341 matches
-
and masculinity preferences in the human voice”, în Hormones and Behavior, nr. 49, 2006, p. 215-222. Frost R., „Preference for darker faces in photographs at different phases of the menstrual cycle: preliminary assessment of evidence for a hormonal relationship”, în Perceptual and Motor Skills, nr. 79, 1994, p. 507-514. Gangestad S.W., Simpson J.A., „On the evolutionary psychology of human mating: Trade-offs and strategic pluralism”, în Behavioral and Brain Sciences, nr. 23, 2000, p. 573-587. Gangestad S.W., Simpson J.
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Conformismul este o schimbare În comportament sau În atitudini către poziția grupului (a majorității membrilor grupului), ca rezultat al presiunii implicite a grupului. Confuzia reprezintă incapacitatea de a gândi limpede; subiectul În general este dezorientat În spațiu și timp. Constanta perceptuală se referă la perceperea obiectelor ca având forma și mărime constante indiferent de unghiul din care sunt privite. Conștiența desemnează o stare corticală particulară, caracterizată printr-o sensibilitate specială, individuală, la stimuli interni sau externi, marcând o conștientizare a persoanei
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
testul persoanei). Probele proiective sunt preferabile chestionarelor. La testul Rorschach apar o serie de caracteristici specifice schizofreniei: - alternanță a formelor foarte bune cu forme foarte proaste, păstrarea nivelului intelectual cu distorsiune în maniera de utilizare a intelectului și în modalitatea perceptuală; - abstractizarea formei, cu simbolizarea conținutului în aprehensiune; - fabulații pornind de la detalii perceptuale minore, cu extrapolare a conținutului asupra ansamblului planșei; - fenomene de contaminare (crearea unor forme noi, discordante cu stimulul, într-un registru tematic bizar); - kinestezii marcând interiorizarea profundă, însoțită
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
serie de caracteristici specifice schizofreniei: - alternanță a formelor foarte bune cu forme foarte proaste, păstrarea nivelului intelectual cu distorsiune în maniera de utilizare a intelectului și în modalitatea perceptuală; - abstractizarea formei, cu simbolizarea conținutului în aprehensiune; - fabulații pornind de la detalii perceptuale minore, cu extrapolare a conținutului asupra ansamblului planșei; - fenomene de contaminare (crearea unor forme noi, discordante cu stimulul, într-un registru tematic bizar); - kinestezii marcând interiorizarea profundă, însoțită de comentarii tip "referințe personale", cu reactualizarea unor episoade existențiale vechi; - perseverații
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în confruntările tranzacționale ale actorilor sociali și este în cele din urmă un proces, o realitate intersubiectivă și schimbătoare. Caracterul static al identității este înlocuit cu unul dinamic. Pe aceeași linie, Mitchell (1974) introduce diferența între identitate (etnicitate) drept construct perceptual sau cognitiv și drept construct structural. Identificarea apartenenței la un grup depinde de percepțiile actorilor ce variază în raport cu contextul social asupra diferențelor în practici, obiceiuri, credințe. Mai mult decât atât, interpretările determinate social lasă loc definițiilor contradictorii, sensul care predomină
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
conceptului de imagine. Tipologia imaginilor oferită de W.J.T. Mitchell (1986: 10), realizată în urmă confruntării dintre procesele verbale și vizuale ale semnificației, cuprinde cele două aspecte menționate mai sus: IMAGINE asemănare, analogie, similitudine Grafică imagini, desene Optică oglinzi, proiecții Perceptuală date senzoriale, aparente Mentală vise, amintiri, idei, utopie Verbală metafore, descrieri Echivocul semantic, care a fost observat în actul definirii imaginii, provine și din varietatea domeniilor centrate pe studiul imaginii: * epistemologia (1. semiotica tradițională și semiotica socială; 2. epistemologia transcendentala
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe teme religioase. • schemă de interpretare este structurată pe: (1) un singur vârf (EU) din careul semiotic al relațiilor politice. (2) Rolurile tematice sunt următoarele: * agent-participant: Emil Constantinescu * co-agenți-participanți: doi studenți, mii de oameni (SAC4); umbră (SAC 4.a.) * element perceptual: Corneliu Coposu (SAC 4.a.) • schemă de predicație este centrată pe un proces cognitiv (μ: a-și aminti, a vedea, a se ruga). • schemă rezultativa este axată pe evenimente din trecut, dar care conceptual au o aspectualizare continuativa. • schemă analitică
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
valorizarea critică, ludica și utopica). 7 Peirce face distincția între un interpretant imediat, un interpretant dinamic și un interpretant final. Dacă primul tip de interpretant presupune simplă existența a unui anumit obiect, al doilea tip de interpretant implică o interacțiune perceptuală fizică, unul din cele cinci simțuri fiind activat. Interpretantul final se realizează prin abilitatea ființei umane de a realiza o semioza infinită, prin activarea imaginației. 8 Modelul hegemonic a fost amplificat de reprezentanții Școlii de la Frankfurt și cei ai Școlii
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fixare a privirii includ centrarea asupra obiectului (de ex. vârful unui pix, un punct pe perete sau o monedăă. Alte abordări cu fixarea atenției includ: imaginarea și vizualizarea, levitația mâinii, relaxarea și alte forme de senzații interne, experiențe emoționale sau perceptuale incluzând centrarea pe simptom (de ex. durerea, descrierea problemeiă, ascultarea poveștilor care absorb, motivează și fascinează. Există tehnici mult mai tradiționale și cititorul poate citi o descriere cuprinzătoare a unor asemenea metode de inducție în Heap și Aravind (2001Ă. Este
