1,098 matches
-
noastre, să participăm la emisiune. Înregistrarea s-a făcut la orele de după amiază, chiar în ziua emisiunii. Studioul consista dintr-o cameră nu prea mare, căptușită de jur împrejur, inclusiv tavanul, cu niște foi mari de placaj cu multe - multe perforații, sub care se afla probabil un izolant acustic. În mijloc era o masă, 3-4 scaune, niște pupitre si un microfon impozant, iar pe peretele din față era o fereastră ce dădea spre camera tehnică, înțesată cu tot felul de aparate
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
iar peretele dinspre glomerul este alcătuit din celule înalt specializate, numite podocite, care alcătuiesc un strat al membranei glomerulare. 24.2. Membrana filtrantă Glomerulul este alcătuit din numeroase capilare, derivate din arteriola aferentă. Capilare sunt alcătuite din celule endoteliale cu perforații, numite fenestrații, care rețin celulele sanguine dar permit filtrarea plasmei. Fiecare celulă endotelială are aspectul unui disc turtit, cu foarte multe perforații, rulat în formă cilindrică pentru a forma peretele capilar. Capilarele glomerulare sunt foarte permeabile, permițând unei procent mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
filtrantă Glomerulul este alcătuit din numeroase capilare, derivate din arteriola aferentă. Capilare sunt alcătuite din celule endoteliale cu perforații, numite fenestrații, care rețin celulele sanguine dar permit filtrarea plasmei. Fiecare celulă endotelială are aspectul unui disc turtit, cu foarte multe perforații, rulat în formă cilindrică pentru a forma peretele capilar. Capilarele glomerulare sunt foarte permeabile, permițând unei procent mare din plasmă să fie filtrată către spațiul capsular (fig. 95). Acoperind la exterior endoteliul capilar este membrana bazală. Aceasta reprezintă fuzionarea dintre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Vodă să fi fost sincer, căci - arăta un istoric al medicinii românești - „multe, foarte multe chiar din încercările de otrăvire, consemnate în filele cronicilelor de pretutindeni, n-au fost decât obișnuitele colici hepatice sau nefritice, mai rar accidente grave ca perforațiile apendiculare, gastrice, pancreatite acute etc., toate afecțiuni dotate cu o simptomatologie zgomotoasă și impresionantă, din care nu lipseau niciodată durerile și vărsăturile, care altădată erau socotite semne sigure ale otrăvirii”106. Scăpat de otrava croatului, vornicul Bucioc nu se va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau cu lingurița pentru măsurare peste care se aplică activatorul în cantitatea prevăzută în prospectul materialului, cele două componente (pasta și activatorul) se amestecă, prin frământare, între degete până la uniformizarea culorii, preparatul se aplică în lingura de amprentă standard cu perforații, lingura cu materialul de amprentare se aplică în cavitatea bucală peste câmpul protetic sau pe arcada antagonistă (pentru amprenta preliminară sau pentru amprenta antagoniștilor); pasta de amprentă se întărește în 1,5-2 minute; se scoate amprenta din gură, se spală
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
Monah, 1997, p. 136). Idol/pandantiv/amuletă plat(ă) din corn de cerb. Artefact fragmentar; sectoarele care lipsesc au fost fracturate în vechime, probabil intenționat (mutilare rituală?), sau în timpul utilizării? Pe porțiunea conservată a părții proximale s-a amenajat o perforație, plasată pe axul longitudinal al piesei. Perforația este de formă circulară în plan și bitronconică, asimetrică în profil/secțiune. Procedeul tehnic la care s-a recurs pentru realizarea ei a fost rotația multiplă (cu ajutorul unui sfredel, probabil), aplicat pe fața
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
