340 matches
-
subdivizată în „fațete” (așa cum sunt și dimensiunile FFMĂ. Acestea pot caracteriza dimensional tulburările de personalitate, care se grupează în trei clustere importante, la care se adaugă încă unul. Aceste clustere sunt: instabilitatea generală a comportamentului: dezorganizare pervasivă care implică procese perceptuale și cognitive instabile și distorsionate, un slab control al impulsurilor, lipsa conformării sociale, nevoia de stimulare; retragere socială: evitarea contactelor sociale generale, probleme de intimanță, expresie redusă a afectului, evitarea autodezvăluirii; dependență: bazare excesivă pe impulsurile din mediul exterior pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prezentați fiecare prin mai multe „fațete”. Deasupra acestora se organizează însă un nivel mai general, supraordonat. Analiza statistică a cazuisticii indică existența, în cele din urmă, a patru clustere. Acestea sunt: instabilitatea generală a comportamentului: dezorganizare persistentă care implică procese perceptuale și cognitive instabile și distorsionate, slab control al impulsurilor, lipsa conformismului social, nevoia de schimbare; retragere socială: evitarea contactelor generale, probleme de intimanță, expresie redusă a afectului, evitarea autodezvăluirii; dependență: bazare excesivă pe impulsurile din mediul extern pentru menținerea stimei
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și colaboratorii sugerează și prezența unui deficit al autocontrolului la personalitățile patologice care favorizează manifestările impulsive sau dimpotrivă o exagerată inhibiție. Tot din perspectiva teoriei cognitive YOUNG (1999, 2003Ă introduce termenul de structură maladaptativă precoce. El integrează experiențele maladaptative negative perceptuale, afective sau cognitive trăite într-un mod repetat uneori - în copilărie și adolescență care sub influențele mediului ce sunt percepute ca similare celor anterioare favorizează emoții negative intense precum frica, furia, rușinea sau ura. Acestea afectează constant abilitățile relaționale și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sunt psihotraumele din perioada copilăriei cu precădere abuzurile fizice și sexuale. Pe de altă parte este binecunoscut și faptul că eșecurile, frustrările, evenimentele și schimbările negative ale vieții condiționează și diversitatea tulburărilor psihopatologice ale Axei I. Ca urmare fenomenele productive perceptuale și cognitive din puseele acute de schizofrenie pot avea același substrat neurobiologic - în acest caz dismetabolismul noradrenergic - ca și cele din reacutizările manifestărilor schizotipale sau paranoice. Terapiile farmacologice în tulburările de personalitate se adresează manifestărilor clinice și comportamentale relevante prin
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ca și cele din reacutizările manifestărilor schizotipale sau paranoice. Terapiile farmacologice în tulburările de personalitate se adresează manifestărilor clinice și comportamentale relevante prin intensitatea, dramatismul și periculozitatea lor pentru individ și anturaj. Sunt vizate deci stările depresive și anxioase, producțiile perceptuale și cognitive patologice, impulsivitatea și agresivitatea ce pot culmina în acte suicidare sau criminale. Rezultatele studiilor experimentale și clinice adresate terapiei medicamentoase a tulburărilor de personalitate sunt dificil de extrapolat în strategii terapeutice elaborate sau specifice unei caracteriopatii datorită mai
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
au fost lămurite de psihologi, să realizăm un scurt excurs în istoria psihologiei interculturale. Au existat două curente majore în explicarea fenomenelor psihice primare (senzații, percepții): nativiștii, respectiv empiriștii. Curentul dominant a fost cel al nativiștilor. Aceștia susțineau că fenomenele perceptuale relevă cereri structurale ale sistemului nervos central, astfel încît experiența anterioară are o importanță scăzută. Reprezentanții curentului evocat s-au centrat asupra "formelor bune" (Gestaltpsychologie) și asupra principiului "întregul se impune în dauna părților". Cel de-al doilea curent a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
