112 matches
-
secours... Cu maiestatea femeilor înalte, doamna Mironescu se îndreaptă și ea spre măsuța cu pricina. O fetiță îmbufnată, care cu greu se abține să își înșface păpușa de un picior, să o azvârle în coșulețul ei și să tragă deasupra perdeluțele cadrilate - așa arată Sophie în clipa când reușește să-și ia, în sfârșit, în brațe păpușa cheală, cu obrăjor palid și nas bătrânicios. O așază pe genunchi și o așteaptă răbdătoare să se potolească până când, într-adevăr, aceasta încetează să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
duce la școală. Celelalte au venit mai tîrziu, cînd preotul acela atît de auster a convins-o să vină la spovedanie Într-o dimineață și ea a fost Încîntată să i se vorbească În șoaptă cu accent german de după o perdeluță. După ce s-a spovedit, În timp ce spunea o rugăciune cerîndu-i din tot sufletul lui Dumnezeu să-i ierte păcatele, a descoperit dintr-odată că icoanele din biserică erau o minunăție, aveau o austeritate de-a dreptul prusacă și pe urmă, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
două osii se hurducă din loc, precedată de lictorii cu fascii. Deasupra sa, o Victorie își ține aripile desfăcute, gata parcă să-și ia zborul. Însă nu toate vestalele au reușit să se așeze pe perne, și prin ferestrele cu perdeluțe suspendate la colțuri se vede cum câteva cad unele peste altele. O voce ascuțită țipă dinăuntru la vizitiu să se oprească. Se aude chiar un crâmpei de înjurătură de care nu s-ar rușina nici o precupeață. În timp ce carul se îndepărtează
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe Ilona și poate nici la sfârșitul slujbei nu o va întîlni, iar până să vie dânsul acasă... Pe uliță treceau din când în când oameni singuratici spre biserică. În odaia lui era aprinsă lampa și, prin ferestrele mici, cu Perdeluțele albe netrase, văzu patul așternut. " Dar dacă n-are să vie?" îi răsări prin minte pe neașteptate și în aceeași secundă îi zburară din suflet toate bucuriile. Un fior de frig îl străbătu din cap până-n picioare. Intră în ogradă, mâhnit
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
colț de perdea, atunci când trece ambulanța pe lângă tine pe stradă, cu sirena pornită, iar tu îți ridici ochii, le privești profilurile îngrijorate și știi, viața lor s-a făcut țăndări, soarta le-a fost pecetluită. Capitolul treitc "Capitolul trei" Prin perdeluțele albe, care au cunoscut atâtea suferințe, văd chipurile acelea familiare, făcându-mi cu mâna, cu mișcări calde, luându-și rămas-bun de la mine pentru totdeauna. Iată și aprozarul, dezordonat și plin de culoare, precum paleta unui pictor, și iată cafeneaua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
rol, de Îndată ce aflam intențiile clientei mele. Situațiile neașteptate nu-și au locul În afaceri. O ușă metalică albă Într-un cadru de un verde Închis. O sonerie albă cu un căpăcel din plastic, plesnit. Am văzut ridicîndu-se un colț al perdeluței ce acoperea ferestruica de dimensiunea unei cărți poștale, aflată chiar În mijlocul ușii, la Înălțimea capului. Am auzit cum se Îndepărtează lanțul și se răsucește mînerul În formă de sferă. Ușa, ce părea să cîntărească vreo tonă, se deschise. Un miros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
i le solicitasem, l-am Întrebat nonșalant dacă e adevărat că familia M și-a schimbat mașina de curînd. Obișnuiam să pozez În comerciant În asemenea situații. — Mașina? Bărbatul Își mută privirea de la mine spre ghișeul alăturat ascuns după o perdeluță. Eu n-am auzit de așa ceva, spuse el. — N-avea de ce să-și cumpere mașină, răspunse pe neașteptate o voce Înăbușită, a unei femei Între două vîrste. Se obișnuia ca soțul și soția să lucreze la același oficiu poștal, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
casă, molfăind un sandvici. De asemenea, dacă ați lucra într-un birou, ați putea să ieșiți sau să mergeți la cantină. Dar într-un avion nu poți să ieși pur și simplu la o gură de aer curat. Așa că tragi perdeluța și speri ca pasagerii să îți respecte intimitatea măcar câteva minute. Până la urmă, ceilalți membri ai echipajului se ocupă de ei în timpul pauzelor tale. Dar viața e nedreaptă și, nu după mult timp, vreun bătrânel trage perdeaua și aruncă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Și noi dormim în mijloacele de transport, nu? Totuși, numai în trenuri, pe distanțe lungi. Și atunci, cei mai mulți dintre noi încearcă să se ferească, să-și creeze un spațiu intim protejat de privirea celuilalt, ferindu-și chipul cu mâna, cu perdeluța de la geam, cu ziarul etc. Apoi, nu dormim niciodată la școală, în timpul conferințelor, al ședințelor de lucru, una dintre experiențele cele mai bulversante ale oricărui străin ajuns în Japonia. Se poate întâmpla ca, într-o sală de clasă, un sfert
