227 matches
-
problematică. Așadar, aflat între granițele unor deziderate sociale și ostilitățile reflexe ale actorilor sociali, profesorul trebuie perceput distinct de sfera unor teoretizări excesive și implicat în concretețea actului didactic, unde se poate regăsi fluctuant un determinism social nu totdeauna favorabil performării. Tendința digitalizării a tot ce mișcă în plan social se observă facil. Tendință ce aduce după sine o schimbare a raporturilor valorice. Preț se pune nu pe capacitatea omului ce valorizează, ci pe obiectul deja valorizat. Tehnologia digitală, prin produsele
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
face parte); - românii au o reprezentare negativă asupra lor înșiși și a românilor în ansamblu; - românii au un respect redus față de sine și de ceilalți; - acestea conduc la un sistem de valori care fac ca munca să fie superficială, iar performarea ei să fie condiționată de practicarea unei duble morale. Primele două afirmații o determină pe a treia, iar ansamblul lor, dar mai ales cea de-a treia, o determină pe cea de-a patra. Să notăm și faptul că a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sistemul holdingului, în cel al multiplicării filialelor și sucursalelor sau în formulele francizării, licențierii etc. forțele atribuite pieței rămân inerte. Dar există și alte variante de ocolire a funcțiilor pieței în cazul a ceea ce se cheamă piețe trucate, în sensul preformării cu adresă a regulilor de concurență, cum se întâmplă cu aranjarea licitațiilor, eligibilitatea subiectivă neavând legătură cu concurența. N-aș vrea să ocolesc ca exemplu piețele controlate prin mijloace de forță, cum se întâmplă pe piața petrolului, și nici pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
serviciile publice, procesul de socializare în organizație este încă susceptibil de numeroase perfecționări care să vizeze controlul exercitat asupra membrilor săi prin standardizarea comportamentelor profesionale. Un astfel de control ar permite definirea neechivocă sau ambiguă a rolului profesional, acceptarea și performarea sa la niveluri înalte de performanță și eficiență. Strategia de socializare ar preveni variabilitatea prea accentuată pe linia comportamentelor imature. Este necesar și util ca funcționarul public să fie format în direcția modalităților în care trebuie să își performeze rolul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
armonioase. Prin strategiile politeții pozitive vorbitorii accentuează relația de colaborare cu interlocutorul, prin strategiile politeții negative vorbitorii atenuează potențialul agresiv al unor acte de vorbire care pot afecta dorința de independență a interlocutorilor. Printre strategiile politeții negative se numără: (i) performarea de acte de vorbire expresive (a cere scuze, a exprima regretul, a cere iertare); (ii) performarea de acte de vorbire indirecte prin care sunt diminuate constrângerile vorbitorului asupra interlocutorului, pentru a-i lăsa posibilitatea unor opțiuni (Vrei să închizi geamul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbitorii atenuează potențialul agresiv al unor acte de vorbire care pot afecta dorința de independență a interlocutorilor. Printre strategiile politeții negative se numără: (i) performarea de acte de vorbire expresive (a cere scuze, a exprima regretul, a cere iertare); (ii) performarea de acte de vorbire indirecte prin care sunt diminuate constrângerile vorbitorului asupra interlocutorului, pentru a-i lăsa posibilitatea unor opțiuni (Vrei să închizi geamul, te rog? în loc de Închide geamul!) sau se evită un refuz (Vii mâine? Aș veni, dar, din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a pluralului, a titlurilor academice (Domnule academician, vă rog să îmi acordați un interviu.); (vii) exprimarea subordonării față de interlocutor (Vă rămân dator; Aș fi onorat să...); (viii) neimplicarea comunicativă (tăcerea, replici scurte, imobilitate). Printre strategiile politeții pozitive se numără: (i) performarea unor acte de vorbire expresive de tipul complimentelor, flatărilor (Ce bluză frumoasă ai!); (ii) folosirea de intensificatori de expresie pentru a exagera interesul față de interlocutor (Te rog, atenție la scări, sunt extrem de alunecoase! Întotdeauna ai fost cel mai bun!); (iii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
propuse de Bernstein (cod elaborat / cod restrâns) și Tannen (culturi scrise / culturi orale) sunt pandantul distincției de natură sociologică teoretizate de E. Hall (culturi cu grad scăzut de dependență contextuală / culturi cu grad ridicat de dependență contexuală). 2.4.3. Performarea actelor de vorbire Interacțiunea verbală apare ca o succesiune ordonată de acte de vorbire. Actele de vorbire sunt universalii comunicative: în toate culturile se regăsesc toate tipurile de acte de vorbire. Ceea ce diferă este sistemul actelor de vorbire (modul specific
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de vorbire Interacțiunea verbală apare ca o succesiune ordonată de acte de vorbire. Actele de vorbire sunt universalii comunicative: în toate culturile se regăsesc toate tipurile de acte de vorbire. Ceea ce diferă este sistemul actelor de vorbire (modul specific de performare și funcționare a acestora, precum și relațiile reciproce dintre ele). Conținutul literal și implicaturile conversaționale ale actelor de vorbire ritualice prezintă variație culturală. În Europa, de pildă, când se așază la masă, oamenii folosesc formule echivalente cu Poftă bună! Bon apetit
