360 matches
-
periculoase - nevoiașii, vagabonzii, bolnavii psihici și criminalii - puteau deveni obiectul celei mai intensive inginerii sociale. Metafora grădinăritului, sugerează Zygmunt Bauman, redă În mare măsură acest nou spirit. Grădinarul - de fapt, poate că cea mai potrivită paralelă ar fi cu arhitectul peisagist specializat În geometrice grădini franceze - ia un teren natural și creează un spațiu al ordinii botanice proiectat până În cel mai mic detaliu. Deși caracterul organic al florei Îi limitează posibilitățile, el are enorm de multă libertate În ceea ce privește aranjamentul de ansamblu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
asupra literarității operei lui Ion Creangă, remarcând specificul râsului („jovial” și „bonom”) și, în premieră, dramaticitatea. Demne de interes sunt și comentariile la Mihai Eminescu („scenografia ideilor” în Memento mori, peisajul ciné-vérité din poeme ca Privesc orașul...) și Calistrat Hogaș („peisagist al sublimului”, interpret panteist al universului). Preferinței pentru presa literară îi datorează I. și o primă antologie a reportajului românesc subîntinzând epoca 1829-1866: Reflector peste timp. Culegerea cuprinde multe texte din pagini de revistă, pe care antologatorul le transcrie acribios
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
schimbare aduce în descriere tușe fluide, impresioniste. Chiar lucrurile, în excelente naturi moarte, primesc un puternic suflu de viață: obiectele vorbesc, prin ele însele, despre timp, oameni și obiceiuri (Casa cu no. 10). M. este între primii noștri prozatori citadini, peisagist urban, evocator al Bucureștilor. Preferințele sale se îndreaptă spre colțurile cu o viață tihnită, copleșite de invazii florale (Bucureștii lalelelor și ai trandafirilor). În descriere introduce ordinea artificialului prin comparații savante, aluzii mitologice, ornamente stilistice. Viziunea asupra naturii este cea
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
printre scriitorii pe care Sburătorul i-a consacrat. Placheta de debut, Caravanele tăcerii (1923; Premiul Academiei Române), în care poemele, orânduite în cicluri coagulate în jurul unei imagini generice (Miragii exotice, Hohotele licuriciului, Pagodele nopții etc.), relevă un poet cu vocație de peisagist și cu o înclinație evidentă către detaliul pitoresc. A doua carte de versuri, Stampe (1927), marchează trecerea la „o cale nouă”, între „simbolismul abstract” și „materialismul poetic” (G. Călinescu). Deși sunt sesizabile ecouri din lirica lui Al. A. Philippide, Camil
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
pe care și le-au asumat Dan Deșliu, Dorin Tudoran, Ana Blandiana, Mircea Dinescu. Diaristul este când reporter, cu talentul de a relata, când bun portretist (Alexandru Paleologu, Ion Caraion) sau maestru al caricaturii (Suzana Gâdea), când memorialist liric, când peisagist atras de culoare, când prozator de factură balzaciană în descrierea mediilor și a unei semnificative tipologii provinciale. În permanență este un analist, adesea amar-ironic și caustic, lăsând să se vadă, în afara sentimentului de frustrare generală, și drama personală, izolarea și
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
din Franța, și, mai ales, a lui Francis Jammes” (E. Lovinescu). Aprecierile și caracterizările, convergente, formulate de critica interbelică - Perpessicius, E. Lovinescu, G. Călinescu ș.a. - rămân în esență valabile pentru tot ce a scris acest „poet fără evoluție”, miniaturist discret, peisagist idilic și cântăreț al interioarelor provinciale, maestru al pastelului, foarte atent la grația formală, creator al unei poezii ușor desuete, campestră sau intimistă, descriptivă și sentimentală în ton elegiac. M. a dat și proză memorialistică, de notație lirică pe teme
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
agricultură deținea procente cuprinse între 1% (Marea Britanie) și 7% (Islanda), doar Portugalia (12%) abătându-se de la regulă. În majoritatea țărilor din zona respectivă, cifra în cauză era de 4-5%. O parte din acești fermieri nu aveau însă rol agricol, ci peisagist, în Elveția, de exemplu, ei fiind subvenționați de autorități nu pentru a produce, ci pentru a menține la păscut celebrele vaci care completează imaginea turistului despre pășunile alpine. În spațiul fost comunist, Cehia, Ungaria, Estonia și Slovacia urmează strict modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cel cunoscut majorității publicului: un poet nu numai înzestrat, dar și profund, dovedind o gravitate atenuată de o înțeleaptă autoironie, cultivând un lirism autentic, sensibil față de problematica intimă (dragostea, dureri și neliniști interiore, nostalgii) și major-existențială, un imagist remarcabil, un peisagist subtil. S-a vădit astfel, tardiv, că „satiricul tânjea după lirismul părăsit”, mai toate poemele „secrete”, „de sertar” punând în lumină o fațetă - cea mai autentică, probabil - a personalității sale, pe care „și-a comprimat-o din convingere” (Mihai Gafița
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
