1,178 matches
-
progresivă. În structura tradițională a INTRIGII, punctul culminant constituie punctul cel mai înalt al unei ACȚIUNI ASCENDENTE. ¶Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și BATOS, ACȚIUNE DESCENDENTĂ, PIRAMIDA LUI FREYTAG. punct de vedere [point of view]. Poziția perceptivă sau conceptuală în raport cu care se prezintă situațiile și evenimentele narate; FOCALIZARE; PERSPECTIVĂ. Punctul de vedere adoptat poate fi acela al unui NARATOR OMNISCIENT a cărui poziție variază și este uneori de negăsit, și care nu este (în mare) subiect al
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în raport cu care se prezintă situațiile și evenimentele narate; FOCALIZARE; PERSPECTIVĂ. Punctul de vedere adoptat poate fi acela al unui NARATOR OMNISCIENT a cărui poziție variază și este uneori de negăsit, și care nu este (în mare) subiect al unor restricții perceptive sau conceptuale (PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT: Bîlciul deșertăciunilor, Adam Bede). Sau, altfel spus, el se poate situa în diegeză și, mai precis, într-un personaj (PUNCT DE VEDERE INTERN: totul se prezintă în termenii stricți ai cunoștințelor, sentimentelor și percepțiilor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
vede") ar trebui deosebit de VOCE ("cel ce vorbește"): nu este echivalent expresiei, ci instituie perspectiva care guvernează expresia. Totuși, în special de la cartea lui Lubbock asupra tehnicii narative, se consideră adesea că punctul de vedere presupune nu numai un aparat perceptive sau conceptual, ci și factori ca expunerea NARATORULUI, tipurile de tratament favorizate (DRAMA sau PANORAMA) și TIPURILE DE DISCURS adoptate. Mai general, se consideră că el izvorăște din relațiile dintre narator și NARARE, narator și NARATAR, narator și NARAT (Lanser
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și distanța temporală fiind calculată față de narat) și psihologică (distanța psihologică a naratorului față de narat sau afinitatea sa cu naratul) și propune o distincție fundamentală la nivelul fiecărui plan între ceea ce el numește punct de vedere intern și exterior (poziția perceptivă sau conceptuală se află înlăuntrul sau în afara diegezei? informația transmisă rezultă dintr-o vedere internă sau din una exterioară?). Doležel ajunge la o taxonomie cu șase termeni bazată pe o distincție între NARAȚIUNEA LA PERSOANA ÎNTÎI (ich-form) și NARAȚIUNEA LA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Stanzel 1964, 1971, 1984; Todorov 1981; Uspenskij 1973; Weimann 1973. punct de vedere conceptual [conceptual point of view]. Viziunea asupra lumii sau sistemul conceptual la care se raportează o situație sau un eveniment. ¶Chatman 1978. Vezi și PUNCT DE VEDERE PERCEPTIV, PUNCT DE VEDERE. punct de vedere exterior [external point of view]. Vezi FOCALIZARE INTERNĂ. ¶Prince 1982; Uspenskij 1973. punct de vedere interesat [interest point of view]. Considerarea situațiilor și evenimentelor narate în funcție de interesele personajului pe care le evocă (în cea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ. ¶Prince 1982. punct-de-vedere-intern variabil [variable internal point of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ. ¶Prince 1982. punct de vedere limitat [limited point of view]. O FOCALIZARE sau un PUNCT DE VEDERE care se supune constrîngerilor conceptuale sau perceptive (în opoziție cu PUNCTUL DE VEDERE OMNISCIENT). Romanul Ambasadorii e povestit dintr-un punct de vedere limitat. ¶N. Friedman 1955b; Stanzel 1984. punct de vedere omniscient [omniscient point of view]. PUNCTUL DE VEDERE adoptat de un NARATOR OMNISCIENT; VIZIUNE dindărăt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