plat(ă) din corn de cerb. Artefact fragmentar; sectoarele care lipsesc au fost fracturate în vechime, probabil intenționat (mutilare rituală?), sau în timpul utilizării? Pe porțiunea conservată a părții proximale s-a amenajat o perforație, plasată pe axul longitudinal al piesei. Perforația este de formă circulară în plan și bitronconică, asimetrică în profil/secțiune. Procedeul tehnic la care s-a recurs pentru realizarea ei a fost rotația multiplă (cu ajutorul unui sfredel, probabil), aplicat pe fața superioară, cu alezarea pe fața inferioară (fig
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
convexe și rotunjite (a se vedea propunerile de reconstituire în fig. 1/2). Se conservă un mic sector având marginea stângă rectilinie și plasată în zona de contact cu corpul (partea mezială a corpului); pe partea proximală s-a practicat perforația unică pe sectorul central. Corpul, fasonat integral este ușor convex în profil (fața superioară) - concav (fața inferioară), păstrând probabil morfologia suprafeței materiei prime din care a fost confecționată (corn de cerb, probabil segmentul bazal sau central al axului, compacta). Cum
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
lungimea păstrată, 75; grosimea extremității distale, 3; grosimea părții meziale, 3,5; diametrul corpului, 61/61; lungimea inițială a părții proximale, circa 23; lungimea păstrată a părții proximale, 15; lățimea părții proximale, 25; grosimea părții proximale, 2,7. 6.2. Perforația: diametrul pe fața superioară, 4,5; diametrul pe fața inferioară, 4,5; diametrul interior. 3. 7. Studiu tehnic 7.1. Debitaj: are parametri nedeterminabili datorită aplicării fasonării integrale prin raclaj și abraziune. Pentru extragerea tronsonului bazal sau mezial al axului
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
șanțuri, perlura) a fost eliminat prin raclaj sau abraziune. Fețele plăcii au fost fasonate prin raclaj intens pentru a dobândi un aspect neted, iar marginile au fost modelate prin abraziune și raclaj de-a lungul circumferinței (fig. 2). 7.3. Perforația: este perfect circulară în plan și bitronconică, asimetrică (mai dezvoltată pe fața superioară) în profil; plasată în axul principal al piesei, probabil la distanță de 3-4 mm de extremitatea proximală. A fost obținută prin rotație continuă, aplicată pe fața superioară
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
aplicată pe fața superioară, probabil cu ajutorul unui sfredel cu arc și apoi prin alezarea conturului pe fața inferioară (fig. 2). 7.4. Urme de utilizare: ar fi trebuit ca urmele de uzură să fie vizibile, în primul rând, la nivelul perforației (margini tocite și deformate prin acțiunea firului de suspendare). Dar, la acest nivel nu se observă nici o urmă de acest fel, morfologia perforației fiind intactă. Fețele și marginile corpului piesei sunt ușor tocite. Fracturarea părții proximale și a celei meziale
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
de utilizare: ar fi trebuit ca urmele de uzură să fie vizibile, în primul rând, la nivelul perforației (margini tocite și deformate prin acțiunea firului de suspendare). Dar, la acest nivel nu se observă nici o urmă de acest fel, morfologia perforației fiind intactă. Fețele și marginile corpului piesei sunt ușor tocite. Fracturarea părții proximale și a celei meziale a intervenit fie accidental în timpul utilizării, fie drept consecință a unei acțiuni intenționate (mutilare rituală?) (fig. 2). 8. Rol funcțional prezumat Absența urmelor
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
stabilirea analogiilor pentru idolul plat din corn de cerb de la Păuleni-Ciuc avute în vedere sunt: ● materia primă de origine animală (respectiv, osul); ● morfologia generală a corpului (circulară sau ovală); ● morfologia părții proximale (rectangulară sau trapezoidală cu marginile concav/convexe; ● numărul perforațiilor de la extremitatea proximală (1); amplasarea axială a perforației. 9.1. Idoli/pandantive/amulete de os: Igești, jud. Vaslui; Isaiia, jud. Iași; Florești I, R. Moldova; Florești III,R. Moldova; Poduri, jud. Bacău; Koszylowce, Ucraina; Rogojeni, R. Moldova; Ștefănești, jud. Botoșani