că eu trăiesc într-o țară mult mai civilizată! La Londra, ele s-au dus conform programului propriu la Foreing Office și la BBC. Kathy a fost încântată că le-a putut aranja asta. După turul la Westminster, expoziția de peisagiști și Parlament, noi ne-am văzut separat de Trafalgar Square, de parcul cu rățuște din apropierea Palatului Buckingam, de Piccadilly, de ceva magazine drăguțe la care am căscat gura. Seara ne-am retras toate în cabinetul de psihoterapie, adică în bucătăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ei." Căscasem gura! Mă înfipsesem pe loc și nu știam dacă buna-cuviință cere să merg să o vizitez sau nu. . . Dar avea alte vizite. La capătul patului, în picioare, era un tânăr grăsun și pe pat, la picioare, însuși Greg, peisagistul. " Amantul și protectorul! mi-a explicat Preda. Azi nu se succed ca de obicei, ci coincid." Am lăsat conversația să cadă, aducîndu-mi aminte de Elena. . Eram nerăbdătoare să te văd și să-mi spui mai mult, și tu faci pe
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cum e el cu toate femeile. Galant cu reticențe. . . Murise abia nevastă-sa. Da. . . a fost însurat. Avea o nevastă mică, urâtă, neagră și rea, cu care se purta foarte bine. Dar băieții, camarazii lui, ziceau că s-a făcut peisagist ca să nu facă portretul nevestei. Mini râse. Fizionomia pictorului se desena în mintea ei cu elementele pe care le avea la îndemînă. . . Nu, nu din cauza nevestei celei urâte. Dacă Greg nu pictase niciodată figuri, era fiindcă figura e femeia și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mutat, iar evocarea abordărilor feminine, ne îndeamnă să-l asemănăm cu Don Juan, iar descrierea seriilor de aventuri ne trimite la Bocacio. De unde și o lectură a posibilului cititor, reconfortantă, mai ales prin promovarea portretisticii ca stil, pe lângă talentul de peisagist social - nu agresiv, dar concludent abordat. Constantin Manoliu este și devine pe parcursul lecturii noastre un autor bonom, când vesel, când trist, când Don Juan, când familist, pe care îl urmărești cu interes în ipostazele exprimate. Privit în ansamblu, Jurnalul profesorului
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
țara Moldovei). De ce oare au pierit, de-a lungul vremurilor, atâtea zeci și sute de mii de români, pentru credință, pentru neam și pentru țară, dacă nevolnicii zilelor noastre ne sfarmă, ne ciuruiesc și ne risipesc?! Nica sfânt!” Zguduitoare mărturisire! Peisagist desăvârșit, Ion Muscalu descrie minuțios locurile și toponimia pe unde își poartă eroii, dovedinduse un profund cunoscător al genealogiilor familiilor domnești românești și nu numai, ci și a celor tătărăști și creștine din Crimeia, de unde Ștefan cel Mare și-a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
că În călătoriile lui diplomatice sau În obișnuitele vacanțe europene intra În expoziții nu mai Încape Îndoială. După 1860, cînd Alecsandri Începe să publice Pastelurile sale, parnasianismul nu mai este o școală lirică În forță. Apăruse Baudelaire și oroarea față de „peisagiștii ierbivori” Începuse să-și facă loc. Impresionismul Însuși, În pictură, se revendică dintr-o prioritate a luminii, și natura este valorizată prin capacitatea ei „solară”. Asta ar apropia pe liricul de la Mircești de impresionism, dar ce reprezintă cu adevărat, impresionismul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unică (o reproducere finalizată cu dobândirea unei cunoștințe procedurale sau a unei abilități). Competența de a elabora un proiect de amenajare a unei grădini de către un elev este diferită de competența de a elabora un astfel de proiect de către un peisagist sau un arhitect. Cele două competențe răspund unor exigențe diferite, iar parametrii situațiilor sunt diferiți (scopurile, cerințele respectate); caracterul adeseori disciplinar . Competențele au caracter disciplinar, fiind definite printr-o categorie de situații corespunzătoare unor probleme specifice unei discipline. Unele competențe
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
un șrapnel. În urma lor coborau alți băieți, plângând, țipând ori În tăcere, răniți sau teferi, care mergeau singuri, fără arme, ori Îi aduceau pe alții, acoperiți de sânge, alte tușe stacojii care se Încrucișau În acea acuarelă pe care cine știe ce peisagist minuțios o compunea cu grijă pe șevaletul său olimpian. Și când, rebobinând al treilea rollfilm, Faulques se uitase iar la Olvido, văzuse că ea Își scosese În fine aparatul fotografic și, cu spatele la Întreaga scenă, fotografia podul pustiu și distrus În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
dovedește a fi în contrapartidă un paseist al reîntoarcerii conform celebrului declic proustian. Momente în care Mircea Zaciu este un veritabil fenomenolog al originilor, dar și al propriului eu proiectat cosmic, un visător bachelardian al arhetipului copilăriei, dar și un peisagist blagian și senzor al lumii concrete, calde, tandre, sevoase, dezmințind imaginea aparent aseptică și monocordă a istoricului literar abstras din contingent, devreme ce stilul său capătă valențe policrome, forfotitoare, luxuriante, chiar dacă marcat de acea neasfințită mâhnire a finitudinii: "Nicăieri nu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