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
altfel - tuturor chemărilor și solicitărilor, cu conferințe, ședințe, munci patriotice la care mergeam ore întregi după program sub căldura aspră de după inundațiile din primăvară și nu m-am dat la o parte de la muncă, chiar atunci când zăream Dacia neagră cu perdeluțe din care cobora tovarășul de la sector, în inspecție, cu cravată și pantofii lustruiți, urcând la loc și dispărând imediat, probabil să mai vadă cum merge treaba și în altă parte... Atunci ridicându-se și ridicându-și totodată glasul activistul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fereastra acoperită în întregime cu o pătură, mirosul de jilav și rânced infiltrat în pereții blocului mizer, pentru pensionari și sărmani, cu garsoniere cât o nucă aliniate auster, de o parte și de alta a coridorului lung, prost luminat, cu perdeluțe în capăt și flori de plastic în ghivece de plastic, înfipte în spațiile dintre uși, zgomotele indecente ale băii vecinilor. Când a venit să-i deschidă, lumina gălbuie a veiozei din spate îi contura linia picioarelor, a coapselor puternice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
să meargă. Era o întrebare lucidă, ca între vechi prieteni conștienți de sfârșitul relației lor. Zâmbi, privindu-l din coada unicului ochi, și îi șopti cu o caldă ambiguitate. ― Dacă o fi și-o fi... oricând, mon petit-gris! Prin transparența perdeluței de la fereastra trăsurii, prințul vedea totul în culorile doliului. Frisonă. Pândea, mai ales, intrarea cabanei. Undeva, în spatele acelei uși, se afla marele Napoleon. Dante Negro fusese chemat printr-un curier special. Omul ajunsese la Paris mai mult mort decât viu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
care era înnebunit după cărți din motive cu totul altfel stratificate, pentru ca, pe baza unei asemenea mixturi explozive, să-și însușească micul și marele alfabet. Toate astea și altele încă îmi potoleau foamea de lectură. Oare din comoara ascunsă după perdeluțe făceau parte și Coliba unchiului Tom sau Portretul lui Dorian Gray? Ce anume aveam la îndemână din Dickens, ce anume din Mark Twain? Sunt sigur că mama, care, pe măsură ce grijile prăvăliei sporeau, găsea tot mai puțin timp pentru lectură, ignora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fire contemplativă, numai că pe pânza nemișcată a contemplației lui nu se proiecta nimic. Mini sună abia, după obicei. Răsunetul strident al chemărei o supăra. La casa Rim, ecoul soneriei nu ajungea până la ea și aștepta tot contemplativă, uitîndu-se la perdeluțele de la ușa de intrare: canari negri pe o pădure ocre. Era frumoasă muselina imprimată, pe care Lina o cumpărase deunăzi între două vizite medicale, grăbită foarte de registratorul taxiului, care la ușa clientelei renta dar la Djaburov scădea bilanțul unei
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
te violează cât ai zice pește, te nenorocește pe viață. Și unde sunt halterele? Cât de departe putea să le-arunce? O fi venit c-un complice și ăla a fugit cu ele. Mariana se simțea din nou urmărită. Trase perdeluțele de la geam, astupă gaura cheii și încuie ușa pe dinăuntru. Mișu se descurcă, că e bărbat! Sau le-o fi aruncat Mișu? Era mai puternic decât nea Ovidiu. Sigur, Mișu le aruncase! Mai bine să-l liniștească pe băiatul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
și au un simț al umorului care pare plin de cruzime dacă nu-l înțelegi și chiar mai crud dacă-l pricepi. Își cumpără vitrine Biedermeier scumpe, la fel de solide ca blocurile de locuit, și apoi atârnă în interiorul ușilor de sticlă perdeluțe care să ascundă vederii tot ce țin în ele. Este un amestec excentric tipic de ostentativ și privat. Cum mă descurc? Frau Lange dădu aprobator din cap: — În afara comentariului despre femeile urâte din Berlin, te descurci foarte bine. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ceară: „Just a black coffee“, așteptând ca mirosul mâncării preambalate să se îndepărteze de ea. Mama ta este tot timpul pe pământ, chiar și atunci când se află în cer. Acum poate că are fruntea îndreptată spre hublou, poate a tras perdeluța rigidă pe geam, urmează jumătatea ei de oră de odihnă. Poate că se gândește la toate drumurile pe care trebuie să le facă, o să-și propună cu siguranță să ajungă în centru să cumpere ceva. Ultima oară ți-a adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
