4,059 matches
-
înduioșătoare. Herman este copilul confruntat cu o problemă care de obicei nu există decît pentru adulți: identitate de sine, cu corolarele ei, diferența și identificare. El suferă de o boală a bătrînilor: chelește. Schimbarea lui fizică este în primul rînd percepută de lumea matură din jurul lui, părinții, ca o nenorocire, ceea ce într-un fel declanșează criză de identitate a copilului: în ochii plini de milă a celor mari el își citește transformarea. Dar nu aceasta este criza care îl chinuie cu
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
vreme încă. Dar, cine știe?, poate că viitorul, cu masivă pătrundere a construcției științifice, vă redimensiona lucrurile, în defavoarea umanioarelor, cu deosebire a beletristicii. Noica, ale cărui cărți filosofice s-au bucurat și se bucură de o mare audiență, de mulți percepute (dar și Ontologia să?) că literatura, socotea, ne reamintește autorul nostru, că știința este un univers teoretic închis, pierzîndu-și semnificația culturală. Poate, de aceea, Noica a respins decis și constant înțelegerea filosofiei că știința. Această chiar dacă dl. M. Flonta consideră
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
pierit de ceva vreme, desi românii, în general, se mîndresc cu ele. Varietatea acestor luări de poziție mi s-a părut, însă, întotdeauna binevenită și sanificatoare. Aciditatea face, la urma urmei, măi vie existența literară. Vehemență putea fi și ea percepută, de ce nu, ca un semn de igienă. Scenă literară morală și teoretică a devenit, după 1990, o agora unde se disputau idei, (i/a)moralități, curente de opinii, "școli". Iar spectacolul atitudinilor inflamate ținea și el de spiritul de agora
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
sau măcar de plauzibil. Deși firul povestirii este continuu, fără subămpărtiri comode, este foarte clar organizat și povestea vieții se desfășoară pe fundalul unor meandre ce surprind mersul lumii cu reflexul ei direct an existența artistului. O copilărie ăndestulată dar percepută ca fiind lipsită de dragoste, o tinerețe studioasa, ănceputuri promițătoare dar marcate de lipsuri ăntr-un teatru modest. Aici se plasează mult discutată aderare la partidul nazist, justificată de Karajan cu o sinceritate rar ăntălnită (dar și cu o nuanță de
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
cu demnitate, sau ni se rezervă doar dreptul de a trece umbrit, cu privirile plecate, asemenea unor răufăcători, pe lângă uluci? Cât anume din noi șanț dispuși cei din jur să recunoască? Săntem chiar lipsiți de orice credit uman și moral, percepuți doar că dușmani virtuali, prin tot ceea ce ăntreprindem? Facem parte din patrimoniul diacronic al României, ăn acord cu adevărul istoric, sau ni se concede doar statutul parazitar, cancerigen, de organism străin, grefat pe trunchiul falnic al unei identități naționale unitare
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
cu umbrela de soare, si cum, din acel moment a fost cuprins de intensă curiozitate de a descoperi lumea cealaltă, pe care și-o va reprezenta toată viața an culorile senine și intense ale acelei umbrele de soare. Alteritatea, astfel percepută, e mai fericită și mai vie decât sinele, ea atrage irezistibil, farmecă și seduce. Anecdota această istorisita de autor mi se pare simptomatica pentru felul an care e alcătuit un subtext comun al tuturor eseurilor incluse an volum. Camartin provine
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
trîndăvie, care-l face pe călugăr să abandoneze lupta împotriva demonilor și să se lase în mînă purei și arbitrarei întîmplări (53). Nu mult diferit explică psihanaliza dezvrăjirea, ca o stare psihopatologica particulară, caracterizată prin deziluzia individului în fața unei lumi percepute ca fiind lipsită de farmec, de splendoare, de magie. Dezvrăjitul și-a pierdut capacitatea de a se mai miră, el nu mai are idealuri, căci orice dorința îi apare de la bun început drept imposibil de realizat. Mai presus de orice
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
nenorocirea de azi, ce a fost înainte ajunge să li se pară unor oameni ceva sinonim cu binecuvântarea. A existat o categorie de dezagremente ale regimului comunist, resimțite acut în prima fază și mult atenuat în cea de a doua, percepute cumva ca necazuri zilnice, pe care mulți le-au și uitat sau le-au lăsat să vegeteze într-o zonă difuză a memoriei. Dar și acestea ne fac să nu dorim reiterarea genului de societate care le naște. Orice formă
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
și graficul prezentate în continuare. Rezultatele evidențiază faptul că nu toți cei care au fost expuși disriminării s-au perceput drept victime (32,7%); 44,7% percep un singur tip de victimizare și 22,7%, două sau mai multe. Intensitatea percepută a discriminării ,evaluată pe o scală tip Lickert în 5 trepte, prezintă frecvențe între 38,6% (medii) și 0 (foarte mult). După cum reiese din cele de mai sus, la început (testarea 1), nivelul cunoștințelor a fost scăzut; după parcurgerea programului
