5,851 matches
-
lumina solară abundentă devine contraponderea atmosferei gotice. Iar ca să vă dați seama cît de accentuată este, gîndiți-vă doar că salvarea fetiței se produce printr-un accident feroviar de proporții. Chiar dacă m-am limitat la a scrie doar despre două, selecția peliculelor merită caracterizată în cel puțin tot două cuvinte: Go Chiri! n
TIFF-ul dulce și te duce by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10501_a_11826]
-
în componență pe Haifaa al-Mansour (regizor — Arabia Saudita), Panos H. Koutras (regizor — Grecia), Nadine Labaki (regizoare și actrița — Liban) și Tahar Rahim (actor — Franța). Premiul Un Certain Regard a fost acordat filmului „Hrutar” („Rams”) regia Grimur Hakonarson, Premiul Juriului a revenit peliculei „Zvizdan” („The High Sun”) regia Dalibor Matanic, distincția pentru Cel mai bun regizor a fost câștigată de Kiyoshi Kurosava pentru „Kishibe no tabi” („Journey to the Shore”), în timp ce Promising future prize a fost acordat ex aequo producțiilor „Masaan” — regia Neeraj
„Comoara” de Corneliu Porumboiu, premiat la Cannes [Corola-blog/BlogPost/94329_a_95621]
-
de Mihai Eminescu. Proiecții de filme și prezentări multimedia Pentru că în acest an sărbătorim 100 de ani de cinematografie indiană, participanții la festival pot viziona filmul Mother India (1957, în regia lui Mehboob Khan), nominalizat la Oscar, alături de alte patru pelicule, precum și prezentări multimedia care redau vizual impresii ale unor călători prin India și aspecte mai puțin cunoscute ale culturii indiene. 4 expoziții de fotografie Se spune că o fotografie face cât o mie de cuvinte. Noi vă oferim patru expoziții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94326_a_95618]
-
artele, de la coregrafie, pantomima, arte plastice până la euritmie, arhitectura, cinematografie - cu pondere peremptorie pe mijloacele celei de-a șaptea arte. Nutrim convingerea că, așa cum a procedat cu Hamlet Un monolog, Robert Wilson va vispune filmarea Rinocerilor din Craiova, distribuind apoi peliculă (DVD) marilor rețele internaționale de cinematografe din lume. Pentru a concentra întregul angrenaj în 88-90 de minute, Robert Wilson găsește o cale inspirată, inventând un rol inexistent în piesa: acela al autorului, al lui Eugen Ionescu însuși, încredințat actorului Ilie
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
Oscarurilor din 2009. În această cursă vor intra, printre mulți alții, si actorii din “Iron Mân”, “The Dark Knight”, “Frost/Nixon”, “Revolutionary Road” și “Milk”. Ediția din 2009 a Oscarului aduce ceva nou față de edițiile anterioare, si anume posibilitatea unei pelicule de animație de a câștiga la categoria “Cel mai bun film”. Este vorba despre producția studiourilor Disney, “Wall-E”, favorită și la categoria “Cel mai bun film animat”. Boban Markovici și orchestră să vor aduce muzică sârbească pe scena Sălii Palatului
Sting, Depeche Mode, Manowar si B'Estfest, ofertele anului 2009 [Corola-blog/BlogPost/94399_a_95691]
-
Iași, Primăria Municipiului Chișinău, Ministerul Culturii din Rep. Moldova, AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași 12.00 - 24.00 Festivalul InternaȚional de Film de la Iași IIFF - proiecȚii de film cu peliculele câștigătoare ale festivalului Organizatori: Primăria Municipiului Iași și AsociaȚia Română de Film Independent 12.00 - 13.00, Parcul Copou Program de coruri bizantine Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 13.30, Parcul Copou Festivalul de poezie „Grigore
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Iași, Primăria Municipiului Chișinău, Ministerul Culturii din Rep. Moldova, AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași 12.00 - 24.00 Festivalul InternaȚional de Film de la Iași IIFF - proiecȚii de film cu peliculele câștigătoare ale festivalului Organizatori: Primăria Municipiului Iași și AsociaȚia Română de Film Independent 12.00 - 13.00, Parcul Copou Program de coruri bizantine Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 13.30, Parcul Copou Festivalul de poezie „Grigore
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
scuipă câte un pic din zeama sufletului așa că Nu-mi vorbi mie de Halicarnas, le-am băut pe toate Întins pe spate, cu picioarele spre mausoleu, mi-am spălat părul în supa sărată Câteodată valul îmi acoperea ochii, așternând o peliculă uleioasă pe zborul agitat al vulturilor Atunci soțul meu se enervează și mă jignește, îmi spune că înțelege de unde tot răul din mine De unde grosimea coapsei, nodulul din braț, cerul e vinețiu vara în Bodrum așa că Nu-mi vorbi mie
Poezii by Bogdan Alexandru Stănescu () [Corola-journal/Imaginative/3711_a_5036]
-
neplătite scadențe estompau esențele vieții ochii însingurați stăruiau pe virginele creste ce înțeles pot avea literele oarbe înscrise în orizontul descrescător fără lumina unui trup omenesc Lecția de metafizică Rămân înăuntru îngropate gesturi și sunete cumințenia zăpezii e o fragilă peliculă peste carnea verde a brazilor vreau să cred neauzit strigă inima mea un alt eu sfâșiat de îndoială dictează contururi e ca și cum ar amesteca esențele altor lumi la capătul unei cetăți inventate stă cerul cu litera stinsă atât pentru ziua
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/7219_a_8544]
-
care arăta câteva imagini tremurate și cețoase, despre oamenii îngenuncheați în fața unui bloc de marmură. Nu se înțelegea mare lucru, nici măcar textul pe care îl scrisese cu atâta participare, nu se vedea, iar ploaia aurie părea doar un defect de peliculă. Din toată povestea, al cărei constructor se crezuse, nu mai rămăsese decât o grămăjoară de praf auriu, păstrat cu venerație secretă într-un dop de Coca-Cola.