compartimentul lor. Roman are un acces de furie: — Îi dau foc! Și-a bătut joc de noi! — Roman, te rog, nu vreau scandal, se sperie Lionel. Împreună cu Kiril, încearcă să-l oprească, dar Roman scoate o brichetă și dă foc perdeluțelor de la geamuri. În clipa în care o perdea se aprinde, din tavan începe să cadă spumă ignifugă, ca la marile hoteluri în caz de incendiu. Kiril deschide ușa și sare afară. Se pregătește să iasă și Roman, când Esmé îi
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
să... Îmi pare rău, sunt în întârziere, repeta, agasată, tovarășa, ridicându-se în picioare. Mergeți la tov Ionel, spuneți-i că eu v-am trimis. Tov Ionel, redactorul. Pe culoar, faceți la stânga, ieșiți în curte. Dați de o ușă cu perdeluță verde. Acolo e tov Ionel, face ziarul. O să vă dea și câteva exemplare, ziarul vă orientează asupra activității noastre. Este un ziar special, nu se vinde la chioșcuri, e numai pentru membri. Deci, în curte, un mic birou, unde e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vă orientează asupra activității noastre. Este un ziar special, nu se vinde la chioșcuri, e numai pentru membri. Deci, în curte, un mic birou, unde e tov Ionel, redactorul, și doamna Irina, care face machete. Imediat ce coborâți, o ușă cu perdeluță verde. Tov Ionel e vechi la noi, el știe totul, vă orientează... Își îmbrăcase deja paltonul cafeniu, uzat, își pusese deja căciulița de lână. — Trebuie nervi de oțel, să știți. Nu-i ușor! Deloc nu-i ușor, munca noastră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
îndreptase fularul verde, mototolit, o zbughise, tov secretar executiv o și zbughise. Domnul detectiv Vancea iese pe hol, îl salută, zâmbind, pe Iopo Papașa, o ia pe culoar la stânga, coboară în curte. Se oprește în fața ușii cu geamul acoperit de perdeluță verde, intră. O cameră mică, întunecoasă, două birouri. În tavan arde un bec. Redactorul Ionel e palid, zgribulit, acoperit de hârtii. — M-a trimis tovarășa Popescu să vă rog... — Popescu e președintele, tov Orest Popescu e președintele. Tovarășa secretar executiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
devenea cu tac-su fugitul și atuncea l-a scos, nu la Wintris, ci la Angopata, era o moașă, a murit, tot din neamul lui Brandaburlea, lucrase Andropata pă vremurile de dinainte de război la casa de dame cu felinar și perdeluță roșie, știa să facă și chestii de-astea cu fusul, cu ventuza, cu pana de gâscă, discreție mare la ea, cum le făcea, cu ce le făcea, dar te scăpa, a râs o vreme Magda, da de atâta râs când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
se părea puterea ei de a-și modifica universul imediat, înfrumusețându-l. Bunica ne repartiza într-o cămăruță întunecoasă, cu un pat și câteva rafturi, mama trebăluia o zi întreagă acolo, iar seara ne chema într-o cămăruță fermecătoare, cu perdeluțe brodate, cu cuverturi țesute de bunica de la Leșu, cu o masă improvizată, dar așternută festiv, cu danteluțe pe marginea rafturilor și cu toate mirosind a proaspăt și a acasă. Curtea arăta dezolant, cu șopronul cel vechi plin de unelte, șuruburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Înainte de slujbă... Mâhnirea m-a cuprins din pricina păcătoșilor, care părăsesc legea Ta Psalmul 18 Autobuzul opri scârțâind scurt, după care trânti o bufnitură venită de undeva, din spate, terminată Într-un sâsâit prelung. Cele câteva raze ale dimineții, strecurate printre perdeluțele soioase, se oglindeau În particulele minuscule de praf sclipitor din interiorul mașinii. Stația se afla chiar În fața spitalului, așa că bătrânul se trezi dintr-o dată Înaintea impozantei clădiri cu foarte multe ferestre. Salută cu o Înclinare a capului portarul care moțăia
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
rămâneau și pe care le credea bune de a fi folosite, de a mai face ceva din ele. Anume din aceste bucați, maică-sa îi cosea rochițe, fustițe, cămășuțe și chiloței, făcea câte un șorțuleț, o față de pernă nouă, o perdeluță pe ici pe colo... Știa să îmbine bucățile de pânză între ele după culori și calitate în așa fel, încât cine vedea lucrurile făcute de ea nu putea să nu admire imaginația ei, lăudând-o. Chiar și nașa Varvara, când
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]