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este o autentică formulă de salut cum o consideră G. Caragață [...]. În română, întrebarea ce mai faci? nu se adresează direct decât cunoscuților [...]. Ea se folosește de obicei numai după ce a fost spusă o formulă de salut” (1984, p. 131). Performarea unui act de vorbire are semnificații diferite pentru membrii diverselor culturi. De pildă, în culturile occidentale promisiunea presupune că vorbitorul se angajează să facă ceea ce se prezintă în conținutul propozițional al actului de vorbire (Voi veni mâine înseamnă că vorbitorul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nerespectarea promisiunii este așteptată de către membrii grupului, în schimb un refuz spus direct interlocutorului, în locul unei promisiuni „de politețe”, poate prejudicia imaginea vorbitorului și poate deteriora relațiile sociale. Deci în culturile africane promisiunile funcționează ca acte de vorbire indirecte în performarea unui refuz politicos. Față de promisiunile „de politețe”, promisiunile sincere se fac în această cultură prin negocierea de către interlocutori a condițiilor de succes implicate în actul de „a promite”. Astfel, negocierea se realizează printr-o pereche de adiacență (interlocutorul întreabă Vorbești
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de cuvânt, de a-și cere scuze dacă nu s-a ținut de cuvânt etc.). Același conținut propozițional poate semnala acte de vorbire diferite, chiar opuse. Astfel, „Mulțumesc” semnalizează acceptarea în culturile europene continentale, dar refuzul în cultura britanică. Pentru performarea aceluiași act de vorbire oamenii din diverse culturi apelează la conținuturi propoziționale diferite. De pildă, în cultura spaniolă, refuzarea unei invitații se argumentează cu elemente din sfera sănătății și a vieții personale, niciodată din sfera serviciului; în cultura română, „a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
serviciu”, „a fi reținut la serviciu” sunt însă argumente valide pentru un refuz; dacă în cultura română sunt acceptate scuze doar parțial argumentate („am avut o problemă”), în cultura spaniolă este necesară particularizarea, concretizarea, explicitarea problemei respective (Mihăilescu, 2006, ms.). Performarea unui act de vorbire cu același conținut propozițional poate genera implicaturi contextuale diferite de la o cultură la alta. De exemplu, în culturile africane, a te întâlni pe stradă cu o femeie și a-i spune că s-a îngrășat este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu o femeie și a-i spune că s-a îngrășat este un compliment („arată bine și este sănătoasă”), în timp ce în culturile din Europa, America de Nord și Australia aceeași remarcă este considerată nepoliticoasă. Există constrângeri pe care culturile le exercită asupra performării actelor de vorbire: astfel, în Thailanda, vorbitorii nu-și exprimă niciodată ândoiala, japonezii pot vorbi ore întregi fără a-și exprima clar o opinie, performează acte de vorbire expresive atenuate (spun Bine! în loc de Fantastic!, Nu foarte bine... în loc de Groaznic!), pe când
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ca de pildă în cultura japoneză) (Kotani, 1994). Matsumoto (1988, p. 27, apud Kotani, 1994, p. 74) este de părere că în culturi de tipul celei japoneze, rolul hotărâtor în persuadare nu îl joacă argumentul logic, ci forța propriei personalități, performarea unor acte de vorbire prin intermediul cărora vorbitorul se poate impune în fața interlocutorului. De asemenea, s-au observat diferențe culturale în felul în care negociatorii abordează subiectul: în cultura arabă negocierea este precedată de o lungă conversație fatică, în care sunt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
respectiv regulile accesului la cuvânt într-o cultură dată. Stilul A (specific Europei continentale și țărilor din America Latină) se caracterizează prin luări de cuvânt relativ lungi și un echilibru relativ între strategiile politeții negative și cele ale politeții pozitive în performarea actelor de vorbire; deosebit de frecvente sunt acte de vorbire de tip directiv, precum și plângeri, diverse expresii ale nemulțumirii. Stilul B (întâlnit la locuitorii din Asia de Sud) se caracterizează prin luări de cuvânt relativ lungi, în care sunt etalate expresii ale formalismului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt uneori implicite, redate prin intonații și pauze, nu prin conectori. Nu întâmplător în stilul informal apare un număr mare de termeni neaoși, comparații și metafore de sorginte populară, proverbe și zicători; este evocat astfel stilul conversațional autentic, românesc. În performarea actelor de vorbire există câteva tendințe generale. Aserțiunile se performează adeseori atenuat, eventual modalizate ca incertitudine, consultare a interlocutorului. Lipsa de asertivitate este, în cultura română, consecința prudenței; atenuarea aserțiunii dă posibilitatea revenirii asupra ei, modificarea ei fără a afecta
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
