702 matches
-
a acestor fenomene. Cu alte cuvinte, trecerea În revistă a Întruchipărilor pe care prostituția le-a luat de-a lungul timpului În diferite arealuri geografice contribuie la Înțelegerea formelor sub care se manifestă astăzi, subliniind totodată resorturile care Îi determină perenitatea. Recursul la trecut permite, din acest punct de vedere, evidențierea premiselor fenomenului În societatea contemporană. Alături de resursele bibliografice sintetizate pe criterii de relevanță se regăsesc și elemente de cercetare empirică, pentru realizarea acestora din urmă recurgându-se la investigarea profilului
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
ținta ei. Adăugând la Was ist Aufklarung (Iluminismul - 1784) Spre Pacea eternă (1794) și Conflictul facultăților (1798), ca fiind aflate În jurul dinamicilor particulare ale Revoluției Franceze (1789), Jürgen Habermas susține că aceste lucrări ar fi axate nu pe adevăr și perenitate (adică pe acea moștenire metafizică În Întreg criticismul kantian) ci pe a-conceptual, pe non-existent, pe accidental și pe fugitiv. Michel Foucault (1926-1986) vedea În Kant primul filosof care, ca un arcaș, Își Înfinge săgeata În inima timpului prezent, deschizând
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu e totuna cu a spune că există, deja, un Stat În realitatea lui deplină. Atitudinea juridică originară, care este proprie indivizilor și grupelor inferioare - susține del Vecchio - nu se oprește aici. Dimpotrivă, ea continuă să se exercite cu „o perenitate de flux, care revine Statului de a o canaliza, dacă nu vrea să fie subminată (Ă). Productivitatea juridică spontană În afara Statului poate deveni un element fiziologic sau patologic, binefăcător sau răufăcător pentru Stat, după felul În care acesta este capabil
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
regulile proprii după care ea se desfășoară și sarcinile constante care îi conferă o figură distinctă. Interesul național nu își schimbă oricând direcția, el nu ține de ideologii diferite sau de culoarea politică a partidelor care se perindă la guvernare; perenitatea acestuia reprezintă un corolar impus, ca o necesitate ineluctabilă, de elemente constante, uneori nemiloase, care prestabilesc destinul unei națiuni și politica sa externă concepută și modelată, pe această comandă imperativă. Este indiscutabil faptul că, pe deasupra tuturor acestor factori temporari de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Adunarea generală a rezoluției nr. 2129 (XX), aprobată prin aclamații la 21 decembrie 1965, "Măsuri de luat la nivel regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate între state europene având regimuri sociale și politice diferite". Evoluția istorică avea să confirme perenitatea convingerii exprimate de Adunarea generală "că orice îmbunătățire a relațiilor pe plan european, răspunzând intereselor statelor din această regiune a lumii exercită, în același timp, o influență pozitivă asupra ansamblului relațiilor internaționale și contribuie la crearea unei atmosfere favorabile cauzei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
util. Principele e cea mai veche, mai sistematică și mai durabilă carte de antropologie politică, Are toate atributele unui text clasic. Sau poate e chiar textul care clasicizează acest tip de carte de teorie a succesului în conducerea unui stat. Perenitatea ideilor e unul dintre importantele criterii ale clasicității, o exigență căreia Principe!e îi rezistă. Francezii recunosc că de la Rabelais încoace nu există om de cultură care să n-o fi citit. Cei care s-au ocupat de cariera practică
