285 matches
-
Giubega Comuna Giurgița Sate: Giurgița, Curmătura, Filaret Comuna Goicea Sat: Goicea Comuna Izvoare Sate: Izvoare, Corlate, Domnu Tudor Comuna Întorsura Sat: Întorsura Comuna Lipovu Sate: Lipovu, Lipovu de Sus Comuna Măceșu de Sus Sat: Măceșu de Sus Comuna Perișor Sate: Perișor, Mărăcinele Comuna Radovan Sate: Radovan, Fântânele, Târnava Comuna Siliștea Crucii Sat: Siliștea Crucii Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 9 Orașul BECHET Localitatea componentă: Bechet Orașul SEGARCEA Localitate componentă: Segarcea Comuna Bistreț Sate: Bistreț, Bistrețu Nou, Brândușa, Plosca Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Balladgatan 5 A. 298. Dragancea Cristian Virgiliu, născut la 24 decembrie 1965 în Pitești, județul Argeș, România, fiul lui Vergil și Râdă, cu domiciliul actual în Suedia, Lund, Kulgranden 9 D. 299. Dragancea Vergil, născut la 19 februarie 1933 în Perișor, județul Dolj, România, fiul lui Ștefan și Gheorghiță, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Vitemollengatan 15 C. 300. Vlaic Teodor, născut la 18 mai 1955 în localitatea Huedin, județul Cluj, România, fiul lui Teodor și Verona, cu domiciliul actual în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132431_a_133760]
-
uliginosus Gentianaceae - Lomantogonium carinthiacum Liliaceae - Tofieldia calycuta Linaceae - Linum pallasianum ssp. borzaeanum Lycopodiaceae - Lycopodium inundatum Salicaceae - Salix bicolor Scrophulariaceae - Pedicularis sylvatica (Vârtejul păm��ntului) Paeoniaceae - Paeonia tenuifolia (Bujor) Poaceae - Corynephorus canescens - Elymus farctus ssp. bessarabicus (Pir de mare) - Leymus sabulosus (Perișor) - Sesleria uliginosa Polygonaceae - Polygonum alpinum (Troscot de munte) Portulacaceae - Montia minor Rosaceae - Potentilla haynaldiana Zygophyllaceae - Nitrăria schoberi (Gărdurarița) ------------- Anexă 4 a fost înlocuită cu anexă 3 la ORDINUL nr. 1.198 din 25 noiembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
Acest reziduu având o calitate inferioară deșeurilor utilizate la obținerea împâsliturilor din deșeuri de mătase, fiind format din fibre mai scurte, nu mai este susceptibil de a fi pieptănat, dar poate fi cardat și supus unei operațiuni ulterioare de filare. Perișorul astfel prelucrat, dar nesupus încă operației de filare se clasifică de asemenea, aici. F) Puful. Sunt fibrele reziduale de la cardarea perișorului. G) Scamele. Se obțin prin destrămarea cârpelor sau a altor deșeuri de țesături, stofe sau articole de matase. Poziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166792_a_168121]
-
nu mai este susceptibil de a fi pieptănat, dar poate fi cardat și supus unei operațiuni ulterioare de filare. Perișorul astfel prelucrat, dar nesupus încă operației de filare se clasifică de asemenea, aici. F) Puful. Sunt fibrele reziduale de la cardarea perișorului. G) Scamele. Se obțin prin destrămarea cârpelor sau a altor deșeuri de țesături, stofe sau articole de matase. Poziția exclude: a) Vata (poziția nr. 30.05 sau 56.01). ... b) Puful provenind de la tunderea postavului, nodurile și butonii de matase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166792_a_168121]
-
Musca de casă ("Musca domestica") joacă un rol principal ca vector mecanic, având capacitatea de a se contamina intens; ea este foarte mobilă și vorace, se înmulțește intens și poate reține pe suprafața corpului, care este mult mărit prin existența perișorilor, și în cavitatea generală a organismului numeroși agenții etiologici, ca cei ai febrei tifoide, holerei, dizenteriei, tuberculozei, difteriei, pestei, antraxului, brucelozei, infecțiilor enterovirale (hepatita tip A, poliomielita, enterovirozele nepoliomielitice), ai unor parazitoze și micoze etc. Combaterea vectorilor presupune identificarea precisă
Vector biologic () [Corola-website/Science/329749_a_331078]
-
maritimă. Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafața totală a deltei și se întinde de la ceatalul Izmail, spre aval, până la grindurile Letea și Caraorman, pe linia Periprava (pe brațul Chilia) - Crișan (pe brațul Sulina) - Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) - Crasnicol - Perișor. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Șontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matița-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roșca-Buhaiova, Lunca
