531 matches
-
absolutoriu pe marginea prestației proletcultiste: ,La cei mai drastici și mai puri intelectuali din epocă (epoca proletcultistă - n.n.) observasem mai demult o anume tandrețe sumbră, o duioșie prefăcută, în contul unui ideal uman abstract. Ceva ca apucăturile unor domnișoare de pension citind numai aventuri nobile și curate din nemuritoarea Bibliotecă roz, cititoare speriate și fidele ale unei existențe în care turpitudinile, mizeriile, nerușinările materiei în plină evoluție nu erau vrednice de arătat tineretului studios precum și oamenilor de treabă. Din contră, cu ajutorul
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
pe jumătate fantastici, pe jumătate caraghioși - este Le Dilettante. Înființată tot în 1984, și-a început activitatea publicîndu-i primul volum lui Eric Holder, Nouvelles du Nord (Eric Holder este unul dintre scriitorii francezi desueți, un minimalist bucolic pentru domnișoare de pension). Dar cunoscută se face mai tîrziu, spre sfîrșitul anilor 90. Scriitorul-fanion al editurii este o micuță Amelie Poulain - Anna Gavalda - și un micuț Boris Vian - Martin Page. Ce a rămas la ei din recalcitranța literaturii de altădat'? Personaje puțin verosimile
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
resemnare și veselie contrafăcută. Sunt pradă ușoară pentru orice măscărici care își asumă ridicolul închipuit al câtorva pași de dans. Dar ce e atât de ridicol în dans? Dansul pare o îndeletnicire filistină, de mâna a doua, pentru domnișoare de pension și nedemnă pentru „bărbații adevărați” care scuipă printre dinți și refută menuetul. Pare că, puși să danseze, toți bărbații sunt observați de un arbitru necruțător care le sancționează cu un val de ridicol coregrafia aproximativă. În loc să transcrie în mișcări libere
De ce bărbații români se tem să danseze () [Corola-blog/BlogPost/338207_a_339536]
-
dintr-o familie de țărani români din nordul Moldovei, coborând (pe linie paternă) din Transilvania, de unde familia a emigrat în Bucovina, din cauza exploatării iobăgești și a persecuțiilor religioase. A urmat școala primară la Cernăuți, primele două clase probabil într-un pension particular. Apoi a fost înscris la liceul german din Cernăuți, singura instituție de învățământ liceal la acea dată în Bucovina anexată de Imperiul Habsburgic. Când s-a înființat catedra de limba română, ea a fost ocupată de profesorul Aron Pumnul
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
acea dată, scrisoarea editată de Aurel A. Mureșianu în Gazeta cărților, nr. 1, 1934 este considerată totuși „cea dintâi încercare publicistică“ a lui T. Maiorescu, titlu sub care a și fost retipărită. În 1858, pe lângă activitatea universitară, predă psihologia la pensioane particulare și franceza în casa Kremnitz. Preparator pentru limba franceză în familia Kremnitz, Titu Maiorescu dă lecții celor patru copii ai familiei: Klara (viitoarea sa soție), Helene, Wilhelm (viitorul dr. W. Kremnitz, soțul lui Mite Kremnitz, n. Bardeleben) și Hermann
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
cine am ligheanul ăsta? Broanteș dădu din cap că nu. — De la Sobieski - spuse cu nostalgie Cosette. Ce om! Fala creștinătății! Da’ știi cum l-am cunoscut? Episodul 59 COSETTE POVESTEȘTE — Eu am fost crescută, ba întrucâtva și educată, la un pension de maici din Camenița - urmă Cosette, luând o poziție mai sobră. Părinți n-am, fiind născută, din câte mi-am dat seama, în urma pătrunderii generalului Basta în Transilvania. Cred asta deoarece maica Ravena, care m-avea în custodie, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
am, fiind născută, din câte mi-am dat seama, în urma pătrunderii generalului Basta în Transilvania. Cred asta deoarece maica Ravena, care m-avea în custodie, mi-a spus când m-am făcut mai mărișoară că la trei ani, adusă la pension de un negustor, nu știam decât două cuvinte: Mamă și Vater. Negustorul mă găsise în niște tufe pe lângă Turda, plângeam și mâncam mure. Ce-ai văzut în album e la mișto. La pension n-am dus-o rău: învățam latina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mărișoară că la trei ani, adusă la pension de un negustor, nu știam decât două cuvinte: Mamă și Vater. Negustorul mă găsise în niște tufe pe lângă Turda, plângeam și mâncam mure. Ce-ai văzut în album e la mișto. La pension n-am dus-o rău: învățam latina și-o pieptănam pe maica Ravena, pe numele ei adevărat contesa Danuta Wodynska, o mândrețe de femeie, foarte credincioasă, că de-aia și intrase la mănăstire: se ruga o dată la castelul ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de Nicolae Iorga în lucrarea Istoria românilor în chipuri și icoane: „Tatăl meu, primind propunerea marelui ban de pe atunci. Iordache Rosett din Bacău, de a merge la moșia lui Filipeni pentru a pregăti pe cei doi copii ai lui, desfăcu pensionul și familia noastră se strămută la acea moșie unde stăturăm doi ani. Aici se dezvoltă în mine iubirea vieții de țară și aplecarea pentru țăranii ai căror copii îmi erau tovarăși în toate jocurile. După aceea, pe timpul când austriecii ocupaseră