FOCALIZAREA ZERO, punctul de vedere omniscient este caracteristic pentru narațiunea tradițională sau clasică (Adam Bede, Tom Jones, Bîlciul deșertăciunilor). ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și PUNCT DE VEDERE LIMITAT. punct de vedere perceptiv [perceptual point of view]. Percepția fizică prin care se prinde în vizor o situație sau un eveniment. ¶Chatman 1978. Vezi și PUNCT DE VEDERE CONCEPTUAL, PUNCT DE VEDERE. punere în abis [mise en abyme]. O replică în miniatură a unui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1965; Todorov 1966 [1972a]. Vezi și SCENĂ. reproducere narativă [narrative report]. Relatarea efectuată de un narator, în cuvintele sale, despre enunțurile sau gîndurile unui personaj. ¶Chatman 1978. restrîngerea cîmpului [restriction of field]. Supunerea PUNCTULUI DE VEDERE unor rigori conceptuale sau perceptive. ¶Blin 1954. Vezi și FOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE LIMITAT. retrospecție [retrospection]. O ANALEPSĂ, o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT, o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT, o BUCLĂ TEMPORALĂ. ¶Todorov 1981. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. revenire [return]. O ANALEPSĂ de completare; o analepsă care umple
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
semn metanarativ și, mai exact, unul metaproairetic: el comentează explicit înțelesul lui "Ion l-a lovit pe Ilie, iar Ilie l-a lovit și el" în funcție de un COD PROAIRETIC. ¶Prince 1977, 1982. Vezi și METANARAȚIUNE, COD NARATIV. semnificant [signifier]. Dimensiunea perceptivă a unui SEMN. Un semnificant (signifiant) e legat de un SEMNIFICAT (signifié) și nu există în afara relației cu acesta din urmă. ¶Saussure 1966 [1998]. semnificat [signified]. Dimensiunea conceptuală a unui SEMN. Un semnificat (signifié) e legat de un SEMNIFICANT (signifiant
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de Traian Stănciulescu, Vitalie Belous și Ion Moraru. Nuanțând cercetările anterioare, autorii au identificat cinci etape ale procesului creativ: acumularea și comprehensiunea informației (colectarea informației și sisematizarea ei într-un plan preliminar), asocierea și combinarea datelor, analiza critică, etapa ideativ perceptivă (trecerea de la abstract la concret) și obiectualizarea imaginilor (concretizarea ideilor). În faza ideației se acumulează informații care sunt asociate și combinate, iar pe baza lor se formulează soluții care sunt abordate critic. În faza obiectuală ideile selectate sunt transpuse în
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
fost tipologizate astfel : 1) eurema de acumulare și comprehensiune a informației (memorie, gândire, limbaj); 2) eurema asociativ - comportamentală (ineligență, imaginație); 3) eurema energetico - stimulatorie (curiozitate, interes, motivație, voință, curaj, pasiune); 4) eurema critică (gândire analitică, conștiință valorizatoare); 5) eurema ideativ - perceptivă (componente ideative și perceptive); 6) eurema de obiectualizare a imaginii ( elemente ideativ - perceptive și motorii). Capacitate general-umană, creativitatea este determinată și condiționată de caracteristicile personalității: inteligență, imaginație, motivație, fluiditate, flexibilitate, etc. Personalitatea, definită ca organizare unitară a însușirilor psihofizice, cognitive
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
eurema de acumulare și comprehensiune a informației (memorie, gândire, limbaj); 2) eurema asociativ - comportamentală (ineligență, imaginație); 3) eurema energetico - stimulatorie (curiozitate, interes, motivație, voință, curaj, pasiune); 4) eurema critică (gândire analitică, conștiință valorizatoare); 5) eurema ideativ - perceptivă (componente ideative și perceptive); 6) eurema de obiectualizare a imaginii ( elemente ideativ - perceptive și motorii). Capacitate general-umană, creativitatea este determinată și condiționată de caracteristicile personalității: inteligență, imaginație, motivație, fluiditate, flexibilitate, etc. Personalitatea, definită ca organizare unitară a însușirilor psihofizice, cognitive, afective și motivaționale influiențează
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
limbaj); 2) eurema asociativ - comportamentală (ineligență, imaginație); 3) eurema energetico - stimulatorie (curiozitate, interes, motivație, voință, curaj, pasiune); 4) eurema critică (gândire analitică, conștiință valorizatoare); 5) eurema ideativ - perceptivă (componente ideative și perceptive); 6) eurema de obiectualizare a imaginii ( elemente ideativ - perceptive și motorii). Capacitate general-umană, creativitatea este determinată și condiționată de caracteristicile personalității: inteligență, imaginație, motivație, fluiditate, flexibilitate, etc. Personalitatea, definită ca organizare unitară a însușirilor psihofizice, cognitive, afective și motivaționale influiențează definitoriu comportamentul creator. Ea poate fi modelată prin educație
