138 matches
-
sub urgența unui eveniment, de aici larghețea evantaiului de vorbe fluturate în solemnități rigide. Cele din a doua categorie au tentă statistică, fiind vederi de ansamblu asupra stării precare a sănătății românilor, cu judecăți „sanitare” culminînd în verdicte de rău-augur (pelagra, malaria, mortalitatea infantilă, tuberculoza erau pericole cotidiene). Cele din a treia categorie sunt stricte, dense și însuflețite de o rigoare abstractă, adevărate incursiuni a căror înțepătură rece, de spelcă analitică, punctează cunoștințe de specialitate. Din prima categorie face parte discursul
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
mult mai adult mileniul acesta frumos și urât ne vinde la negru eșantioane de smult feroce e clipa timpul probabil mai ascunde un trib malițios corul Îngerilor este inconfundabil și ne-ar fi necesar un sfânt mincinos vindem credință cu pelagra pe mâini și ne bate Dumnezeul adjunct oameni buni și nebuni dați drumul la câini eu mă duc să mă scald În jeratice PUNCT ! MARIA celei trimisă din cer a venit ca o lumânare eternă de departe, poate din Dumnezeu
Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
perfect precocitatea artistică. Cinci ani mai târziu îi apare Libertatea de a trage cu pușca, impus imediat ca un manifest liric al noii generații și conținând poeme scrise între anii 1940-1943. Publicat după încheierea războiului, volumul (care purta inițial titlul Pelagră) fusese deci scris în toiul acestuia, însă cenzura îi interzisese apariția. Tot la scurtă vreme după terminarea războiului, apare volumul de interviuri al lui Ion Biberi, Lumea de mâine (1945). În sumarul lui, dialogul cu Geo Dumitrescu este memorabil și
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
fiică din pirgu în pirgu și din pena corcodușa în bunicul și bunica scurt pe doi toamnele care se vor prăvăli peste noi nu vor mai fi de soi vor fi de beznă și noroi vor fi de gripă și pelagră de ploaie sărată și de ploaie acră scurt pe doi iernile vor spăla talpa dreaptă a iadului cu partea bărbătească din noi și talpa stîngă a iadului cu partea femeiască un pic mai puțin aspră care ne locuiește de asemenea
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
veche, statornicirea altor temelii se numea Descălecare. Descălecătorii sînt aici, în fruntea Marii Adunări Naționale: ei se numesc PARTIDUL"". Sau, despre Tudor Vianu: "Ca și Mihai Ralea estetul face acum "sociologie". El nu se mai preocupă de sinecdocă, ci de pelagră; nu-l mai interesează Kant, Dilthey sau Gundolf, ci lichidarea analfabetismului. Filosofia culturii o confundă cu democrația lui Gheorghiu-Dej, iar axiologia a fost izgonită de slogan ("România veche devine România nouă, socialistă, o țară a civilizației celei mai înaintate" - Gazeta
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
1849, Marcu Ilie, n.1856, Marinescu Pascu, n.1852, Vâlcan N. Ion, n.1855 și alții. În aceste liste sunt înscriși însă numai bărbați, singurii cu drept de vot atunci. Cazuri de TBC au fost doar câteva, unul singur de pelagră, ceva mai multe de malarie, doar epidemiile creind probleme mai grave. Astfel în 1890 a bântuit o epidemie de tifos exantematic din cauza căreia au murit foarte mulți locuitori, fiind înregistrați atunci de zece ori mai mulți morți decât nașteri, morții
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Domnul Mâine va să-ți zgârcească nurii/ Și umerii de măr - cumpănă dreapta -/ Are ca să ți-i svânte mandibulă securii/ Când jindul nu s-o mai răsfrânge-n faptă?// Și felceri roșcovani au să-ți disece sânii/ Să afle ce pelagra ți-a covăsit făptura;/ Superlativ de carnea-ti or cuvânta și câinii,/ Un enfizem că roza îți ghimpui-va gură..." (Cântec de dric); "și poate va veni o zi/ când capul va tăia securea/ când nicăieri va fi aici/ și când
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
erau, doar pe dracu'. Acela, vizionarul, devine sfânt și pleacă, „înotând prin pustiu și certând omenirea/ Până aproape de Caracal." Un sfânt caraghios și tragic, ca Nastratin al lui Barbu, ca Lelița care, tot așteptând vești de pe front, se îmbolnăvește de pelagră și-și rupe pielea de pe ea. De nerăbdare. Nimeni nu-și află locul, viii sunt ca a lui Ciugulea, „curioasă și-și băga nasul să vadă cum se mai poartă,/ Cam care e pulsul modei în adânc", morții se-arată
Feluri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6032_a_7357]
-
la servicii medicale, 30% avea apă potabilă, iar 69% dispunea de servicii de salubrizare. Comparativ cu așezările rurale unde doar 11% din populație avea apă potabilă și 20% instalații de salubrizare. În țările sărace, cele mai întâlnite boli sunt malnutriția, pelagra sau scorbutul. Țările dezvoltate În țările cele mai dezvoltate din Canada, Australia, nord-vestul Europei, sunt înregistrate cele mai multe decese datorate bolilor cardiace sau circulatorii. Acestea sunt cauzate de excesul de tutun, nivelul ridicat al colesterolului, stres, lipsa exercițiilor fizice și de