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Considerînd noțiunea de reglare dintr-un unghi foarte general, dispunem de o perspectivă cuprinzătoare, articulînd jocul pieței cu acțiunea instituțiilor, ca expresii ale divergențelor de interese ale grupurilor sociale. Procedînd astfel descoperim omniprezența Statului, asigurînd instituționalizarea relațiilor sociale și deci perenitatea vieții în colectivitate. Dar chestiunea de a ști cum se organizează instituțiile Statului rămîne deschisă. Nu sunt și ele traversate de conflicte și de divergențe? Statul nu este monolitic, iar deciziile sale nu sunt nici tot timpul raționale, nici coerente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
faptul cum va reuși el să reducă dinamica inegalităților, menținînd în același timp stimulentele ce suscită actorii economici. Pentru aceasta, se folosește tot mai des noțiunea de "federalism fiscal". Vom vedea în continuare ce rol major joacă redistribuirea în asigurarea perenității unității naționale. 6.5.2.1. Principiul "votului cu picioarele" În 1954, atunci cînd Paul Samuelson a publicat un faimos articol despre bunurile colective, a căror natură releva carențele pieței, el deschidea calea unei justificări teoretice a intervenției Statului în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
o afectare a texturii sociale, la ceea ce numim uneori "societatea cu două viteze"? 6..5.3.2. Solidarități active și solidarități pasive Suntem amenințați de o polarizare socială crescută, ce poartă în germene o reconsiderare a consensului tacit ce fondează perenitatea națiunilor. Pentru a înțelege această potențială reconsiderare, să revenim la logica ce fondează democrațiile moderne, terțializate și internaționalizate între timp: Eficiența reprezintă garanția creșterii nivelului de trai. Ea poate fi regăsită alături de progresul tehnic și de inovații, dar și în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
anumită ostentație ironică, de-a lungul perioadei sale românești, s-a dovedit câștigătoare pe termen lung. Expresia sensibilității sale poetice își descoperă astăzi noi complexități, multe din ideile lui par să fi fost purtate de timp, actualitatea lor ține de perenitate. Scrierile sale în limba română sunt opera unui demoralizator și a unui decolonizator a cărui impietate nu cruță nici natura, nici cultura. Dacă poezia sa românească este antipoetică ("priveliștile" lui sunt, de fapt, antipeisaje) într-un sens care nu rămâne
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
astăzi, privind retrospectiv cele 9 romane ale scriitorului, recunoaștem că rămâne fără egal. La interval de câțiva ani, o monografie ori un eseu, o antologie sau un volum din ediția critică ni-l redescoperă pe Liviu Rebreanu și îi probează perenitatea. Atât numărul cât și titlurile eseurilor și ale exegezelor recente par simptomatice pentru fascinația pe care continuă s-o exercite scrisul rebrenian: Liviu Rebreanu și paradoxul organicului de Mircea Muthu (1993), Liviu Rebreanu sau lumea prezumtivului de Dan Mănucă (1995
„Dialog peste generații“ by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7343_a_8668]
-
putea zice (sau și una, și alta). Însă respectabilul critic ieșean riscă să-și ridice în cap un segment deloc neglijabil (dimpotrivă, dominant, chiar și în capitala Moldovei) al spectrului literar și cultural actual, punând sub semnul întrebării identitatea și perenitatea postmodernismului, văzut ca "o modă trecătoare" (p. 56). Modele, din câte se știe, sunt foarte efemere, în timp ce "moda" postmodernistă numai la noi datează, ca fenomen situat în avanscena manifestărilor publice, de vreo trei decenii bune, așa încât ar trebui mai degrabă
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
Consecvent acestui adagiu, nu voi relua aici povestea jalnică a tezei cu subiect unic de la clasa a VIII-a, relatată pe larg, la timpul cuvenit, de toate ziarele și televiziunile. A fost, nu mai încape vorbă, încă o dovadă a perenității lui Caragiale, afirmată eclatant și multiplu în ultimele două decenii, ba chiar celebrată într-o odă cu prilejul dezvelirii chipului în bronz al scriitorului: Lui nenea Iancu i-m turnat statuie Ce mîndră o să-nfrunte vînt și ploi. Demers mai