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1993, la vârsta de 96 de ani. Despre Sofia și Vasile Rosetti știu că au învățat la Viena, Sofia studiind pianul, iar Vasile, matematica. Cucoana Sofica (Sofia Rosetti Boteanu), 18621949, împreună cu sora sa Virginia, căsătorită Lambrino (18611934) a studiat la pensionul Van Demergel din Viena, apoi la pensionul Sophie Paulus - Viena. Sofia s-a căsătorit cu ofițerul Constantin Boteanu, ajuns până la gradul de căpitan, participant la războiul de independență din 1877-1878. Apoi, cum era obiceiul, a fost mutat din garnizoană în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Despre Sofia și Vasile Rosetti știu că au învățat la Viena, Sofia studiind pianul, iar Vasile, matematica. Cucoana Sofica (Sofia Rosetti Boteanu), 18621949, împreună cu sora sa Virginia, căsătorită Lambrino (18611934) a studiat la pensionul Van Demergel din Viena, apoi la pensionul Sophie Paulus - Viena. Sofia s-a căsătorit cu ofițerul Constantin Boteanu, ajuns până la gradul de căpitan, participant la războiul de independență din 1877-1878. Apoi, cum era obiceiul, a fost mutat din garnizoană în garnizoană, era cartofor, și-a pierdut moștenirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
km de Filipeni), Pusștiana, Luncani, Bogdana și Bogdănești. Aceste coli sătești trebuie să fi fost întemeiate prin grija locuitorilor, a comunelor, poate și a proprietarilor cu suflet și aplecare spre învățătură și școală. Tot în Bacău funcționa, prin 1862, un pension, urmat de fiii celor bogați. în plasa Berheci, inutul Tecuci, de care aparțineau satele viitoarei comune Filipeni, nu era nicio coală primară. Școli puteau fi la Tecuci, la Bârlad, la Vaslui, locuri depărtate de Valea Dunavățului. După Bacău, o localitate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adevărat mânioși, iar cei care știu o iau razna. CECELIA: Păi, Îmi pare bine că n-am necazurile tale. Sunt logodită. ROSALIND (cu un surâs disprețuitor): Logodită! Nebună mică! Dacă te-ar auzi vorbind așa, mama te-ar trimite la pension, unde ți-e locul. CECELIA: Dar n-o să mă pârăști, fiindcă știu și eu unele lucruri pe care i le-aș putea dezvălui, iar tu ești prea egoistă. ROSALIND (ușor agasată): Fugi, fetițo! Cu cine ești logodită, cu lăptarul? Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
la 20 noiembrie 1856 în Ipotești, a copilărit în satul natal, jucându-se cu Mihai, Aglaia și Henrieta. Studiile le-a făcut la Botoșani, în casele lui Hinek, avându-l ca învățător pe popa Nădejde, după care a trecut la Pensionul Ladislav Ferderber, unde studiase și Șerban, Gheorghe, Nicu și Ilie. Nici el n-a strălucit la învățătură. Se îndreaptă către Școala de ofițeri din Iași, fiind înmatriculat la 20 octombrie 1872 ca soldat. Urcă repede în grad și în 1876
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
concert care impresionează prin varietatea repertoriului și acuratețea interpretării. Acum se realiza și un cor mixt, cu aportul elevilor de la Liceul Traian 53.Se constituia, astfel, nucleul viitorului cor mixt pe patru voci, în care vor intra și elevele de la pensionul de fete din oraș, cor ce va concerta la 24 martie 1899 54. De acum activitatea Doinei devine tot mai activă, repertoriul concertelor abordând alături de lucrări corale și piese instrumentale interpretate de fanfara regimentului său a elevilor Liceului Traian, iar
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
cele două războaie mondiale. *** S-a născut la 4/16 martie 1882 în familia unui distins avocat din Craiova, petrecându-și copilăria la țară, pe moșia tatălui său, în comuna Titulești, din județul Olt.Cursurile primare le-a urmat în cadrul pensionului Javet din Craiova, anual trecându-și examenele la Școala primară Obedeanu. Intră în 1893 cu media generală 10 în clasa I a liceului din Craiova (la colegiul "Nicolae Bălcescu"). A fost cel dintâi premiant de onoare al liceului și cel
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
Iar politrucii-șobolani, Chiulangii și hoți de bani Să meargă pe la Jilava Dar și pe la Rahova ! Gata cu-astă măgărie : "Pensionul-Pușcărie !" Cine vrea la Facultate, S-o facă în libertate ! Sau cărți dacă vrea să scrie, Acas ' ,la Tipografie... Nu-n "Pension" la "Pușcărie"! Mânați-i măi, hăi, hăi ! Ministerul pentru Școli, Să vindece acele "boli"... Că Instrucția se face Dar Educația mai zace... Hai cu toți :părinții, frații Biserici și Organizații ! La Religie, mai vârtos, Cu Pedagogul Bun CHRISTOS ! Urați, sperați