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
cerb de la Păuleni-Ciuc avute în vedere sunt: ● materia primă de origine animală (respectiv, osul); ● morfologia generală a corpului (circulară sau ovală); ● morfologia părții proximale (rectangulară sau trapezoidală cu marginile concav/convexe; ● numărul perforațiilor de la extremitatea proximală (1); amplasarea axială a perforației. 9.1. Idoli/pandantive/amulete de os: Igești, jud. Vaslui; Isaiia, jud. Iași; Florești I, R. Moldova; Florești III,R. Moldova; Poduri, jud. Bacău; Koszylowce, Ucraina; Rogojeni, R. Moldova; Ștefănești, jud. Botoșani; Traian Dealul Viei, jud. Neamț - pentru detalii și
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
respective. Sintagma «en violon» se folosește pentru desemnarea pieselor antropomorfe stilizate (specifice culturilor Gumelnița-Karanovo VI, Sălcuța și Cernavoda I), realizate din os sau marmură, având „corpul” și „gâtul” rectangulare și partea proximală („capul”) rectangular sau semicircular, „urechi” triunghiulare alungite și perforații pe „corp” și pe „cap” (V. Voinea, 2008b - cu bibliografia). În acest context, propunerea de clasificare tipologică relativ recentă a cercetătorului Dan Monah (1997, p. 135-144) nu satisface pe deplin, ea simplificând realități de mare complexitate. În cazul pieselor similare
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
H. Dumitrescu, 1961; Vl. Dumitrescu, 1974; 1979; S. A. Luca, 1998; D. Monah, 1997; C. Cioancă, 2000; V. Voinea, 2008b - cu bibliografia). Un alt aspect important al discuției privește pandantivele/plăcile rombice și circulare ceramice, de aur sau cupru, având 1-4 perforații sau proeminențe circulare pe fața superioară (motive în ronde-bosse). Probabil ele sunt, de asemenea, reprezentări antropomorfe feminine, plate, de schematizare extremă (între altele, descoperiri la: Ariușd, Bălțați, Brad, Cărbuna, Hăbășești, Malnaș, Poduri etc.) - D. Monah, 1997, p. 135-144, 199; 2003
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
p. 88, fig. 4/36; V. Cavruc, 1998, p. 21-22, 52, pl. XX/3; M. Dinu, T. Marin, 2003, p. 7879, 90, fig. 4. A se vedea și cazul statuetei ceramice de la Frumușica, având la gât o piesă circulară cu perforații sau motive au repoussé pe margini (D. Monah, 1997, p. 139). Existența, în cazul idolilor plați, a amenajărilor specifice pentru suspendare pe un fir/fibră sau pentru fixarea prin coasere (perforații în număr variabil) este un indiciu important pentru utilizarea
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
de la Frumușica, având la gât o piesă circulară cu perforații sau motive au repoussé pe margini (D. Monah, 1997, p. 139). Existența, în cazul idolilor plați, a amenajărilor specifice pentru suspendare pe un fir/fibră sau pentru fixarea prin coasere (perforații în număr variabil) este un indiciu important pentru utilizarea lor ca pandantive/aplice/elemente de colier. Alături de aceste aspecte se pot menționa și alte situații care se constituie în argumente în favoarea unor astfel de concluzii: ● mai multe cazuri de morminte
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
spatelui, în relief. Corpul, aplatizat lateral, este alungit și destul de zvelt, sânii sunt mici, conici, fiind considerați sâni de tânără fată. Brațele sunt aplatizate și încrucișate sub sâni; bazinul este relativ voluminos, cu abdomenul proiectat în față. Foarte interesantă este perforația care traversează extremitatea membrelor inferioare - ea putea asigura suspendarea obiectului ca pandantiv dar, comparând-o cu Tursac, poate sugera și o întrebuințare funcțională, permițând fixarea statuetei. După cum am precizat, basorelieful nu este lipsit de reprezentări feminine (Laussel, Abri Pataud, Terme-Pialat