Caragiale „inovat” by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7238_a_8563]
-
în cadrul rutelor turistice/culturale, în vederea promovării acestora (sursa: https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/07/020deb77b79aa05975502c7296dd40ec.pdf ) Lista obiectivelor admise, care îndeplinesc criteriile necesare includerii în cadrul Traseului castrelor romane, în vederea promovării Nr. crt. Denumire obiectiv Locație Județ 1 ”Castrul Roman Drajna de Sus - origine și perenitate” Drajna de Sus Prahova 2 Castrul roman Micia Vețel Hunedoara 3 Castrul de la Zlatna Trîmpoiele Zlatna Alba 4 Intrare Forul lui Traian din cadrul sitului Arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa” Sarmizegetusa Hunedoara 5 Castrul Drobeta Drobeta-Turnu Severin Mehedinți 6 Fortificaţia
SCHEMĂ DE FINANŢARE din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262102]
-
și procurorilor, aplicabile în mod gradual în funcție de gravitatea abaterii săvârșite, excluderea din magistratură fiind cea mai aspră dintre acestea și având, totodată, caracter permanent. Curtea constată că perpetuitatea acestei sancțiuni servește unui scop legitim, acela de a conferi perenitate prestigiului profesiei și imaginii justiției, efectele definitive ale sancțiunii excluderii din magistratură consolidând încrederea întregii societăți în independența, imparțialitatea și eficacitatea justiției. În același timp, efectul permanent al sancțiunii menționate este adecvat finalității pe care și-o propune, fiind, în
DECIZIA nr. 363 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257687]
-
al tinereții eminesciene, al ferventei lui investituri morale, cu ocazia sărbătoririi din 1871. Dacă mitul stăruie, structurant și organic, în adâncimile operei, în setea ei de absolut, datoria noastră este să-i ascultăm respirația suverană. A ști să-i veghem perenitatea, în ciuda veleitarismelor care se agită inept, rămâne o valență pururea activă a sufletului românesc. Printre imaginile care ne însoțeau, în sala unde dialogam, la Putna, semnate de pictorul Constantin Flondor, una atingea interioritatea sumbră a devenirii noastre, pe treapta caricatural
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
și apoi soția lui Conachi). În rest, chiar dacă rămîn vizibil legate de eveniment, poeziile de iubire ale scriitorului nu pot fi circumstanțiate - nu știm nici cînd, nici cui au fost ele închinate. Este ceea ce le-a asigurat, probabil, popularitatea și perenitatea. Creînd cel dintîi limbaj al pasiunii în literatura noastră, plecînd de la nimic, autorul a folosit artizanal și cu multă stăruință cultura de care dispunea. Mult talent oricum nu avea; l-a suplinit prin erudiție și prin stăruință. Față de contemporanii săi
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
în arta povestitului, în tradiționalele „saga” o formă de rezistență împotriva uitării propriei istorii, de apărare a bunului ei renume, de securizare în fața dramaticelor schimbări ale pămîntului sub picioare și ale peisajului, în jur. Ca și Horațiu, islandezii cred în perenitatea literaturii... Revenirea la tradiție, la valorile sigure ale artei narative, poate fi interpretată și ca expresie a nevoii de a călca pe un teren sigur în vremuri nesigure. Iar romanul de familie se adeverește cel puțin la ora actuală prin
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
nu întâmplător, în germană, adjectivul legat de acest cuvânt, heimlich, înseamnă „familiar”, dar poate însemna și contrariul, un sentiment al necunoscutului, obscur și perturbator. În Heimat, „viața tradițională este scandată de succedarea repetitivă a anotimpurilor și a obiceiurilor, într-o perenitate și imobilitate care pare să absoarbă istoria în ciclul naturii” și duce la o acceptare pasivă a tot ceea ce se întâmplă și ne este cerut, făcând din realitate o tautologie: copiii sunt copii, afacerile sunt afaceri, viața este viață și
