189 matches
-
esențializarea Ființei de pe tensionatele cărări ale existenței. Și ar mai fi ceva : pentru demnitatea expresiei, autoarea infuzează cu inedit maximă sensului ; iar în succesiunea episodica, pasajele modelate au autencitate formulată, nu informulată. Sigur că, la o atentă examinare a cazurilor peregrinate pe calea nesfârșita a umanizării omului, sesizam și o exaltare narativa : cum ar fi în primatul afectului ce se manifestă în simbioze curtenitoare, cavalerești, dominate simultan de accente puse pe aspirațiile inte- lectuale, or în surprinderea în contrasens dual a
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
știe cum s-a derulat în realitate, decât prin analogie, viața unui copil, fie ea și a lui Iisus, acum mai bine de două mii de ani. Unii, dând curs imaginației, au fabulat cum că în acea etapă Domnul ar fi peregrinat prin unele țări ca India ori Egipt pentru a deprinde diverse metode de fachirism ori magie cu care apoi să-și uimească semenii. Copilăria lui Iisus a fost una normală ca a oricărui alt copil din Palestina al epocii, și
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
un cuplu minunat, erau fericiți, zâmbeau mereu și niciun nor nu părea că le întunecă această fericire. Mulți întorceau capul după ei și ar fi pus pariu că sunt o familie minunată, reușită, cu un înger de copil binecuvântată. Au peregrinat peste tot, Ionuț era neobosit în a găsi locuri unde să se desfășoare și să se bucure de compania altor copii. S- au plimbat cu bărcuța, au văzut maimuțelele, leii cei fioroși, ursul cel morocănos, păsări și o sumedenie de
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340141_a_341470]
-
se schița un portret literal, ci grija de cuvânt. Nu se poate scrie despre Radu Tudor ca despre un poet, nici cu indiferența ce invalidează geniul poeților. Nici nu știi cum să scrii, dar e necesar, în condițiile în care peregrinezi prin domenii și biografii, cu rostul evocării oamenilor cumsecade. Cuvintele ce vorbesc despre Radu Tudor, dacă nu sunt exacte, sunt autoanulări ale cuvântului. Nu se poate să aduci în discuție o personalitate cu o complexitate de cunoașteri fără baze de
RADU TUDOR ŞTIINŢE NEDISPROPORŢIONATE ALE SPUSELOR ŞI GÂNDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381875_a_383204]
-
Reiko Kawakami din Tokio, dragii interprete Natalia Guberna, distinsei doamne judecător Gabriela Baltag... Cartea aceasta, intitulată „Timp fără ani. Oglinzile unui veac” deoarece zugrăvește chipurile unor artiști solari ce-au iluminat de la începutul veacului trecut calea timpului prin care a peregrinat România adună între coperțile volumelor ei peste patru sute de făptuitori ai actului cultural și artistic, cei mai mulți întâlniți de către mine, ceea ce mi-a înlesnit cunoașterea directă, discuția, colaborarea cu ei. Am investit mult timp pentru aceasta, am călătorit de nenumărate ori
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
împărtășit aceeași soartă fiind judecat în contumacie la șapte ani de temniță grea, prins și arestat în anul 1954 la 14 Octombrie, la Iași! ... Până atunci s-a ascuns pe unde a putut, știind că este urmărit de securitate, a peregrinat la Mănăstirile Crasna - Gorj și Slatina - Suceava, unde a fost hirotonit preot în anul 1953, acolo cunoscând câțiva dintre marii duhovnici ai Bisericii noastre cum ar fi Arhimandriții Ilie Cleopa, Arsenie Papacioc și Petroniu Tănase! ... Între timp se înscrie la
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
de ani din 1945 până în 1968, prigonit de iudele atee poetul primește îndemnul Maicii Domnului de a accepta exilul de taină în casa părintească din Slatina. Hăituit de șacalii roșii care s-au năpustit feroce asupra Națiunii creștine, Poetul a peregrinat un an de zile cu frică, adăpostit cu teamă de cunoscuți, cu cutremur pe ici, pe colo până când Fecioara Maria l-a străluminat să meargă acasă. Acolo l-a ocrotit, la privegheat și la luminat Maica Domnului timp de 22
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
Desigur gama sentimentelor nu este nouă și nici versurile nu sunt exprimări complet inovatoare, dar poeta descoperă totalitatea cea mai firească, precum în poemul titular al volumului, o acumulare tensionată de ipostaze și atitudini, uneori contradictorii, ca în creația romantică: „Peregrinând prin gânduri cu iubire / prin rătăciri ce par fără de rost / ecou, trecând prin toate câte-au fost / Purtată-n freamăt de neliniști grele / retrasă-apoi în liniști ca-ntr-un leac / mă-ndrept pe drumul luminat de stele /spre-acel izvor de
INFLORIND CUVINTE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376078_a_377407]
-