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
viața. Asta e viața? Aici sau dincolo de fileu? Un joc și atât. Și cine e cel ce privește? Și cine suntem noi? Am luat niște poze. Atât. În tufiș nu mai e nimeni. Ce dovadă avem că era cineva? Doar pelicula fotografică nu înseamnă viață. E doar o relație, o transpunere. Și totuși, era cineva mort în boscheți. Nu, nu, nu era nimeni, nicio urmă", îmi spune inspectorul. "Nici o urmă. Memoria greșește. Pelicula greșește. E o altă dimensiune." Stăteam în locul acela
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
nimeni. Ce dovadă avem că era cineva? Doar pelicula fotografică nu înseamnă viață. E doar o relație, o transpunere. Și totuși, era cineva mort în boscheți. Nu, nu, nu era nimeni, nicio urmă", îmi spune inspectorul. "Nici o urmă. Memoria greșește. Pelicula greșește. E o altă dimensiune." Stăteam în locul acela, lângă boschetul parfumat. Dimineața era calmă, oamenii treceau complici mai departe ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, deși un pârâit de peliculă se derula monoton undeva. Și în mijlocul ei, trona un
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
nicio urmă", îmi spune inspectorul. "Nici o urmă. Memoria greșește. Pelicula greșește. E o altă dimensiune." Stăteam în locul acela, lângă boschetul parfumat. Dimineața era calmă, oamenii treceau complici mai departe ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, deși un pârâit de peliculă se derula monoton undeva. Și în mijlocul ei, trona un mort, fără ca nimeni să observe, fără ca nimeni să se sinchisească. Crima era ca o tumoare, zăcea acolo în scutece. Ea acolo, adevărată, noi aici, în mijlocul vieții adevărate. sub greutatea fântânilor (auspra
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
dana. A luat de la ea, parcă le-ar fi sorbit, echilibrul și cumințenia, curăția. Iar de la mine, ce? Dependența de povești a luat-o, e mort și el după povești, dar le culege nu din cărți, ci din imaginile de pe peliculă. Andrei și alexandru: tăcut mă mut în ei, mă scurg în ei ca apa rece din ulcior în gura însetatului. Despre sfârșit Deși exersez cu sârguință, neîncetat, nu mă pot obișnui cu gândul că într-o zi n-am să
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
mare tristețe (a poveștii, a personajelor), fără nimic turistic în el, regizorul fiind interesat nu de geografie fizică, ci de geografii spirituale. Totuși, în ciuda acestor filme realmente interesante, premiul pentru cel mai bun lung-metraj de ficțiune a fost decernat unei pelicule academice și plicticoase - “Mein Name ist Bach”. Este primul lung-metraj al unei realizatoare de 50 de ani, Dominique de Rivaz Knecht, fostă asistentă a lui Alain Tanner și Nino Jacusso și, de mai bine de un deceniu, responsabilă cu presa
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
lacului Zürich? Filmul care caută un răspuns și la această chinuitoare întrebare se sfîrșește cu imaginea pontonului pe care Aglaja a făcut ultimii ei pași... Realizată de Ludwig Metzger, redactor, cineast documentarist la postul public de televiziune WDR din Köln, pelicula se intitulează, deloc întîmplător Hier Himmel - Aici cerul. În moștenirea literară lăsată de Aglaja există o secvență premonitorie, s-ar putea spune, pe care autoarea o citește și în film: un străin obișnuit să se plimbe pe malurile unor rîuri
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
și oase pe micul ecran, mărturisește - oferindu-ne o foarte funcțională definiție - că literatura se naște dintr-o îndoială asupra realității. Cu pasiunea selectivă a unui documentarist versat, Ludwig Metzger reține din arhiva „filmică” a familiei Aglajei, din kilometri de pelicule realizate de tatăl scriitoarei, clovnul Țăndărică, el însuși pasionat cineast amator - cîteva bizare storry-uri cinematografice, comentate cînd de mama defunctei scriitoare, cînd de sora ei vitregă, sosită în Elveția, ca turistă, din America Latină. Fotografiile de familie, mărturiile orale ale celor
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
America Latină. Fotografiile de familie, mărturiile orale ale celor rămași, amintirile mamei, ale surorii, articulate într-o germană aproximativă în care se amestecă și frînturi de limbă franceză, spaniolă sau română, aparițiile scurte ale tatălui, imortalizat și el în propriile-i pelicule de „amator”, fragmente din emisiunile TV în care tînăra scriitoare a apărut în repetate rînduri, în calitate de invitată, cîteva secvențe filmice din călătoria în România și popasul la Săpînța, la Cimitirul Vesel, despre care Aglaja a scris un reportaj în presa