PLUGUSORUL 2015 de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350044_a_351373]
-
influenței fastuasei parade a universului stelar care îi modifică percepția, melajată în straniul plasmatic al fanteziei. Nuvela Semnele lui Dănuț prezintă un bolnav psihastenic.Obsesia este fiica eroului titular, pe care o așteaptă să vină în vacanță, cu trenul, de la pensionul craiovean. O presimțire funestă îl copleșete de două-trei zile pe Grigore Dănuț, șeful gării din Băbeni, prin semne anticipatoare, asemănătoare cu cele ce-l “persecutaseră“ la moartea primului copil. Totul se desfășoară într-o atmosferă psihică de acaparare a conștiinței
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
căpe urmă...Știți vorba, Bate fierul cât e cald, căci pe urmă-l bați zadar...-nu-i iertă Rodica. - Hai că prea te porcăiși...- i-o tăie Gigi. - Așa vreau...Limba română este foarte expresivă! Te pomeni că sunteți demoazele de pension...Ce să spun...Vă e rușine cu limba noastră...Asta e... Și-o luăm așa cum e...- sări ca arsă Rodica. - Haide, haide...- încercă s-o liniștească Elena. - Eu vă spun că nu e glumă...Măi, oameni buni, la prețul ăsta
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
la 20 noiembrie 1856 în Ipotești, a copilărit în satul natal, jucându-se cu Mihai, Aglaia și Henrieta. Studiile le-a făcut la Botoșani, în casele lui Hinek, avându-l ca învățător pe popa Nădejde, după care a trecut la Pensionul Ladislav Ferderber, unde studiase și Șerban, Gheorghe, Nicu și Ilie. Nici el n-a strălucit la învățătură. Se îndreaptă către Școala de ofițeri din Iași, fiind înmatriculat la 20 octombrie 1872 ca soldat. Urcă repede în grad și în 1876
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
cinematografică cu o caleasca arhiepiscopala. Aer vetust - o lume reînviata pe o peliculă. *București cățărat. Foișorul de foc. Loc de priveala. *Creion în Mână lui Dumnezeu. Scrisori de dragoste lumii. *Felinarele cu petrol. Lampagii gardienii de noapte. *Calea Victoriei. Domnișoare de pension la promenada. *Aranjamente florale. Pergament și penița miniaturi. *Grădini de vară. Fum muzical. Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara? *Portret din câteva linii. Printre gunoaie Lautreci geniali. *Montparnasse autohton. Și Luchian pictând cu pensula-n dinți. *Farmec aparte - Micul Paris
PRIN CAPITALELE LUMII. HOINĂRIND PRIN BUCUREŞTII DE ALTĂDATĂ. SECVENŢE CINEMATOGRAFICE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356009_a_357338]
-
și bunăvoința Domnului, odată și odată, toți vor ajunge. Pentru că Domnul le-a făcut pe toate ale Lui pentru viață și nimeni nu I se poate opune. Iar acest drum trece neapărat, prin pocăință și suferință. Împărăția Domnului nu este un pension, o casă de odihnă, un fel de dolce vita în care nimeni nu va mai face nimic. Eu cred că sufletele vor evolua și după moartea noastră pământească. Pentru că nu oricine dintre oameni ajunge la stadiul de curăție care să
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
masa ovală din lemn din nuc și acolo copii buchiseau versuri. - Baiser le main, grand-mère!* * Sărut mâna, mamă mare ! (fr). 29 O întâmpina pe bunică Alexandru, vorbind limba franceză la îndemnul mamei Maria. Caterina, sora mai mare, fiind plecată la pension, dintr-un îndemn de iubire frățească și candoare, Alexandru îi trimite câțiva sfanți câștigați la concursul de poezii organizat de bunică. Astfel îi scria, în limba franceză, o depeșe: „Ma chére soeur, je t’embrasse mille jois. Nous avans reçu
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
mai înainte Eu nu speram să mai apară, Chiar îl eliminasem din minte Încheiasem capitolul în vară! Regretele nu erau prea mari Deși speranțe au fost multe, Sentimentele nu mai erau tari, După eveniment, păreau insulte ! Părea un băiat de pension, Real, era diavolu-n in persoană, Cu cuvinte simple, dar ghinion, Sunau confuz, deschideau o rană ! I se părea ușor ca să traducă O inimă ce abia se vindecase, Pentru ce era atâta muncă? Cavalerul nostru, se schimbase! Îl invoca ades pe
DEZAMĂGIRE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369852_a_371181]
-
Puștiul își păstra aerul serios și preocupat. M.Joseph îi supraveghea atent observând la Alma aceeași atenție asupra copiilor. Mama lordului studia orice mișcare a celor prezenți, un lucru nu prea confortabil pentru Alma. - Domnișoară, am înțeles că ai făcut pensionul la Paris. - Da, lady M. - Ai făcut ceva progrese cu micuții. Nu prea au avut parte de guvernante pricepute, mai ales după perioada grea prin care au trecut. - Mulțumesc, lady M.Joseph. Îmi pare rău pentru situațiile neplăcute și dureroase
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]