Cum ne este afectată sănătatea de către mediul înconjurător () [Corola-journal/Journalistic/68456_a_69781]
-
șase decenii, într-un moment de cotitură politică, economică și socială, când România, obosită și vlăguită de pe urma războiului, făcea un efort suprem pentru a se repune pe picioare. Situația sanitară precară a țării noastre în perioada interbelică - în care tuberculoza, pelagra, malaria și alte boli aveau o mare răspândire, când mortalitatea infantilă se ridica la 180‰, iar cea generală la 20-22‰ - impunea necesitatea stringentă de formare a unor cadre medicale, prin mărirea capacității de școlarizare a celor trei facultăți existente (de la
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]
-
Vechile partizi vor să reziste, dar fără speranță și fără unitate, prin comploturi clericale, monarhice și militare. În Italia mizeria agrară e mare, salahorii lanurilor de orez din Lombardia și din singurătățile mlăștinoase ale Romagnei, decimați de friguri și de pelagră, emigrează în stoluri, iar, daca rămân în țara lor, vând pentru cincizeci de bani pe zi munca lor. În Anglia s-ar părea la întîia vedere că soliditatea e mai mare. Dar, privită mai de aproape, se va vedea că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
extenuații de putere, multe rele endemice și altele de caracter epidemic să se ivească și să decimeze populațiunile. Astfel rasa română scade și străinii sporesc. Numărul infirmilor la recrutație a crescut din an în an, țara a fost bântuită de pelagră, de intoxicațiune palustră, de anghină, vărsat, toate astea în urma influenței pernicioase cu o exercită asupra sănătății mlaștinile, locuințele insalubre și neaerate, hrana neîndestulătoare și munca excesivă. 331 {EminescuOpXIII 332} Ar trebui în sfârșit a se da un atac eroic cauzelor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fiindcă la fel ca frigurile, trânjii sau gălbinarea, bătăile de inimă nu erau o boală luată-n seamă la țară. Boală însemna să zaci, să te usuci și să nu te mai scoli. Boli erau holera și oftica, tifosul și pelagra. Restul le duceau pe picioare. Maria avea să și-o amintească-ntotdeauna pe Mămica, numită tot Maria, pe care-o veghease câteva zile și nopți înainte să-și dea sfârșitul, la 57 de ani, în 1960. Pe patul de moarte
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de sănătatea unei puzderii de comune: Răchitoasa, Stănișești, Colonești, Burdusaci, Spria și multe altele fiindcă puzderia înseamnă ceva ne măsurabil. Ce putea face? Se interesa la primării de bolnavii cu boli sociale, sifilisul și tuberculoza fiind la moda sărăciei, de pelagră...Venea pe la școli în inspecție uneori excesiv de interesat. La mine i-a plăcut cum am aranjat clasa-dormitor, s-a bucurat că toți copiii deși ru foși erau curați și că săpunul era la mare cinste. De aici și până la propaganda
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
la patruzeci de kilometri distanță de Vlădiceni. Ce putea face un medic pentru populația din circă? Mai nimic. Se mulțumea să vină la primărie, să ia legătura cu conducerea comunei și cu agentul sanitar, să noteze numărul bolnavilor de sifilis, pelagră și tuberculoză, să facă statistica și cam atât. Fiindcă soția preotului Gâlcă funcționa la Vlădi ceni, într-o bună zi ne-am urcat în căruța doctorului și am pornit într-acolo. Drumul trecea prin marginea Bolgradului, prin comuna Curci și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
învățat și cu renume . Prin știința lui savantă (?) vindecase multă lume . - Ce cați, babo? - întreabă dânsul cu un ton cam înălțat; Ai vreo boală? Spune iute... ori n ai poftă de mâncat! - Am venit... iată s bolnavă... sunt cuprinsă de pelagră; N-am avere, sunt străină, duc o suferință ntreagă; Mi s-a spus de-un om cu carte, că i spital pentru săraci. Rogu-te, dacă se poate, ca și mie loc să mi faci...” - Nu e nici un loc, mătușă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
am fost invitat să aștept sosirea unui înalt demnitar din Comisia pentru Protecția Vegetației Zonelor de Deal și de Vale. Pentru a reduce stresul așteptării ni s-au oferit la jumătate de preț câteva vaccinuri obligatorii împotriva febrei aftoase și pelagrei și, suplimentar, ca bonus, un micuț vaccin pentru contra mușcăturilor de cobră. La zece punct a aterizat elicopterul oficial din care a coborât soția înaltului demnitar european, o excelentă înlocuitoare a secretarei acestuia, și ea o excelentă înlocuitoare a soției
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