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Hart și Brown, 1992; Degun-Mahler, 1997Ă. Un alt model eficace în transformarea experiențelor traumatice disociate este abordarea somatică experiențială (Levine, 1991, 1994Ă. Levine a subliniat importanța ajutării pacientului pentru a renegocia răspunsul la traumă prin evocarea resurselor psihofiziologice în sistemele perceptuale și somatice. O serie de tehnici hipnotice pot furniza o centrare somatică, incluzând explorarea senzorială (Altman și Lambrou, 1997Ă, puntea somatică (J.G. Watkins, 1990Ă și semnalizarea ideosenzorială (Erickson și Rossi, 1979Ă. Degun-Mahler (2001Ă prezintă un caz de folosire cu succes
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
textelor 1 1 0,5 1 - - Aptitudinea numerică Calcul matematic Raționament matematic 1 1 1 Aptitudinea spațială Imagini mintale - transformări Orientare spațială Generare de imagini 1 1 0,5 1 - Aptitudinea de percepție a formei Constanța formei Perceperea detaliilor Analiza perceptuală complexă 1 1 1 1 - - Abilități funcționărești Testul de abilități funcționărești 1 1 Rapiditate în reacții Timp de reacție simplu Timp de reacție în alegere Timp de reacție al memoriei 1 1 1 - - Capacitatea decizională Capacitatea decizională 1 În tabel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a măsurii în care fiecare subordonat este acceptat de către ceilalți (ACT); cunoașterea distribuției rolurilor în grup (CDR); gradul de discriminare perceptivă interpersonală (DPI), respectiv a măsurii în care liderii surprind diferențele existente între persoanele cu care interacționează; corelarea și integrarea perceptuală (CIP), respectiv măsura în care categoriile perceptive ale liderilor sunt organizate într-un sistem coerent. Pentru dimensiunea cognitiv-informațională se obțin astfel 11 indicatori (variabile) pentru fiecare subiect. 4.2. Dimensiunea motivațional-aptitudinală 1) Motivația pentru conducere. Unul dintre elementele de noutate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
frustrante” sunt principalii factori care vor determina un anumit mod de structurare a comportamentului, vor imprima o anumită direcție acțiunii de răspuns. Reacția la frustrare ete determinată, altfel spus, de o constelație de factori în care interacționează variabilele organismului, variabilele perceptuale, cu cele motivaționale, de învățare, temperamentale etc. Cunoașterea sensurilor și semnificațiile „conduitei la frustrare” este deosebit de importantă, deoarece ea ne creează posibilitatea evidențierii nivelului de dezvoltare și organizare a personalității celui în cauză. De exemplu, o „agresivitate” gata să izbucnească
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
istorii conversaționale. Între cele două extremități ale continuumului se află diverse grade de cunoaștere interpersonală. Relațiile interpersonale au fost explicate ca un proces cu șase etape și două faze fiecare (vezi DeVitto, 1994, p. 207): etapa de contact: a) faza perceptuală (interactanții se percep vizual, fără a interacționa verbal); b) faza interacțională (interactanții interacționează verbal); etapa de implicare în relație: a) faza de testare a interlocutorului și a relației; b) faza de intensificare a relației, de creștere a gradului de implicare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale unor indivizi proveniți din anumite zone culturale, iar pe de altă parte ilustrează configurații distincte ale interacțiunii în funcție de stilurile comunicative ale interactanților din grup. În situațiile de comunicare interculturală pot apărea bariere de comunicare, neînțelegeri provocate de diferențele comportamentale/perceptuale/de semnificare existente între indivizii proveniți din culturi diferite, precum și de activarea stereotipurilor (negative). Neînțelegerile, interpretările greșite, rupturile de comunicare sunt o trăsătură inerentă a comunicării interculturale. În plan interacțional, diferențele dintre membrii unor grupuri etnice se reflectă în stilul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
is sensitive and capable of respondingă; The Sense of Sound and Balance; Smell; Taste and Skin Senses. În the end of the chapter are presented instruments and procedures of stimuli detection. Chapter ten reveal the Experimental Approach of the Perception: perceptual organization; the Gestalt Laws of Organization ; Feature Analysis (how we perceive a shape, pattern, objectă; Motion Perception; Top-Down and Bottom-Up Processing and Depth Perception (Translating 2-D to 3-DA. The main attraction of this chapter consist în introducing and presenting the
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Analysis (how we perceive a shape, pattern, objectă; Motion Perception; Top-Down and Bottom-Up Processing and Depth Perception (Translating 2-D to 3-DA. The main attraction of this chapter consist în introducing and presenting the Vienna Test System Unit with the Peripheral Perceptual Test, Appreciation of Speed and Distances-DEST test, the HYPO test, GFT test and 3 D perception test (PST 13Ă. The Experimental Approach of the Attention is highlighted în chapter eleven. The author presents the models of attention; the independent and
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Cognitive Therapy and Research, 17, 471-477. Engels, G.I., Garnefski, N., și Diekstra, R.R.W. (1993). Efficacy of Rational-Emotive Therapy: A quantitative Analysis. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 61, 1083-1090. Erdelyi, M.H. (1974). A new look at the new look: Perceptual defense and vigilance. Psychological Review, 81, 1-25. Estes, W.K. (1950). Toward a statistical theory of learning. Psychological Review, 57, 94-107. Eysenck, H. (1952). The effects of psychotherapy: An evaluation. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 16, 319-324. Eysenck, M.