cam tot de-o vară, cu aer proaspăt din plămâni uriași, necrezut de uriași, noua directoare a Teatrului „Bacovia” din Bacău, actrița Anca Sigartău, jarul arde necontenit și ivește flăcări unde parcă se-ntorsese moișteala din vremea singuraticul poet ce peregrina cândva Bacăul apătos și trist! Timpul n-a așteptat peste puterea de răbdare, ba chiar a alergat cu repeziciunea gândului și a venit vremea ca actrița Anca Sigartău să așeze deasupra poleielii vorbei piatra faptei: șaisprezece zile de zidire culturală
WOODSTOCK-UL UNIVERSULUI TEATRAL ROMÂNESC. BACĂU, ESPLANADA FESTIVALULUI „THEATERSTOCK” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372103_a_373432]
-
amintirea cu un gând înlăcrimat (din 1985 când Cenaclul „Flacăra” a fost interzis, a lucrat, timp de unsprezece ani, la Mina Lupeni, apoi ca tehnoredactor la București). După 1996 revine cu măiastra-i chitară și alinătoru-i glas, pe scenă. Va peregrina prin țară și dincolo de frontiere, în Italia, Germania, Franța, Basarabia, Bulgaria, va participa, totodată, la importantele festivaluri de muzică folk din țară, cum ar fi: Om Bun, Folk you, Sighișoara, „Folkfest, Bistrița, Alba-Iulia, Târgu Jiu, Baia Mare, Piatra Neamț, Galați, alte festivaluri
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
mobilizator pe terenul artei prin publicațiile susținute. Prin cartea sa, de aproape 600 de pagini, Al.Florin Țene proiectează personalitatea poetului pe fundalul social-politic al epocii și în boema literară atât din țară cât și în Europa unde Macedonski a peregrinat pe urmele unei reale erudiții și unde a încercat să-și promoveze numele. Prin acest demers autorul romanului realizează o bogată documentație, rod al unei munci uriașe de cercetare asupra biografiei fizice și spirituale a poetului și încercând să descopere
AL.FLORIN ȚENE- VENIȚI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ...! , CRONICĂ LA ROMAN DE PROF.ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375693_a_377022]
-
casa bunicilor dar și peisajele, anii copilăriei, prietenia cu copii de seama mea. De toate m-au legat ceva comun - spiritul locului - fixându-se pentru totdeauna în minea mea și tradus mai târziu în imagini și cuvinte, amintiri ce-mi peregrinează necontenit sufletul.
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
, Romulus (pseudonim al lui Romulus Dima; 22.III.1905, București - 25.VIII.1975, București), prozator și publicist. Salariat al Căilor Ferate Române, poate șef de gară, Gheorghe Dima, tatăl viitorului scriitor, peregrinează cu soția sa, Virginia (n. Maiorescu), și cei șapte copii prin numeroase localități din țară. Astfel, unicul lor fiu urmează școala primară și gimnaziul la Murfatlar, Buhuși, Dărmănești și Bârlad, unde familia se refugiase în 1917. Aici, în casa unchiului
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
Galați), prozator. Familia în care se născuse purta numele Crețu. Învață la Seminarul din Ismail, iar din 1873 la Liceul „Sf. Sava” din București. Face studii de drept tot la București, luându-și licența în 1879. Intră în magistratură și peregrinează prin mai multe orașe (Târgoviște, Buzău, Hârșova, Tulcea), până în anul 1886, când se stabilește ca avocat la Galați. C. participă la cenaclul literar al lui Al. Macedonski, colaborând, în 1881-1882, la revista „Literatorul”. Mai târziu publică la „Revista Societății «Tinerimea
CREŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286485_a_287814]
-
25.III.1878, Pitești - 7.V. 1914, Pitești), poet și prozator. Fiu de preot, B. a absolvit în 1893 gimnaziul în orașul natal. A urmat, pesemne, și o altă școală, căci devine curând telegrafist, profesie ce-l va face să peregrineze prin țară. În anii 1903 și 1904 se găsea la Bruxelles, după unii pentru a-și îngriji sănătatea precară. Aici era ales președinte al Societății studenților români din Belgia. B. debutează, cu o schiță și cu o poezie, în 1896
BECESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285674_a_287003]
-
Ioan C. Popovici; 11.XI.1898, Fălciu, j. Vaslui - ?), prozator. A absolvit, în februarie 1924, Facultatea de Drept a Universității din București și a intrat în magistratură, ca ajutor de judecător la Silistra, abia în martie 1926. Ulterior va fi peregrinat și prin alte localități, urcând totodată treptele ierarhice. În primăvara anului 1925 tânărul licențiat citea nuvela Împăratul atât la Sburătorul, cât și în cenaclul condus de Mihail Dragomirescu. Apreciată de acesta din urmă, proza este publicată tot atunci în „Mișcarea
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
cât și ale istoriei și metodelor. Numai În secolele În care ele fac parte dintr-o aceeași experiență culturală (bunăoară, adică, pentru un istoric al religiilor), ele par mai Învecinate decât au fost vreodată. Zodia culturală sub care s-au peregrinat toate Încercările europene de metodă istorică constată, Într-adevăr. Dar sensul totalizator al constatării nu decurge nicidecum din vreun postulat al acestor metode; el este mai mult o exigență a documentului. Spre deosebire de sensul tehnic al incombustibilității ca urmare a anumitor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