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
ar fi minoritare, fragile și efemere, mereu atacate și potențializate de grupări macromoleculare, de configurații și de structuri biologice, ale căror amploare, suplețe, bogăție a diversității și forță sunt greu de imaginat... ". În Universul psihic, " ... vor apărea toate perechile conștiențiale: perceptive, conceptuale, noționale; conștiințele contradictorii se vor limpezi reciproc ... Iar eu voi fi, în același timp, o activitate subiectivă ambivalentă, o întreagă suită și un ansamblu de subiecte observatoare antagoniste, care ies din umbra inconștientului, pentru a palpita la baza unei
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
educatori, Bilă albă bilă neagră bilă...gri? etc.; În funcție de materialul didactic utilizat (sau nu) în realizarea jocului didactic, se diferențiază: * jocurile didactice cu material didactic/intuitive cu precizarea că materialul didactic trebuie să fie accesibil copiilor preșcolari, atractiv, adaptat particularităților perceptive ale acestora, simplu, clar, cu valențe estetice formative etc.: Loto, Puzzle, Harta..., Calendarul naturii, Micul Bibliotecar, jocuri-dramatizări cu decor etc.; * jocurile didactice fără material didactic: Micul recitator/actor, Telefonul fără fir, Mim etc.; în unele situații, se poate valorifica, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
unui proces etc., în vederea asocierii acestora cu anumite coordonate de ordin informativ/formativ ale demersului instructiv-educativ. Caracteristici și repere aplicative ( Succesul valorificării metodei observației este condiționat, pe de o parte, de capacitatea educatorului de a ,,declanșa, conduce și dirija procesul perceptiv" și, pe de altă parte, de ,,calitățile stimulative ale mediului de instruire care trebuie organizat de o manieră provocativă, pentru a capta și menține atenția copiilor asupra aspectelor semnificative pentru procesul instructiv"231. ( Observația 232 implică alegerea unui element care
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
unui nou cod); * ipostaza de transmitere a unui mesaj, folosind un anumit canal, apelând la valențele verbale, paraverbale, nonverbale ale comunicării, la o serie de materiale auxiliare, de mijloace audio-vizuale etc.; * ipostaza de receptare a unui mesaj bazată pe capacitățile perceptive ale cadrului didactic/copilului; trebuie avută în vedere, pentru optimi-zarea acestei secvențe a procesului comunicativ, utilizarea unui ton, timbru, ritm adecvate, a unei anumite intensități a vocii, a intonației corespunzătoare mesajului transmis etc.; * ipostaza de decodare (și interpretare) a mesajului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
după B. Bloom, cuprinzând cinci clase comportamentale: receptarea, reacția, valorizarea, organizarea și conceptualizarea, respectiv caracterizarea prin raportare la valori, ultima prezentată de David Krathwohl ca interiorizare) și domeniul psihomotor (reprezentat după Anita Harrow de mișcările reflexe, mișcările de bază, abilitățile perceptive, abilitățile fizice, priceperile și comunicarea non-discursivă) vezi Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 198, Ezechil 2003: 28-34 etc. 129 Vezi și Cristea 2000: 271. 130 Vezi conținutul procesului de învățământ definit ca ,,ansamblu de cunoștințe, priceperi, deprinderi, strategii, atitudini cognitive, care vizează stimularea dezvoltării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cititorului, scopul, atît în Budism, cît și la Blake, fiind "decondiționarea" omului de modurile dualiste de percepție pentru a putea avea experiență "ființialității" (beingness)79. Într-adevăr, unul dintre vectorii principali ai oricărui tip de romantism este folosirea cunoașterii experiențiale, perceptive, filosofice, etc., pentru a înlesni identificarea subiect-obiect, pentru a "purifica ușile percepției", spre a primi revelația "infinitului ascuns", spre a "zidi Ierusalimul", adică pentru a găsi căile spre libertatea spiritului. William Blake, considerat acum că "unul dintre cele șase genii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