K. (1985), Influence of menstrual cycle on thermoregulatory, metabolic and heart rate responses to exercise at night, Journal of Applied Physiology, volum 59, pp.1911- 1919; 48. Hinton, E., Taylor, S., (1986), Does placebo response mediate runner's high?, în “Perceptual and motor skills” vol.62 nr.3, pp.789-790; 49. Horghidan, V., (2000), Problematica psihomotricității, Editura Globus, București; 50. Hughes, J., & al., (1975), Purification and properties of enkephalin the possible endogenous ligand for the morphine receptor, în „Life Science”, vol
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
N-ar fi de mirare ca necunoașterea ei să fi conferit un spor de strălucire podoabei, căci adevărul ei întregit ar fi fost, poate, în stare să eclipseze puterea de fascinație conjugată a aurului și diamantelor. În rivalitatea acerbă dintre perceptual și narativ, efectul de modă a lucrat net în favoarea primului. Înciudată, povestea s-a risipit atunci, fragment cu fragment, pe la diferiți cunoscători parțiali, dintre care Rică nu era decât unul; și lumea poveștilor își are patimile ei. În orice caz
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
următoarele (Manolescu, 1999): Simplificarea și reducerea ponderii verigii executiv-motorii, a funcțiilor fizico-mecanice și energetice; Componenta motorie își pierde treptat caracterul de continuitate, devenind o înlănțuire de răspunsuri intermitente care solicită o atenție concentrată și distributivă; Cresc exigențele din sfera senzorială, perceptuală, cognitivă; Crește ponderea factorilor de personalitate (motivații, aspirații, interese, atitudini, afectivitate, etc.); Crește ponderea muncii complexe, superior calificate concomitent cu restrângerea muncii simple, monotone, lipsite de interes; Concentrarea tehnologică crescută poate genera un sindrom de izolare, afectând calitatea și frecvența
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în simptomele isteroide. Aceste simptome au o semnificație expresivă și, spre deosebire de cele din celelalte tulburări somatoforme, sunt considerate drept încercări criptice de comunicare. Ca și în cazul concepțiilor lui Weizsăcker privind ciclul de formă (Gestalt) sau conceptul conexiunii inverse (feedback) perceptuale (1940/50), modelul de ciclu de situație al lui Uexküll a anticipat conceptele actuale de abordare a medicinii psihosomatice prin modelul cibernetic și teoria generală a sistemelor. 2.4.3.3. Alexitimia Termenul alexitimie (a - lipsă de; lexis - cuvânt; thymos
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
constricție, de supărare fără motiv și fără obiect, de iritabilitate. Această trăire neplăcută, penibilă e însoțită de o alertă accentuată (aronsal) de urmărirea îngrijorată a ambianței, de supra-atenție involuntară. Funcțiile mentale cognitive sunt interferate se vorbește de un bias (deformare perceptuală în anxietate, cu tendința inconștientă de a selecta informațiile referitoare la pericole sau la problematica personală (Matheus, 1986), ceea ce face pe bolnavi să greșească sarcinile. Nivelurile crescute de alertă, supravigililate tind să scadă capacitatea atenției (Hasher și Zachs, 1979), având
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
economist”, Creativity Research Journal, 3, pp. 125-129. Rubenson, D.L., Runco, M.A. (1992), „The psychoeconomic approach to creativity”, Nerv Ideas in Psychology, 10, pp. 131-147. Runco, M.A. (1984), „Teachers’ judgments of creativity and social validation of divergent thinking tests”, Perceptual and Motor Skills, 59, pp. 711-717. Runco, M.A. (1985), „Reliability and convergent validity of ideational flexibility as a function of academic achievement”, Perceptual and Motor Skills, 61, pp. 1075-1081. Runco, M.A. (1986a), „The discriminant validity of gifted children
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