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
și formarea matricei de proximități 172 Obținerea configurației de puncte 176 Decizia asupra dimensionalității modelului 177 Interpretarea și evaluarea rezultatelor 178 Validarea analizei 180 Procedura Multidimensional Scaling în SPSS 10.1 181 Exemplul 1: Reprezentarea orașelor României pe o hartă perceptuală, plecând de la distanțele pe calea ferată dintre ele 183 Exemplul 2: Harta perceptuală a structurii profesionale și a structurii de prietenie în câmpul social al scriitorilor din Cluj-Napoca 188 Capitolul 7 Analiza de corespondență și analiza de omogenitate 197 Ce
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dimensionalității modelului 177 Interpretarea și evaluarea rezultatelor 178 Validarea analizei 180 Procedura Multidimensional Scaling în SPSS 10.1 181 Exemplul 1: Reprezentarea orașelor României pe o hartă perceptuală, plecând de la distanțele pe calea ferată dintre ele 183 Exemplul 2: Harta perceptuală a structurii profesionale și a structurii de prietenie în câmpul social al scriitorilor din Cluj-Napoca 188 Capitolul 7 Analiza de corespondență și analiza de omogenitate 197 Ce este analiza de corespondență? 197 Logica analizei de corespondență 199 Realizarea unei analize
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
le implică simultan și în același fel. Tehnicile de interdependență sunt folosite pentru a identifica structura datelor, fie prin reducerea variabilelor, fie prin gruparea obiectelor sau a cazurilor, fie prin reprezentarea relațiilor dintre obiecte și atributele lor pe o hartă perceptuală. Acestora le sunt dedicate următoarele capitole ale cărții. Unul dintre motive este acela că majoritatea cărților de tehnici statistice avansate se concentrează asupra tehnicilor de dependență. Ca urmare, tehnicile de interdependență sunt mai puțin cunoscute sau ignorate complet și arareori
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
atare, ceea ce vede și înregistrează un observator diferă, în mai mare sau mai mică măsură, de ceea ce vede și înregistrează un alt observator care se uită la același lucru. Acest lucru depinde, așacum am văzut, de: a) schemele mentale și perceptuale ale observatorului, care dau o interpretare particulară realității pe care o observă; b) modelul teoretic al fenomenului pe care îl studiază și care produce automat un decupaj în informația furnizată de observație, cadrul conceptual pe care îl folosește, înțelesul termenilor
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
le implică simultan și în același fel. Tehnicile de interdependență sunt folosite pentru a identifica structura datelor, fie prin reducerea variabilelor, fie prin gruparea obiectelor sau a cazurilor, fie prin reprezentarea relațiilor dintre obiecte și atributele lor pe o hartă perceptuală. Fiecare dintre aceste grupuri de tehnici este alcătuit din mai multe tipuri de analiză, după cum urmează. Tehnicile de dependență variază în funcție de numărul variabilelor dependente și tipul de relații de dependență și de scala de măsură a variabilelor dependente și independente
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
etc.) pe baza similarității caracteristicilor lor. Această clasificare produce grupuri omogene intern și eterogene extern. Analiza pleacă de la matricea de similarități între cazuri, unde măsura de similaritate (sau disimilaritate) poate fi definită în diferite moduri. Scalarea multidimensională produce o „hartă perceptuală” a poziționării relative a obiectelor în funcție de două sau mai multe dimensiuni subiective. Analiza se bazează pe evaluări de similaritate sau preferințe ale respondenților, transformate în distanțe între obiecte. Criteriile care constituie baza evaluării nu sunt specificate (și pot rămâne neformulate
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
se face pe baza unei măsuri de similaritate, definită în mod particular pentru fiecare tip de problematică. Această metodă este asociată celorlalte tehnici de analiză multivariată de interdependență, tradiționale (analiza factorială, analiza cluster) și special proiectate pentru a produce hărți perceptuale (analiza de corespondență, analiza de omogenitate). Metodele de analiză multivariată de interdependență pot fi folosite complementar în rezolvarea unei probleme practice de cercetare. Drept ilustrare, în continuare voi discuta problematica identificării structurii unui câmp social prin analiza de rețea și
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]