se reprezintă în 1958 piesa Zile de februarie, apoi ca funcționar la Întreprinderea Cinematografică București. Abia în 1967 mai scoate o culegere de povestiri, Soarele din fereastră, urmată în 1971 de o nouă ediție din Oameni la pândă, de romanele Pelagră și Reptila, în 1975, și Bunica studiază dreptul, în 1982. Prefața volumului Manifest rezumă și opiniile autorului despre poezie, care trebuie să întrupeze un crez, o atitudine susținută „la bara adevărului”. În mod firesc, majoritatea poemelor din volum sunt sociale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
din fereastră, în piesa Zile de februarie și în scenariul radiofonic Omul cu două suflete. Clișeele epocii - „dușmanul de clasă”, „omul vechi”, „ilegalistul” - sunt prezente, însă uneori sunt atenuate de umorul, acuratețea stilului, verismul cadrului și cursivitatea dialogului. În romanul Pelagră, partea a doua a trilogiei Oameni la pândă, ce urmărește a fi o frescă a satului românesc interbelic, tendenționismul subzistă, mai ales în construcția personajului principal, același Simeon Armașu, acum complet metamorfozat într-un arivist fără scrupule. Și inginerul Andrei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
lui B. reprezintă o realizare meritorie a prozei realiste de inspirație rurală. SCRIERI: Manifest, Turnu Severin, 1935; Eu și Dunărea, Craiova, 1940; Oameni la pândă, București, 1947; ed. București, 1971; Zile de februarie, București, 1958; Soarele din fereastră, București, 1967; Pelagră, București, 1975; Reptila, Cluj-Napoca, 1975; Bunica studiază dreptul, București, 1982. Repere bibliografice: G. Călinescu, Liviu Bratoloveanu, „Manifest”, ALA, 1935, 745; Ion Caraion, „Oameni la pândă”, „Mondial Magazin”, 1947, 36; Ov. S. Crohmălniceanu, „Oameni la pândă” de Liviu Bratoloveanu, CNT, 1947
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
-ne, Stăpâne, de-acum unde vrei:/ Cu tine noi nu suntem oameni, ci zei!" Voievodul sau cavalerul este așteptat de domnițe în "cerdacuri sihastre" și ele spun "/ că-n țările de jos, în vechiul burg,/ încins cu holde arse de pelagră/ fantoma lui se plimbă, în ceasul murg/ și poartă în loc de ochi o floare neagră. ("Trandafirul negru"). În "Mistrețul cu colți de argint", Fata Morgana (, mirajul ideii) îl va ucide pe prințul din Levant, care murind, aude un sunet de corn
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Satul este patronat iarna de lupi și de Moșul, fostul logofăt din Velești, care dă oile lupilor, pentru a apăra satul și pentru a le astâmpăra fiarelor foamea. Copiii sunt bolnavi de gâlci care trec cu trasul, și oamenii de pelagră și de deochi, de care nu se vindecă decât descântați: "Gâlcile/ Motofălcile/ Plecară cu curcile/ Curcile s-au întors/ Gâlcile nu s-au mai întors." Stafiile, moroii vin la cișmele și-i damblagesc pe cei care vor să se răzbune
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
înaintea și, mai ales, după războiul mondial) de epidemii, care de care mai înfricoșătoare, de febră tifoidă, difterie, tuse convulsivă, scarlatină, encefalie letargică , tifos exantematic, gripă („gripa spaniolă”), ciumă bubonică ori de revenirea și extinderea „bolilor sociale”: tuberculoza, sifilisul, paludismul, pelagra. Tuberculoza, la care face aluzie scurtul poem al lui Bacovia, avea o istorie lungă, dramatică; m-am referit la ea și în alte părți. Deși mai puțin agresivă ca odinioară, în momentul publicării poemului „Igienă” (în Scîntei galbene, 1926, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lucrări de acest gen din țara noastră), prezentată ca prelegere pe care avea să o susțină cu ocazia admiterii ca membru titular al Academiei Române, în anul 1880. Operele sale capitale rămân „Tratat de igienă și poliție sanitară (1889)” și „Profilaxia pelagrei” (1893). Supranumit în epocă ca „medicul poporului” sau „amicul copiilor”, Iacob Felix rămâne, în egală măsură, un prieten al spitalului Drăghici și implicit al Vasluiului, care, întocmai ca marele său prieten Carol Davila, de câte ori poposea aici (și se întâmpla foarte
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
1902. Atât în calitate de medic, cât și în calitate de om politic, a susținut sistemul medico-sanitar și spitalul Drăghici. De asemenea, a avut o activitate notabilă pe tărâm științific și publicistic, redactând revistele „Omul și Natura” (în Basarabia) și Hygiena (în Vaslui), monografia (Pelagra) în 1914 și multe altele. A fost în egală măsură medic, om politic, administrator și organizator, cercetător, publicist și om de cultură. Dr. Vasile Andreescu (1850-1917). Supranumit „falsul Davila” datorită izbitoarei asemănări fizice cu mentorul și idolul său Carol Davila
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]