131-147. Runco, M.A. (1984), „Teachers’ judgments of creativity and social validation of divergent thinking tests”, Perceptual and Motor Skills, 59, pp. 711-717. Runco, M.A. (1985), „Reliability and convergent validity of ideational flexibility as a function of academic achievement”, Perceptual and Motor Skills, 61, pp. 1075-1081. Runco, M.A. (1986a), „The discriminant validity of gifted children’s divergent thinking test scores”, Gifted Child Quarterly, 30, pp. 78-82. Runco, M.A. (1986b), „Divergent thinking and creative performance in gifted and nongifted
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
studii de perspicacitate și restructurare au fost semnalate de Brunham și Davis (1969) și Epstein (în publicații periodice). Baker-Sennett și Ceci (1996) erau convinși că gândirea creativă presupune un anumit „salt” și au testat teoria lor cu ajutorul corelării unor probleme perceptuale și verbale pentru rezolvarea cărora au prezentat cantități variabile de informații. Datele perceptuale au fost prezentate sub formă de imagini scanate pe un computer, unele cu părți semnificative omise, altele cu foarte puține informații omise. În datele lingvistice s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Epstein (în publicații periodice). Baker-Sennett și Ceci (1996) erau convinși că gândirea creativă presupune un anumit „salt” și au testat teoria lor cu ajutorul corelării unor probleme perceptuale și verbale pentru rezolvarea cărora au prezentat cantități variabile de informații. Datele perceptuale au fost prezentate sub formă de imagini scanate pe un computer, unele cu părți semnificative omise, altele cu foarte puține informații omise. În datele lingvistice s-au inclus cuvinte de uz comun din care litere. Subiecții au fost însărcinați să
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
destinată afectivității și motivației. În primul rând, este necesar să analizăm tehnica experimentală dezvoltată de Smith (1990; Smith și Van der Meer, 1994, în articole din presă) care abordează, de asemenea, percepția și imagistica creativă sau ceea ce Smith numește geneză perceptuală. Procesul poate fi investigat prin intermediul Testului de Identificare (Identification Task), în care subiecții privesc o figură umană ce apare pe un monitor. Figura este în mod intenționat ambiguă și conține mesaje verbale subliminale care să-i permită „experimentatorului... să manipuleze
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
der Meer (1994) au declarat că mesajul subliminal „pregătește spectatorul pentru vizionarea figurii și influențează modul în care este percepută” (p. 162). Testul de Funcționare Creativă (Creative Functioning Test - CFT) constituie a doua parte a tehnicii lui Smith de geneză perceptuală și, de asemenea, utilizează prezentări tahistoscopice care însă includ stimuli simpli (un castron și o sticlă, de exemplu). Prezentarea începe cu perioade scurte de expunere (0,01 secunde) a stimulului, multiplicate progresiv. Subiecții au sarcina să descrie ce au vizionat
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1990; Tweney, 1996). Exemplele cele mai elocvente de studii care utilizează un alt tip de manipulare decât cea strict informațională sunt date de studiile ce întrebuințează arta ca formă de intervenție (Wikstrom et al., 1994) și de lucrările despre geneza perceptuală (Smith, 1990; Smith și Van der Meer, 1994). Până și în aceste arii de cercetare, putem face referire la impactul informațiilor nonverbale, preverbale sau simbolice asupra intervențiilor, însă consecințele lor pot fi înțelese mai bine prin intermediul stărilor emoționale trăite. Studiile
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
combination and reorganization process”, Creativity Research Journal, 8, pp. 37-62. Bowers, K.S., Hegher, G., Balthazard, C., Parker, K. (1990), „Intuition in the context of discovery”, Cognitive Psychology, 22, pp. 72-110. Burnham, C.A., Davis, K.G. (1969), „The 9-dot problem: Beyond perceptual organization”, Psychonomic Science, 17, pp. 321-323. Chand, I., Runco, M.A. (1992), „Problem finding skills as componente in the creative process”, Personality and Individual Differences, 14, pp. 155-162. Csikszentmihalyi, M. (în curs de apariție), „The domain of creativity”, în M.