poet, prozator și traducător. Este fiul Paraschivei (n. Coman), maestră în țesut covoare, și al lui Ion Topârceanu, originar din Topârcea Sibiului, care a schimbat mai multe meserii, printre care a practicat-o și pe aceea de cojocar. Părinții au peregrinat în diferite localități, așezându-se, în cele din urmă, la Nămăești, în Argeș. Primele clase primare T. le face la București, iar ultimele la Șuici, în județul Argeș. Liceul, început în 1898 la „Matei Basarab”, îl termină în 1906 la
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
pe teme sociale, politice, de igienă și educație sanitară, precum și cu traduceri la numeroase publicații: „Analele Dobrogei”, „Gazeta Alexandriei”, „Muguri”, „Muscelul nostru”, „Curierul nostru”, „Presa”, „Revista noastră”, „Steaua poporului”, „Junimea”, „Glasul țării” ș.a., cele mai multe editate în orașele prin care a peregrinat, și efemer la „Adevărul literar și artistic”. Stabilit la Alexandria, spre sfârșitul anului 1927 redactează prima formă a jurnalului Din carnetul unui medic de plasă, intenționând să-l publice sub pseudonimul dr. Ion Cicoare, cu titlul Din viața de apostol
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
1996, 3; Marina Spalas, Cu Pan M. Vizirescu despre traversarea istoriei, LCF, 1996, 30; Remus Andrei Ion, Întrebări prin forța utopiei, LCF, 1997, 46; Anca Mateescu, Cu Pan M. Vizirescu la 95 de ani, JL, 1998, 1-2; Marina Spalas, „Am peregrinat un an de zile prin sate, pe la rude, ca să dispar din epoca aceea” (interviu cu Pan M. Vizirescu), LCF, 1999, 28; Ioan Opriș, Procesul ziariștilor „naționaliști”. 22 mai-4 iunie 1945, București, 1999, 167-168, 177; M.P. [Mircea Platon], Pan M. Vizirescu
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
cu toate că nu se poate tăgădui autorului inventivitatea epică. [...] Contribuția lui Cezar Petrescu nu trebuie neglijată într-o literatură cu prejudecata tiranică a observației. A închipui indivizi care caută și descoperă comori, care se sacrifică pentru prieteni, intrând la închisoare, și peregrinează prin lume, jucând la ruletă și făcând asasinate, fete provinciale devenind vamp și întâlnind pe Greta Garbo, aventurieri cu stranii și obscure afinități este a elibera conștiința creatoare, a o dezlega de tirania realității. G. CĂLINESCU SCRIERI: Scrisorile unui răzeș
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
originar din Munții Apuseni, era învățător. Cursul secundar l-a urmat la Colegiul „Sf. Sava” din București, după care s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității bucureștene, pe care a absolvit-o în 1909. Intrat în magistatură, va peregrina prin Piatra Neamț, Iași, Caliacra, Muscel, Brăila, Sibiu, Odorhei, Târgu Mureș, Deva, Chișinău ș.a. În 1937 este numit director general al penitenciarelor, iar anul următor - membru în Consiliul Legislativ, post pe care îl deține până la pensionare, în 1945. Încă de pe băncile
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
părăsea în grabă Stambulul, un oraș ce devenise primejdios pentru el, căci voievodul său fusese scos din scaun pentru simpatiile față de austrieci. Se va alătura, la Stettin, micii suite a pribeagului Gheorghe Ștefan, care pierduse și el tronul Moldovei și peregrina prin Apus în căutare de sprijin politic. În slujba fostului domn, M. a lăsat „urme” cărturărești în codicele de care se îngrijea Antonie de Moldovița și a făcut câteva călătorii: întâi în 1666, la Stockholm, la regele Suediei, unde a
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
pe scena Teatrului Național din București, din distribuție făcând parte C. I. Nottara, Aristizza Romanescu, Aristide Demetriad. P. își continuă studiile la Paris (1895-1896), luându-și licența în țară, în 1897, cu teza Despre agenții diplomatici. Va îmbrățișa cariera juridică. Peregrinând, în calitate de magistrat, prin nenumărate localități (Brăila, Corabia, Piatra Neamț, Sinaia, Oradea ș.a.), în cele din urmă se stabilește la Brașov. În 1916, la declanșarea primului război mondial, s-a refugiat la Iași, apoi, prin Rusia și Suedia, a ajuns la Paris
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
o experiență-limită chiar în preajma absolvirii: hotărăște, în urma unei crize sentimentale, să se sinucidă și își trage cinci gloanțe în cap, dintre care unul îi străpunge tâmpla, detractorii poetului spunând că leziunea cerebrală ar fi cauza nașterii revistei „unu”. Medic militar, peregrinează prin garnizoane de provincie, avansând până la gradul de general. Debutează în „ziarul de dimineață”, „Luptătorul” (1921) și colaborează ulterior la „Rampa”, unde în 1922 semnează pentru prima dată Sașa Pană, „Facla”, „Bilete de papagal”, „Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Cuvântul
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]