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
filmul reține cîteva care par a fi emblematice și pentru destinul postum al autoarei. Cu o furie documentaristică izvorîtă din chiar îndoielile ei asupra realității, Aglaja a încercat, urmînd în parte și exemplul dat de tatăl ei, să fixeze pe peliculă sau pe banda de magnetofon, fragmente palpabile ale realului; alteori le-a suprimat, înlocuindu-le prin obiecte și gesturi simbolice. Prezentare și interviu de Rodica Binder R.B: Domnule Ludwig Metzger ce v-a determinat să realizați un film despre
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
acest film să pătrundeți în universul interior al Aglajei, în lumea în care ea a trăit? L. M.: Da. În timpul turnării filmului am realizat și interviuri, dar nu le-am utilizat în întregime sau chiar deloc în varianta finală a peliculei: interviuri cu Peter Bichsel, pe care Aglaja l-a prețuit foarte mult, care a fost un fel de model pentru ea, cu cea mai veche prietenă a ei, o poetă, Gabriele Markus... Aceste interviuri mi-au adus-o pe Aglaja
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
colorate moral și metafizic, se împreună cu trupul nud din fotografii, costeliv pînă la ascetism, al artistului însuși. Sau, mai exact, imponderabilul organ al credinței și al devoțiunii este contrapunctat prompt de organul celălalt, evident ponderabil, care se smulge din ceața peliculei alb-negru și se odihnește molcom pe coapsă ori pe unde apucă. Schizoidia unei asemenea viziuni este doar aparentă. Ion Grigorescu, nițel narcisiac, nițel voluntarist în propozițiile plastice, încearcă să concilieze celestul și derizoriul, spiritul și carnea, atemporalul și efemerul în
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
de impresiile unui sat „civilizat”, ale unui mediu în care natura se întrepătrunde cu alcătuirile toposului de origine, cel al Banatului, intersecție a unor factori de civilizație și timpuri specifice. Inteligența fină a poetului fixează tocmai această particularitate etnopsihologică pe pelicula sa evocatoare, convertind-o într-o particularitate lirică. Peisajul, ocupațiile omenești, mica tehnică și jovialitatea provincială, calendarul și meteorologia se contopesc într-un tablou subtil unitar, tangent la luminozitatea picturii naive. Sau cum spune Blaga privitor la „satul bănățenesc”: „Tot
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
pe când în zilele noastreeee... Ana s-ar numi Andreea, numele tatălui din fruntea lui Manole ar fi pocnit fără prejudecăți cu o cărămidă, Doamnă-sa fiind în legitimă apărare, în timp ce canalele de televiziune ar revărsa spre locuitorii patriei kilometri de peliculă cu știrea de senzație. Ș. a. m .d. Sigur că în prezent sunt alte vremuri, adică: unele miorițe au devenit oi, majoritatea cu pretenții de clonare sub blazon Dolly, iar altele, cărora „iarba nu le mai place/ Gura nu le mai
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
fi impresionat pe străini" afirmă Dan Grigorescu, semnatarul Prefeței albumului de fotografii în alb-negru realizate de Ion Miclea. Tocmai de aceea, faimosul artist fotograf a pătruns mai întâi în universul Hobiței și al împrejurimilor sale, gândind, reflectând și surpinzând pe peliculă porți, cruci, acoperișuri de biserici, instantanee din natură în care regăsim, cu privire retroactiva, motive din sculptură brâncușiana. Apoi, Ion Miclea reface semnificațiile, parcursul originar al complexului de la Târgu Jiu, cel mai important de acest fel din sculptură secolului XX
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
italian, inclusiv gros-planul tipic cu gambele delicate ale unei femei în pantofi cu tocuri pășind cu dificultate pe un teren viran. Și acest film face o prioritate din jocul actorilor, doar regizorul/co-scenaristul/protagonistul (Sergio Castellitto), aflat la a doua peliculă, e faimos ca actor. Dar tocmai din acest motiv, el reușește să facă o peliculă care e totodată un recital thespian și un film în carne și oase, oricât de paradoxal ar suna. Dacă ar trebui să-l rezum, aș
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]