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
ea însăși, o societate în care deosebirile de opinii religioase și politice să nu fie extreme” (p. 402). Prin această finețe intuitivă în corelarea evoluției literaturii cu aceea a societății, el este mai puțin un conservator, cum a fost uneori perceput, cât un tradiționalist vizionar. Afirmă limpede (în binecunoscutul eseu Tradiția și talentul personal) că „noutatea e mai bună decât repetarea”, dar crede (în Reflecții despre vers liber) și că „Într-o societate ideală, ne putem imagina cum Noul cel bun
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
operațiune analitică, vom avea surpriză să constatăm următoarele: În societatea globală postmodernă, unde între imagine și realitate nu mai există frontiere clare, căci realitatea este totdeuana mediata prin imagine (mass-media, reclame, obiecte-imagini) - totul se reduce la ceea ce poate fi văzut, perceput, reprezentat. Dacă rămîi un spectator pasiv, care nu este văzut, (ci doar observa, asista), pur și simplu, nu exiști. Într-o lume dominată, pe de o parte, de logică și tehnologiile spectaculare, pe de altă parte, de luptă pentru supraviețuire
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
vorba de chestiunea în cauză, cognitiviștii propun o versiune seducător de intuitivă a legăturii dintre realitate și percepția ei: relația cognitivă dintre o făptură și ceea ce percepe ea este de regulă mediată, sau facilitată cauzal de reprezentări mentale ale obiectelor percepute. Dacă am în față un pian (exemplul lui Fodor), voi percepe acest obiect ca fiind într-adevăr un pian ca urmare a unui lanț cauzal de reprezentări mentale a ceea ce văd în fața ochilor (formă, culoare, dimensiuni etc.). Teorii din domeniul
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
ceva imanent în mod real". (Ideen) * Raportul imagine-gîndire. Vezi și Sartre: L'Imagination care este direct influențat de Husserl. Temeiul existențialismului, - cafeneaua Flora... Naivitatea gîndirii pragmatice engleze: să crezi că în conștiința ta ar exista niște còpii ale lucrurilor fizic percepute. Saltul gîndirii moderne husserliene și a ei intenționalitate, pură, punerea în paranteză a fenomenului perceput. Atenție la alianța Husserl-Sartre, la implicarea literaturii moderne în teoria lor: Husserl și Sartre atacă împreună, deși din unghiuri diferite, metafizica (naivă) imanentistă a imaginii
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
direct influențat de Husserl. Temeiul existențialismului, - cafeneaua Flora... Naivitatea gîndirii pragmatice engleze: să crezi că în conștiința ta ar exista niște còpii ale lucrurilor fizic percepute. Saltul gîndirii moderne husserliene și a ei intenționalitate, pură, punerea în paranteză a fenomenului perceput. Atenție la alianța Husserl-Sartre, la implicarea literaturii moderne în teoria lor: Husserl și Sartre atacă împreună, deși din unghiuri diferite, metafizica (naivă) imanentistă a imaginii... Subiectul cunoaște direct obiectul, nu prin intermediul unui clișeu,... nu prin intermediul unei còpii - s-a văzut
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
pozitivă a unei situații față de care comportamentul cetățeanului pare a fi mai degrabă neutru. Tare mi-e teamă, însă, că lucrurile stau cu totul altfel atunci când se răspunde la întrebarea legată de potențialii vecini. Xenofobia românească și disprețul față de cei percepuți ca diferiți se decupează în întreaga lor splendoare bolnăvicioasă. Dacă e firesc să nu-ți dorești un vecin bețiv sau alcoolic, dacă poți găsi argumente pentru a nu fi încântat să ai în preajmă un fost pușcăriaș (categorii respinse în
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
text este vorbit în română, idiș și engleză) se face firesc și natural. Scenariul spectacolului solicită performanța de grup, nu în sensul virtuozității, ci al unei vibrații la unison. Aproape de public, fiecare gest, fiecare respirație sau tresărire sunt receptate și percepute: e nevoie de precizie și de o maximă concentrare. Apropierea de public declanșează emoția, dar orice scădere a tensiunii poate împinge totul în ridicol. În partea a doua a spectacolului, cîțiva oameni, bărbați și femei, îmbrăcați sumar, fac tot ce
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
generală. În memoria naratorului, un fel de martor ocular, Stațiunea alunecă în tenebre. Pe seama colectivității ce o populează asistăm la nesfârșitul cortegiu de umiliri devenit, cu trecerea timpului, mitologie a căderii în abjecție, abuz sistematic, dublat de efemer putrescent. Astfel percepută, așezarea denumită "Stațiunea" trădează o formă de gulaș, în coaja căruia colcăie ură și speranță, deducții și acrobații dubioase, agresiuni, nenorociri, ipocrizii, contraziceri. Deși modelată în circuit închis, Stațiunea permite reconstituirea la scară mai largă a campaniei pentru civism responsabil
