185 matches
-
colb. Maci roșii în ogoare. Căruțe c-un cal la oiște. Dunărea mergând în sus dela Budapesta spre Bratislava, între dealuri cochete, cu păduri, plantații și vii. Se desface în brațe domoale, închizând ostroave cu lunci, unde pasc liniștite, vaci. Peisagiul nu-i deosebit de-al nostru decât prin îngrijire, civilizație, clădiri monumentale. Nimic din provizoratul dela noi. Doar instalațiile pasagere ale grădinilor de zarzavat, pompe cu cai, care funcționează până între zidurile Buda-Pestei. Trecere nesimțită și rapidă între Ungaria și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
5 = 150 patru ași = 150 manșa = 200(r.t.) Roberul = 500 sau 700 Întâlnire cu Neculai Albu Tatarii, nagâții Trecutul monahului nebun Nucile Tăierea boierilor Dimcea țiganul, gâdea Țărcile Vizita la lehuza, nepoata lui Tomșa Stratonic Pornește vânt Isaiia vornic Peisagiul Cătră sară va ploua Negrilă paharnic Broaștele vestesc ploaea. Luca pah. 28 1472 Neagu comis 15 28 43 1444 Veste de ploaie pe care o dă femeilor Bețiv nu-s, că n-am ce bea; Bătăuș nu-s, că toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
reținute pe alocuri de scoabe mari și bare de fier care le unesc și le rețin. Crăpăturile sunt astupate cu ciment. Oamenii corijează și cred că înfrumusețează opera lui Dumnezeu, în realitate își urmăresc interesul, căci drumușoarele și stâncile și peisagiul fac parte din pânea cea de toate zilele a oamenilor din partea locului. Femeia de care vorbesc, bine îmbrăcată și cu înfățișare de târgoveață onorabilă, după ce adunase uscăturile de pe acel loc viran, tăia cu un fierăstrăiaș de mână crengile mărunțindu-le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
operelor complecte seria întăia, care apare la Fundațiile Regale. Prima pensie a scriitorilor pensionați a început a se plăti. Am fost cu Profirița, Costake 2 și Mitică la un film despre Stanley 3, Livingstone și, întrucâtva, Africa. Aș fi preferat peisagii simple africane. Mi-a cerut Sandu Rosetti o mică prefață pentru volumul prim al operelor complecte. Am văzut pe M.R. pentru chestiile și planurile noastre foarte interesante. Par destul de deplasate în aceste vremuri. Rosetti mi-a comunicat că ministrul (M.D.R.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întrucât oglindește fie stări speciale prezente, fie momente ale trecutului istoric. Scene interesante din viața oamenilor mici și necăjiți, după ce un veac, pictorii se îndeletniciseră cu portretistica clasei dominante. Am văzut și tablouri ale popoarelor musulmane, scene din viața familiară, peisagii de țări calde. Una din săli cuprinde tablouri ale epocii prezente: Stalin și Voroșilov etc. Am văzut portrete ale unor scriitori, ca Tolstoi, Turgheniev, Dostoievschi etc. Tablouri de Veresciaghin, unul cu Plevna. E un mare și instructiv muzeu. Ziua în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unul din cele mai minunate orașe industriale, unic în Europa. Astăzi are o populație de 600.000 locuitori. După câteva cincinale, cetatea aceasta a muncii își va înzeci populația. Miercuri 26 Mai Ieri toată ziua am navigat pe marea Țimleanscaia; peisagiu trist și gol, care ar evoca parcă vechea mare sarmatică. Peste câțiva ani va fi un mare rezervoriu de pește. Deocamdată e marea izolării. Din când în când apare, departe și la mari distanțe, câte o așezare rudimentară. N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
l-am cercetat călăuzit de Mihail Andreici Lobacev, m-am trezit pe vapor cu vederea neașteptată a Donului, bogat în vegetație luxuriantă de care sunt pline luncile cu arbori noi sălcii și plopi. Toată dimineața am stat un timp privind peisagiul nou. Fluviul n-are o lărgime mai mare decât a Prutului. Luncile samănă cu cele de la Prut și Siret. Oameni la pescuit cu undița înainte de răsăritul soarelui; unii singuratici, alții în grup (am văzut șase flăcăiași supraveghind zece-douăsprezece undiți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cârlige cu pene. Dimineața și cătră apusul soarelui ies luntri în larg, cu pescari localnici. Soci se înfrumusețează necontenit; pretutindeni șantiere pentru palate nouă. Șosele perfecte; poduri peste prăpăstii. Cursul pâraielor e regulat pentru nevoile practice și pentru înfrumusețarea peisagiilor. Se află dincolo de păduri sus, pe un țanc de stâncă (650 m. altitudine) un turn cu terase în stil roman clădit din piatră. Șoseaua care duce până acolo sus a fost construită în câteva luni. I se spune acestui țanc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