penetreze, să deslușească și să transpună plastic caracterul unui model, Mihai Cămăruț a lăsat foarte puține portrete. Cele câteva existente la Pinacoteca ieșeana - Portretul soției, Metalurgist din Zlatna, Inginerul Sandu Grigore, Autoportret, fac dovada acestei înzestrări, din păcate, insuficient cultivate. Peisagist înnăscut el a preferat să zugrăvească oamenii în mijlocul naturii, în păduri, pe dealuri și câmpii, înfrățiți cu pământul reavăn al gliei și cu minunatele frumuseți ale acesteia. Iată de ce, aproape întotdeauna, compozițiile sale sunt plasate în aer liber, în ambianța
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
vagă și mai naturalistă în anumite părți 421. Și criticul remarcă "colorismul" asociat decorativismului și ceea ce-l apropie semnificativ de kitsch, "sentimentalismul". Loghi este perceput ca aparținând secesionismului münchenez în nota unui manierism care accesibilizează temele böckliniene. Bachelin sesizează cadrul peisagist clasic și dezvoltarea sentimental-senzuală a temei, pe linia unui simbolism anticizant cu o notă onirică. "Un peisaj clasic cu o locuință semi-pompeiană la stânga, apărând după o perdea de chiparoși; la dreapta, sub arbori, un cuplu de îndrăgostiți, având drept fundal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stârnește un veritabil scandal, în urma căruia președintele Academiei, Anton von Werner, în deplin acord cu membrii Asociației Artiștilor, decid închiderea ei. Ruptura se produce, și ia ființă un grup de artiști independenți, condus de pictorul impresionist Max Liebermann și pictorul peisagist simbolist, Walter Leistikow. Secesiunea propriu-zisă are loc peste câțiva ani, în 1898, însă respingerea lui Munch constituie punctul critic al ei. Trei direcții sunt numaidecât vizibile: simbolismul, impresionismul și ceea ce va purta numele de Jugendstil, o variantă a Art Nouveau-ului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care guvernează călătoria propriu-zisă". 29 E. Lovinescu, "Pe drumurile Eladei", în Critice, vol. II, ed. cit., pp. 156-157. 30 Am putea crede, după distincțiile pe care le face Andrei Pleșu în Pitoresc și melancolie, că E. Lovinescu e mai curând peisagist decât călător, un citadin prin excelență, care simte latura strict artistică, recte artificială, a naturii. Or, "peisagistul" se află la antipodul călătorului: "se numește peisagist cineva care, așezat dinaintea unei oglinzi, vede un peisaj"(op. cit., p. 53). În aceeași ordine
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
156-157. 30 Am putea crede, după distincțiile pe care le face Andrei Pleșu în Pitoresc și melancolie, că E. Lovinescu e mai curând peisagist decât călător, un citadin prin excelență, care simte latura strict artistică, recte artificială, a naturii. Or, "peisagistul" se află la antipodul călătorului: "se numește peisagist cineva care, așezat dinaintea unei oglinzi, vede un peisaj"(op. cit., p. 53). În aceeași ordine de idei, "apariția peisajului autonom este mai curând expresia unei crize de comunicare între natură și om
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
care le face Andrei Pleșu în Pitoresc și melancolie, că E. Lovinescu e mai curând peisagist decât călător, un citadin prin excelență, care simte latura strict artistică, recte artificială, a naturii. Or, "peisagistul" se află la antipodul călătorului: "se numește peisagist cineva care, așezat dinaintea unei oglinzi, vede un peisaj"(op. cit., p. 53). În aceeași ordine de idei, "apariția peisajului autonom este mai curând expresia unei crize de comunicare între natură și om" (idem, p. 17). Și, mai departe, "a avea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nostalgiilor. Și aici stă dificultatea: e nevoie de o voință hotărâtă, de acum, pentru a le reînsufleți contururile, a le reda prestigiul, pentru că ambele au părăsit proza cotidianului și instinctivul pupilelor. Au devenit probleme de programare, celebrare, direcție, inspectare, reglementare. "Peisagiști" și animatori. Amenajarea teritoriului, Direcția parcurilor naționale, Delegația pentru arte plastice, protejarea siturilor, ministerele mediului și culturii. Înainte peisajul și arta erau trăite, acum sunt construite. Ca și cum și-ar administra o supraviețuire aplicată și atentă. Sfârșitul plăcerii, revenirea soluțiilor tehnice
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cineast de pe platourile inaccesibile de la Boulogne-Billancourt. Fără îndoială, placa heliografelor a exaltat, în cele din urmă, paleta pictorilor, deși a eliminat în perioada imediat următoare micile meserii lucrative ale pensulei. În 1850, cei mai mulți portretiști profesioniști sunt ruinați, așa cum vor fi peisagiștii la 1900, din cauza cărții poștale. Dar, fără acest concurent important, Cézanne n-ar fi putut niciodată să exclame: Sunt primitivul unei noi arte". Picasso către Brassaï: "Fotografia a apărut la timp pentru a elibera pictura de orice literatură, de anecdotă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]