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
adâncă, iar pe spate se observă două cute de grăsime, de o parte și de alta a coloanei vertebrale. Figura, simplificată, poartă două striuri longitudinale, reprezentând nasul, și incizii oblice, ținând loc de ochi. Pe vârful capului se observă patru perforații mici, destinate, probabil, fixării unor podoabe. Aceleași detalii se regăsesc pe un cap spart, descoperit izolat (J. Jelinek, 1988). Mici figurine feminine (fig. 6), de-a dreptul miniaturale, fasonate, în serie, după un model stilistic schematic. Materia primă este cu
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
incizie profundă. Multe din figurinele de la Malta și Buret sunt îmbrăcate: tot corpul, chiar și capul, sunt acoperite cu un decor format din mici cupule, în formă de semilună. Șapte din optsprezece statuete umane - câte a livrat Malta - prezintă o perforație pentru suspendare, ori nici o altă statuetă antropomorfă din Gravetianul oriental nu are această particularitate, de a fi purtată ca pandantiv, cu excepția a trei Venusuri de la Avdeevo și a uneia de la Kostenki I (D. Vialou, 1991). Epigravettianul Pentru această perioadă, asistăm
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
măiestrie, că această femeie poartă o povară în spate. Pe măsură ce ne deplasăm spre vest, reprezentările feminine devin tot mai schematice. La Petersfels (Germania), au fost descoperite 18 figurine feminine, sculptate în corn de ren sau în lignit. Cele mai multe prezintă o perforație, fiind purtate, probabil, ca pandantive. Una dintre figurine este interesantă prin aluzia schematică a capului, sânilor și gambelor, care diferă net de alte statuete. Nu este vorba de o operă neterminată, așa cum s-ar putea crede, ci de o geometrizare
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
J. Jelinek, 1988), nu și fesele, așa cum sunt majoritatea statuetelor magdaleniene, pandantivul amintind în acest caz de exemplarele gravettiene de la Dolni Vestonice (Moravia). Situl de la Neuchatel (Elveția) a livrat trei pandantive antropomorfe, realizate din lignit. Unul dintre ele prezintă o perforație biconică și striuri orizontale pe spate, pe genunchi și pe trunchi (I. M. Braun, 2005). Contextul descoperirii sale merită o atenție particulară. El se afla în apropierea a 21 de cochilii terțiare perforate, ori un astfel de ansamblu nu poate
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
antropomorfizate feminine, cu brațele ridicate, a fost descoperită în stațiunea de la Nagornoye II, în Ucraina (nivel de locuire ce are analogii cu complexul cultural Aldeni II) (N. Skakun, 1996, p. 141-158, fig. 4)(fig. 5/7). Piesa este decorată cu perforații care reprezintă ochii sau delimitează brațul de antebraț, marchează ombilicul, alte perforații neputând fi interpretate (cea dintre sâni și cele pectorale). Tot unor locuiri neolitice (de factură Stoicani-Aldeni) le aparțin descoperirile de la Dodești și Igești (Gh. Coman, 1980, p. 307
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
II, în Ucraina (nivel de locuire ce are analogii cu complexul cultural Aldeni II) (N. Skakun, 1996, p. 141-158, fig. 4)(fig. 5/7). Piesa este decorată cu perforații care reprezintă ochii sau delimitează brațul de antebraț, marchează ombilicul, alte perforații neputând fi interpretate (cea dintre sâni și cele pectorale). Tot unor locuiri neolitice (de factură Stoicani-Aldeni) le aparțin descoperirile de la Dodești și Igești (Gh. Coman, 1980, p. 307, fig. 97/1-5; p. 312, fig. 102/4), cu precizarea că este
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]