refugiu când nomazii din pustie invadau regiunea. Interesantă convorbire cu Alexandr Dimitrievici despre Siberia, ținut imens cu bogății și frumuseți pe care lumea încă nu le cunoaște. Și-a făcut universitatea la Iacuțc; de 15 ani a venit în acest peisagiu încântător, unde cu suspinuri își aduce aminte de frumusețile Siberiei. La a doua ieșire la pescuit, s-a acățat într-un cârlig al undiței un calcan mare (aici îi zice cambulă) de 3 1/2 4 kg. L-am scos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu lume muncitoare. Combinatul gospodăriei chibzuite a pus pe lac bărci luxoase cu motor care fac mici curse de agrement în jurul lacului pe sub pini și brazi. Golurile cu zăpadă ale muntelui sunt chiar deasupra, oglindindu-se în apă. E un peisagiu de o frumuseță sălbatică și măreață. Păstrăvul în luna aceasta (nu știu mai târziu) se pescuiește cu undicioară cu plută având ca nadă una sau două boabe de icre de Manciuria în cârlig. Ca la baltă. Numai nada e deosebită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
decât alta; unele se ruinează, altele s-au ruinat. La catedrală tezaur de obiecte ale cultului catolic. Zidurile cetății împrejmuiesc până sus pe culme locul, cu fortificații și cetățui până în piscuri din vremea Bizanțului. Piață, stradele etc. ca la Raguza. Peisagiul măreț între munți impunători. În drumul de lângă Herțegnovi, am trecut pe lângă Perast "Orașul mort", cu insula morților a lui Böklin, țintirim și biserică între chiparoși și alături o insulă ridicată în mare de marinarii care, trecând pe lângă cimitir, aruncau câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Jos, Germania, Elveția, Italia și cine știe pe unde vom mai putea să ne plimbăm. Faptul important este că ne vom întoarce în țară cu o bogăție de impresii din diferite țări ale lumii. Vom încerca să cunoaștem nu numai peisagii ci și oamenii într-o măsură oarecare”, scrie altcineva. Scrisoarea lui Grigore Negură către Alexandru Mânăstireanu care povestește fapte ale securității anilor 1949 este și un mare act de curaj care, deconspirate în 1972 puteau atrage alte consecințe pentru mărturisitori
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Jos, Germania, Elveția, Italia și cine știe pe unde vom mai putea să ne plimbăm. Faptul important este că ne vom întoarce în țară cu o bogăție de impresii din diferite țări ale lumii. Vom încerca să cunoaștem nu numai peisagii ci și oameni într-o măsură oarecare! Eu am încercat să învăț puțină germană încă acasă. Aici ne-am apucat de engleză. De bună seamă că într-o lună nu înveți mare lucru, dar ceva-ceva tot voi prinde, ca să schimb
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
atât mai mult, vă spunem și vouă, nicăieri, însă, nu este mai frumos decât în patria noastră. Dacă vrei să vezi și să trăiești bogăția de peisaje neîntrecute în lumea întreagă, atunci, Alecule, du-te în nordul Moldovei. Acolo-s peisagiile cele mai minunate, nu le găsești nicăieri și monumente bogate ca nicăieri în lume. Am trecut pasul Simplon cu mașina din Elveția în Italia. Întradevăr, trecătoarea este feerică și înfricoșătoare pentru cei slabi din punct de vedere emotiv, dar tot
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de 22-23 iunie voi fi în Bârlad, la întâlnirea absolvenților din anul 1934. Am speranța să ne vedem. Cu toată dragostea, Apostoleanu 20 X 1984 De la Olănești, o vedere foto Al. Comănescu, îi expediază profesorul fostului său elev scriindu-i: „Peisagii pitorești, pădurea cu frunze multicolore, atmosfera nepoluată, izvoare minerale, liniște, toate sunt spre mulțumirea sufletului meu, în această stațiune balneară. Vremea este frumoasă, însă prea răcoroasă. Fac tratament pentru alergie, rinită și colită. În ziua de 3 XI plec de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
În prezent citesc viața lui Ibrăileanu, așa cum ar putea fi cetite și memoriile D-lui Ciurea. Noi avem o viață mai ștearsă din punct de vedere artistic și cultural, dar ne menținem sănătatea În aerul ozonat de aci, În splendoarea peisagiilor brașovene. Foarte mulți vizitatori străini, care admiră pitorescul brașovean! Vă mulțumesc pentru interesul care-l puneți pentru activitatea mea modestă. Vă dorim, și eu și soțul meu, multă, multă sănătate și elan mai departe În ceea ce faceți. Uitam să vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să se schimbe data sărbătoririi și să se realizeze bustul „Gane” (al lui Vasiliu-Falti s-a pierdut). Voi trimite și din lucrările mele mai de seamă. Mă bucură, că s-a găsit măcar una din lucrările pictorului Băeșu. Ambele erau peisagii. Mi le dăduse pentruă tombolă, ca să adunăm bani să reparăm cât de cât liceul, care fusese transformat În Spital rusesc. E bine că D-na Stino nu e singură și e femeie de cultură, care va păstra cu pietate lucrările
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
