400.2 - 117.9 282.3 - - % - 100 29 71 - - Se observă că există un singur 3 etaje de vegetație și anume: – FD1 - Deluros de stejărete - 360.0 ha (90%); ... – SS - Silvostepa-
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]