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
simt ofensați de o desemnare prin ăla + determinant, la fel de mult ca de o indicare deictică, evident nepoliticoasă ("Cine e ăsta?"). Cazul deictic e foarte clar: anularea sau obiectualizarea individului prin persoana a III-a și demonstrativ e în multe limbi percepută ca grav nepoliticoasă, chiar agresivă. Cazul anaforic e mai complicat: cît timp cel desemnat nu are acces la formulă, ea poate fi considerată pur și simplu funcțională și neprotocolară (de pildă: "ăia de la poștă"); atunci cînd cel în cauză o
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
cultura profundă: rigoarea și perfecțiunea artefactului francez, destinat contemplării, vorbesc despre dorința omului de stăpînire prin rațiune și, în același timp, de îndepărtare de o natură imperfectă, în timp ce stufoasa grădină română, dominată de copacii crescuți la întîmplare, e subordonată naturii, percepută ca lucrare perfectă a lui Dumnezeu - nu întîmplător, descoperă autoarea, ea se află lîngă biserică și e destinată, în numeroasele zile de sărbătoare, desfătării ...Studiul, scris cu talent și cu puterea de a convinge, se cuvine remarcat și pentru atitudinea
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
adolescenți din familii fără probleme care ajung în arestul poliției pentru murdării dintre cele mai greu de imaginat! Asta e o dovadă că modelul negativ, care în mod normal ar trebui să fie izolat de societate, e tot mai greu perceput ca atare. Altfel spus, el tinde să pară firesc sau, cel puțin, nu mai scandalizează în măsura cuvenită. Încît de ce ne-am mai mira că instituțiile statului își pierd autoritatea?
Violența și autoritățile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16152_a_17477]
-
guvernanți. Pătrunși până-n măduva oaselor de boala secretomaniei, securiștii își urmăresc, în orice timp și în orice loc, exclusiv propriile interese. Las deoparte mitizarea de către generalul-bătăuș a Securității (văzută drept instituție ce traversează eonii și regimurile politice, acestea din urmă percepute ca paraziți vremelnici ai singurei entități născute din voința poporului și pentru binele poporului!) și mă întorc la ceea ce se poate discerne printre rânduri: incapacitatea structurală a serviciilor secrete nu doar de a prevedea viitorul, dar și de a împiedica
Ordine, jurăminte, pseudonime by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16268_a_17593]
-
vorbi chiar de o serie derivativă a formațiilor în -ui și în -ăi (-îi) care reprezintă adaptări morfologice ale unor împrumuturi recente, în special din engleză. Tiparul poate părea surprinzător prin contrastul stilistic; dar tocmai acest contrast - între un sufix perceput ca popular și o bază de derivare care conotează modernitatea occidentală - e cel care stimulează folosirea sa actuală, de către vorbitori în căutare de expresivitate și de efecte comice. În monografia sa Formarea cuvintelor în limba română, III, Sufixele. Derivarea verbală
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
Nu în ultimul rând, esențial în supliciu este limbajul sângelui a cărui curgere concretizează "spargerea trupului". Limbajul sângelui produce două reacții în supliciator: pentru unii, este o gratificație, la fel ca urletul, făcându-l pe torționar să-și continue "opera" percepută stimulator, datorită răspunsului victimei; pentru alții, limbajul sângelui nevrozează și irită. Ceea ce îi spune un astfel de torționar victimei sale este elocvent: "Ia-ți batista și șterge-ți sângele, fiindcă nu vreau să-l văd. Și fă repede lucrul acesta
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
atare). Nuanțe și verigi intermediare nu există. Este motivul pentru care urmărește cu detașare la TV filme violente ori partide de wrestling, dar suferă la cele mai mici perturbări ale programului zilnic. Într-o parte avem ficțiunea, în cealaltă realitatea, percepută ca îngrozitor de complexă, încurcată, aleatorie. Toate aceste date ale bolii lui Matthew nu fac decât să sublinieze și mai bine, prin contrast, frumusețea lui morală, candoarea serafică, angelismul de care tatăl, treptat, devine conștient. Și tot treptat, printr-o fină
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
de influență, al arbitrarului, al îmbogățirii intantanee a făcut și face ravagii ori de cât ori "ai noștri" și "ai lor" au interacționat nestingherit. Cu toate acestea, o experință tot aș face: timp de un mandat, aș importa în sectoarele percepute ca sensibile - serviciile secrete, poliția, justiția - oameni din străinătate. Oare ce s-ar întâmpla? N-am avea absolut nimic de pierdut. Dimpotrivă, am executa mai repede ordinele, care oricum tot de la ei vin! Arestarea lui Iacobov și obligarea marilor datornici
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]