Claudio Magris - DIETER SCHLESAK sau imposibila întoarcere acasă () [Corola-journal/Journalistic/5339_a_6664]
-
culoare vizibile ori subterane, canonul dă semnele unei expansiuni tumultuoase și ireversibile, încât din cetate asediată a devenit un oraș multicolor. Celebra formulă impusă de criticii severi ai canonului occidental, descriind prin doar trei cuvinte pe autorii ce-i asigură perenitatea (bărbați, morți, albi), trece prin demontări dure, produse de avalanșa vieții literare: scriitoarele cuceresc public și premii (în ultimul deceniu, trei prozatoare nobelizate) și acaparează piața literară, autorii cu succes uriaș aduc în ficțiune lumi exotice: Salman Rushdie, Haruki Murakami
Femei by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6703_a_8028]
-
că, odată cu revenirea la variantele distincte ale tragediei, analiza contrastivă a situațiilor dramatice și a indicațiilor scenice îi va stimula pe regizorii români în găsirea unor noi piste interpretative și noi soluții de construire a unor spectacole care să confirme perenitatea geniului shakespearian. (G.V.) (Sunet de trompete. Începe pantomima. Intră un Rege și o Regină tandri unul cu celălalt, Regina îl îmbrățișează pe Rege. El își lasă capul pe umărul ei; apoi se culcă pe o pajiște înflorită; văzându-l adormit
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
Prezent, sâmbătă, la Catedrala Mitropolitană din Sibiu, la slujba de canonizare a Mitropolitului Andrei Șaguna, Traian Băsescu a ținut un discurs despre acesta. "Ca orice patriot, Andrei Șaguna a înțeles că școala, educația, cultura sunt elementele de perenitate ale unei țări. De la el a rămas ideea că unirea poporului român se face prin cultură și educație", a declarat cu această ocazie președintele. El a spus că Șaguna a dus la Viena vocea românilor ortodocși, că el i-a
Băsescu, la canonizarea mitropolitului Andrei Șaguna: Nu pierd prilejul de a mă închina în faţa sfintelor feţe bisericeşti () [Corola-journal/Journalistic/47089_a_48414]
-
români la Viena în Parlamentul imperial și la Budapesta și în Senatul din Transilvania. "Ca orice patriot, a știut că, dincolo de bătălia de zi cu zi pentru români și Transilvania lui, a înțeles că școala, educația, cultura sunt elementele de perenitate ale unui popor", a afirmat Băsescu. Șeful statului a spus că de la Șaguna ne-au rămas "școli răspândite în toată Transilvania, ne-a rămas Societatea Astra, dar și gândirea că unirea poporului român se face prin cultură și educație". "Un
Băsescu, la canonizarea mitropolitului Andrei Șaguna: Nu pierd prilejul de a mă închina în faţa sfintelor feţe bisericeşti () [Corola-journal/Journalistic/47089_a_48414]
-
facă să lase niște mărturii pozitive, în cele mai multe cazuri mincinoase. Și, bineînțeles, atunci când le rezistă, se ajunge până la distrugerea fizică a celui care nu se supune. Această definiție a puterii scriitorului, în același timp responsabilitate și povară, decurge din povara perenității operei sale. Îmi amintesc: era în anii ‘87-‘88 și se dărâma Mânăstirea Văcărești. În mod evident, în afară de Ceaușescu, nu depindea de nimeni ca ea să nu se dărâme. În orice caz, de nimeni individual. Sigur că ar fi fost
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
în urmă cu 153 de ani, este nevoie de unitate pentru a apăra interesele României. Noi, românii, am fost uniți în jurul idealurilor naționale și în jurul interesului țării în toate momentele de cotitură ale istoriei. Un arc peste timp ne dovedește perenitatea și actualitatea acestei valori", a spus premierul. EMil Boc a caracterizat Unirea Principatelor Române drept expresia înțelepciunii politice a vremii de a promova, în pofida constrângerilor istorice, o strategie coerentă pentru modernizarea țării, susținând că istoria este plină de lecții pe
Boc a dat un mesaj de Ziua Unirii. Băsescu tace () [Corola-journal/Journalistic/46311_a_47636]