președ. Consiliului cult. artistic al Politehnicei. Întregul plen a fost de acord cu prezentarea fundamentată pe diapozitivele color de care am discutat. Eu am propus ca imediat după mata să se prezinte În cadrul aceleiași manifestări, un ciclu de fotografii artistice (peisagii, natură statică plastică și decoruri florale), de către un prieten local al meu, dr. Cheptea Pavel (tot moldovean), lector la Inst. de Arte Plastice din Cluj. Îl veți cunoaște la mine. S-a căzut de acord ca să se trimită o adresă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la Buenos Aires. Certe sunt numeroase altele, tot în spaniolă. Versiunile românești sunt izbitor de inegale, fiind datorate probabil mai multor condeieri, unii buni, alții stângaci. La edituri bucureștene i s-au mai tipărit câteva cuprinzătoare relațiuni de voiaj: Corrida (1930), Peisagii iberice (1930), Icoane dunărene (1933), Abisinia (1935; tradusă în spaniolă: Viaje a través de la Etiopia de hoy, 1936), Spania de azi (1936), Sub soarele Africei răsăritene (1936), Nopți barceloneze (1937), Argentina (1938). „Cel mai fecund călător și turist român”, cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
Ribera Roviro, Barcelona, 1928; ed. (Monstrul apelor), București, 1931; ed. (Monștrii apelor), București, 1958; Perdidos entre las fieras, pref. Miguel Rivas, Barcelona, [1928]; Corrida. Arte, sangre y pasión, pref. Liviu Rebreanu, Corneliu Moldovanu, H. Ionescu și I. Vion, București, 1930; Peisagii iberice, București, 1930; Icoane dunărene, pref. Ion Simionescu, București, 1933; Abisinia, pref. Radu D. Rosetti, București, 1935; ed. (Viaje a través de la Etiopia de hoy), Barcelona, 1935; Spania de azi, pref. autorului, București, 1936; ed. 2 (Spania), pref. Miguel de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
familiei”, „Țara literară și populară”, „Orion”, „Tribuna” ș.a. Placheta de debut, Câteva strofe, apărută în 1898, este urmată de Sonetele Uraniei (1902) și de Marginalia (1911). Anunța tot atunci alte volume de versuri (Ad Coelum, Pensieri prohibiti) și de schițe (Peisagii sufletești), un roman (Confesiunea lui Cantemir) și tălmăciri. Dar abia peste trei decenii văd lumina zilei versiunile la Sonete de Shakespeare (1940) și florilegiul Poeme romantice. Sonetele Uraniei și altele (1942). Acestea, dar mai ales prezentarea lui în antologia Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
trebuie să fie împroșcat cu sânge, și chiar pe fața ei trebuie să lucească reflexul roșu". Atingerea sigiliului aprins dobândește valențe premonitorii. Fiindcă un soare muribund lasă, inevitabil, loc suflului frigid al hibernalului: astrul murdărește cu materia sa vitală "dezolate peisagii de zăpadă eternă, pe care nici un vânt de primăvară n-o va mai sufla înapoi spre norduri; iar duhul înghețului biruitor coborând mut și întunecat aproape, tot mai aproape...". Brusc, se introduce în scenă detaliul care pune în mișcare întreaga
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și mai adâncă semnificație”. Iar „această atitudine” numește aici suma trăsăturilor plasticii noi, ale „sistemului constructivist”, enunțate într-un pasaj imediat anterior: „considerarea obiectului ca obiect în spațiu, posedând toate elementele de echilibru ale volumului”, “îndepărtarea oricărui subiectivism, integrarea portretului, peisagiului, naturei moarte, nu ca expresie de suflet, ca existență materială, organică”. Poezia va fi și ea considerată sub semnul organicității, al unei coerențe interne de natură a-i conferi obiectivitate, eliberând-o de excesul emoțional romantic: o de-subiectivizare despre
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
În Colomba, subiectul locutor pare situat mereu la o răspântie de drumuri, în centrul unei simbolice roze a vânturilor: „drumuri se-ncrucișează ca ochii”, „obrazul tău desface lungi câmpuri de secară”, „zboruri întretăiate în cremene cum lănci”, „spre tine-n peisagiu mi-am descuiat ferestre”, „glasurile-n aer desfășură-un covor / basarabean”, „sapă-n mădulare și-n ochi un coridor”, „trupu-ntreg spre tine e-ntins precum un pod”, „aerul se desface în vorbele ca lăzi”, „glasurile-n seară se schimbă precum
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
alimentează astăzi viața noastră culturală și vor mai colabora scriitori tineri, căci vom deschide porțile noilor generații”. Sunt incluse în sumar versuri de Ion Minulescu (De vorbă cu Moș Crăciun), Scarlat Callimachi (Corbii, Robii), G. Murnu (Vieața), Al. T. Stamatiad (Peisagiu), George Gregorian (O zi ca alta), dar și de Haig Acterian, Gh. Bobei, G. Nichita, Șt. V. Ionescu, N. N. Crețu. Lui Tudor Arghezi îi aparține un poem în proză, A. Bădăuță comentează volumul Cerbul de lumină de Radu Gyr, Scarlat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]