discursiv Relativismul; relativismul lingvistic; relativismul funcțional; Relația comunicare-cultură; nivelul lingvistic al relației limbă-cultură; nivelul discursiv al relației limbă-cultură; relația cultură-lexic; relația cultură-gramatică; practici discursive; scripturi culturale; gestionarea temei; tipare discursive; progresia tematică; gradul de focalizare; narativizarea; structura retorică; relația text-context; performarea actelor de vorbire; cooperarea; negocierea; structura interacțiunii; inițiativa verbală; accesul la cuvânt; semnalele de recepție; relațiile interpersonale; relația; conversația fatică; grad de deschidere comunicativă și intimitate; politețe și impolitețe comunicativă; empatizarea cu interlocutorul; emoția; consens vs conflict; atitudini comunicative; elementele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
teoretic-critică a studiului de față este dublată de o componentă de analiză aplicată pe domeniul imaginii. Astfel, una dintre premise este că pluralitatea experiențelor corporale și a imaginilor converge cu practicile și conceptele tehnoștiințifice. Spre exemplu, arta corporală, ilustrată prin performările artistului Stelarc sau ale artistei Orlan, încearcă să vadă existența tehnoculturală ca pe o dimensiune estetic-ideologică, socială și politică. O a doua premisă este că hipervizibilitatea corpului în contextul spectacolului media se înscrie în tendința de a vizualiza totul, inclusiv
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
într-un anumit loc, o anumită parte a celui de-al treilea braț este determinată să se miște (de remarcat că artistul a reușit să scrie câte un singur cuvânt folosind simultan cele trei brațeă. Un alt proiect constă în performarea unui braț virtual tridimensional („Virtual Arm”Ă controlat de o pereche de mănuși specifice tehnologiei realității virtuale (dataglovesă. Acest gadget permite calculatorului să recunoască limbajul gesturilor brațului fizic, producând astfel mișcări ale brațului virtual, precum rotația continuă a degetului sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
trupului se produce în această situație fără voința și intenția subiectului, fără contracția propriilor mușchi. Trupul uman devine astfel nu doar o „gazdă” a tehnologiei, ci și a agenților/avatarurilor virtuali aflați la depărtare și conectați la interfață. Dacă în cadrul performărilor mai vechi, Stelarc pune accent pe corpul cyborgic individual, în performările recente ale artistului, desfășurate inclusiv în suportul Internetului, se observă interesul acordat sistemului cyborgic constituit dintr-o multitudine de corpuri conectate sau teleoperate în rețea. Se dorește astfel evidențierea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fără contracția propriilor mușchi. Trupul uman devine astfel nu doar o „gazdă” a tehnologiei, ci și a agenților/avatarurilor virtuali aflați la depărtare și conectați la interfață. Dacă în cadrul performărilor mai vechi, Stelarc pune accent pe corpul cyborgic individual, în performările recente ale artistului, desfășurate inclusiv în suportul Internetului, se observă interesul acordat sistemului cyborgic constituit dintr-o multitudine de corpuri conectate sau teleoperate în rețea. Se dorește astfel evidențierea modului în care trupul uman nu mai este controlat de propriul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai multe locații, au putut fi controlați de la distanță, Stelarc ilustrează modul în care trupul său poate fi manipulat în timp real prin Internet. Concepția de bază a artistului este, în cadrul tuturor acestor postulate teoretice pe care le probează prin performările sale artistico-tehnologice, că ne aflăm la sfârșitul metafizicii bazate pe principiile fiziologiei umane. Tehnologia este, pentru Stelarc, cea care definește ceea ce este uman, deoarece constituie o parte a naturii umane. Prin urmare, teoria și practica artistului depun mărturie pentru constituirea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acesteia drept de apel, spulberând posibilitatea manifestării autonomiei, a intenției și a subiectivității umane. Corpul este controlat pe deplin în sistemele de stimulare electrică externă, considerat un conductor pasiv al electricității și mai ales un suport pentru stimularea controlului cibernetic. Performarea postumană a trupului (vezi Causey, 2001Ă, de la tehnici de vizualizare artistic-științifică la metode de reteritorializare corporală și identitară, demarează însă o serie de probleme sociale și etice complicate (vezi mai josă, de care artistul australian nu ține cont în discursul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a lui Stelarc, ca și cea a altor tehnoartiști ai spațiului digital, este subversivă și poate fi interpretată într-o direcție opusă propriilor sale postulate teoretice. Dacă afirmațiile discursului său sunt extreme și greu de acceptat fără o perspectivă critică, performările sale artistice, în special cele de după 1995, derulate în contextul Internetului, chestionează în mare măsură corporealitatea din spațiul virtual. În momentul în care nu mai rămâne nimic de subversat întrucât orice totalitate sau metanarațiune a fost deja supusă subversiunii, doar
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]