opere. Muzeul contemporan este gândit În contrasens cu putința omului de a se bucura cum trebuie de el! Ce-i de făcut În asemenea situații? Ar fi mai multe soluții. Să se edifice muzee pe „măsura” omului, adică În raport cu pragurile perceptive normale, ceea ce ar presupune o mai atentă dimensionare a numărului de opere expuse. Să prevaleze obiectivele estetice În structurarea așezămintelor muzeale și mai puțin cele economice, pragmatice, politice, strategice. Să se expună periodic, prin alternanță, doar anumite opere În acord
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
lor din emisiunile cu conținut sexual ale TV, stimularea sexualității precoce de către TV; 1% din 12 copii își încep viața sexuală la vârste precoce; clipurile publicitare au un ritm apropiat de limita subliminalului (1 imagine la 3-5 secunde) față de capacitatea perceptivă normală de o imagine la 16 secunde; proporția copiilor cu tulburări de concentrare, memorie, echilibru a crescut cu 600% în ultimele două decenii; timpul real mediu petrecut în școală într-un an de un copil american și european este de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
star-sistemul, care este un produs mediatic, fiind asociat cu valorizarea excesivă a notorietății devenită un apanaj al accesului la micul ecran și al formării percepției publice, exercită o puternică influență asupra modului în care copiii și adolescenții își structurează categoriile perceptive și intelective asupra actorilor sociali și a raportului dintre diferite domenii ale experienței sociale și culturale. Structurile de construire și de difuzare a sistemelor de semnificare a faptelor, realităților, actorilor, evenimentelor, personajelor publice, nu mai sunt dominate de școală și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
diferitelor tipuri de violență (sub aspectul frecvenței) per context de semnificare în cazul canalului Fox Kids Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Percepții și urmări ale violenței din desenele animate Percepția cantității de violență din desenele animate La nivel perceptiv, cantitatea de violență din aceste genuri televizuale este însă cu totul diferită față de nivelul obiectiv. Astfel, datele ne-au relevat faptul că atât copiii, cât și adolescenții (adică toți cei cu vârste între 7-18 ani) au următoarea percepție asupra violenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de câtre copii ar putea fi aceea că deja are loc o desensibilizare a copiilor în fața violenței televizuale conform teoriilor mai sus enunțate. În acest sens, dacă influența deja este resimțită, dacă violența televizuală a produs deja mutații la nivel perceptiv, atunci problema violenței televizuale devine o problemă culturală, cu influențe mai adânci, nu doar la nivel individual, ci și la nivel societal, o problemă a cărei cuprindere necesită o viziune sistemică, în care nu trebuie analizat doar consumul și obișnuințele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ca rezultat al perfecționării funcțiilor executorii-reglatorii ale diferitelor subsisteme (morfologic, funcțional, fiziologic, informațional, decizional, psihoreglator etc.) Atenția este un proces psihologic cognitiv care se concentrează selectiv pe un aspect al mediului, ignorând un altul, fiind în strânsă legătură cu procesele perceptive si preperceptive, anticipative, cu rezultate evidente în performanța sportiva. Într-o competiție fiecare jucător se va strădui să obțină maximum de eficiență într-o execuție în condițiile în care va trebui să proceseze informații variate și multiple provenite atât din
STUDIU COMPARATIV PRIVIND MOBILITATEA ATENȚIEI LA SPORTURILE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Germina Cosma () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_804]