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pp. 288-294. Moore, M. (1994),..... în M.A. Runco (ed.), Problem finding, problem solving, and creativity (pp. 3-39), Ablex, Norwood, NJ. Moran, J.D., Liou, E.Y. (1982), „Effects of reward on creativity in college students at two levels of ability”, Perceptual and Motor Skills, 54, pp. 43-48. Mumford, M.D. (1984), „Age and outstanding occupational achievement: Lehman revisited”, Journal of Vocational Behavior, 25, pp. 225-244. Mumford, M.D., Gustafson, S.B. (1988), „Creativity syndrome: Integration, application, and innovation”, Psychological Bulletin, 103, pp. 27-43. Mumford
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vol. 2, Hampton, Cresskill, NJ. Rubenson, D.L., Runco, M.A. (1992), „The psychoeconomic approach to creativity”, New Ideas in Psychology, 10, pp. 131-147. Runco, M.A. (1985), „Reliability and convergent validity of ideational flexibility as a function of academic achievement”, Perceptual and Motor Skills, 61, pp. 1075-1081. Runco, M.A. (1986), „Maximal performance on divergent thinking tests by gifted, talented, and nongifted children”, Psychology in the Schools, 23, pp. 308-315. Runco, M.A. (1989), „The creativity of children’s art”, Child
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dintre abordarea propusă de noi și analiza factorială constă în faptul că „factorii” pe care îi întrebuințăm sunt extrași din realizările și declarațiile creatorilor înșiși. Poate o descriere să fie în același timp analitică și holistică? După formularea legilor organizării perceptuale a lui Wertheimer, proximitatea, similaritatea și pura incidență, acest lucru este posibil. Pentru ca o descriere holistică să fie consistentă, trebuie să se recurgă la anumite instrumente de analiză. Cu cinci ani înainte de discursul prezidențial al lui Guilford, Max Wertheimer, unul
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
A dynamic theory of personality: Selected papers, McGraw-Hill, New York. Maruyama, M. (1963), „The second cybernetics: Deviation-amplifying mutual causal processes”, American Scientist, 51, pp. 164-179. Michotte, A., Thinès, G., Crabbé, G. (1964), „Les compléments amodatix des structures perceptives (Amodal complements of perceptual structures)”, Studia Psychologica, University of Louvain, Louvain. Miller, A.I. (1984), Imagery in scientific thought creating twentieth century physics, Birkhauser, Boston. Miller, A.I. (1996), „Metaphors in creative scientific thought”, Creativity Research Journal, 9, pp. 113-130. Moore, J.R. (1985), „Darwin of Downe
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
The psychologist’s most creative years”, American Psychologist, 21, pp. 363-369. Lehman, H.O., Witty, P.A. (1931), „Scientific eminence and church membership”, Scientific Monthly, 33, pp. 544-549. Lestev, D. (1991), „Premature mortality associated with alcoholism and suicide in American writers”, Perceptual and Motor Skills, 73, p. 162. Lindauer, M.S. (1992), „Creativity in aging artists: Contributions from the humanities to the psychology of old age”, Creativity Research Journal, 5, pp. 211-231. Lindauer, M.S. (1993a), „The old-age style and its artists”, Empirical Studies
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
O., McCullers, J.C. (1979), „Evidence of a detrimental effect of extrinsic incentives on breaking a mental set”, Journal of Experimental Social Psychology, 15, pp. 285-294. Milgram, R.M., Feingold, S. (1977), „Concrete and verbal reinforcement in creative thinking of disadvantaged children”, Perceptual and Motor Skills, 45, pp. 675-678. Newell, A., Shaw, J.C., Simon, H.A. (1962), „The process of creative thinking”, în H. Gruber, G. Terrell și M. Wertheimer (eds.), Contemporary approaches to creative thinking (pp. 43-62), Atherton, New York. Ochse, R. (1990), Before
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]