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
de la 1,2 la 3,5 cm în porțiunea cea mai groasă, iar piciorul are între 0,75 și 1,5 cm lățime și între 1 și 5 cm lungime. Și ascocarpul, și piciorul sunt acoperiți cu un strat de perișori catifelați, numit tomentum. La maturitate, ascocarpul se despică într-o formă de stea, a cărei raze se curbează în jos, la fel ca la genul "Geastrum". Sporii se formează pe suprafața interioară a razelor, a căror culoare depinde de maturitatea
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
sunt așa de strâns împletite. Această structură, similară parenchimului plantelor, dă țesutului o textură fibroasă. Diametrul hifelor din excipul este de 34 µm, iar cel al hifelor din hipoteciu este de 10-14 µm. La microscopul electronic, se pot vedea pe perișorii maro de la suprafață țepi conici. Așa-numiții "fungi imperfecti" sau Deuteromycota sunt cei cărora le lipsește un stadiu sexuat în ciclul de viață și se reproduc asexuat prin mitoză în niște structuri numite conidii. Uneori, stadiul sexuat (sau teleomorf) este
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
între 10 - 28 mm, iar masculii au între 3 - 6 mm. Regiunea cefalică a prosomei este mai largă și voluminoasă. Spre deosebire de alți păianjeni din familia Nephilidae, aceștia au carapacea acoperită cu spini. Marginile carapacei sunt căptușite cu un rând de perișori lungi și albi. este genul ce cuprinde cele mai sinantropice specii din familia Nephilidae (găsiță și în jurul locuințelor umane). Ei construiesc pânze ce acoperă suprafața unor trunchiuri de copaci sau pereți. Pânza poate avea până la 1metru în diametru. Lângă pânză
Nephilengys () [Corola-website/Science/319303_a_320632]
-
Symphytum cordatum"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), mirodea ("Hesperis nivea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), brei ("Mercurialis perennis"), luntricică ("Oxytropis carpatica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), perișor ("Moneses uniflora"), vinariță ("Galium odoratum"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), aișor ("Paris quadrifolia"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), bălușcă ("Ornithogalum umbellatum"), palma-pământului ("Gymnadenia conopsea"), păiuș (din speciile "Festuca versicolor, Festuca tenuifolia" și "Festuca valesiaca") sau iarba vântului ("Nardus stricta
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
descrise științific. Acești păianjeni cresc până la o lungime de 13-15 cm, inclusiv lungimea picioarelor. Lungimea corpului propriu-zis este de 17 - 48 mm. Genul se distinge de alte genuri din familie, cum ar fi "Ctenus", prin prezența unor smocuri dense de perișori pe tibia și tarsul pedipalpilor la ambele sexe. Păianjenii "Phoneutria" sunt uneori confundați cu cei din genul "Cupiennius", în care unele specii ("Cupiennius chiapanensis", descris recent) au fire roșii pe chelicere. <br> Aceștia sunt numiți păianjeni călători (uneori rătăcitori), deoarece
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
(Păianjenul de apă) este un păianjen araneomorf, care își petrece întreaga viață sub apă. Păianjenul de apă este singura specie a genului Argyroneta. Se deosebește de ceilalți păianjeni prin perișorii care acoperă ultima pereche de picioare, fiind adaptați pentru înot și prin prezența a 3 ghiare pe a treia pereche a picioarelor. Numele genului provine de la faptul că la scufundare corpul lor are o nuanță argintie, din cauza stratului de aer
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
fi urmărit începând cu latina evului mediu, de la termenul "borrago". Se crede că acesta din urmă provine din limba arabă, probabil din "abu buraq", care se traduce prin "tatăl asprimii". Tulpinile ating înălțimea de 60-100 cm și este acoperită cu perișori albi, tari, sunt ramuroase, scobite în interior și suculente. Frunzele sunt mari, ridate, de culoare verde închis, ovale și ascuțite la vârf, de circa 5-15 cm lungime și 5 cm lățime. Florile sunt mici, au culoare albastru strălucitor sau roz
Limba mielului () [Corola-website/Science/307348_a_308677]
-
locomoție. Unele specii posedă ventuze, ceea ce facilitează mersul pe suprafeți plane. Amblipigii se deplasează lateral, ca crabii. Amblipigii nu au glande sericigene sau veninoase. Sistemul nervos este alcătuit dintr-o masă ganglionară unică concentrată în prosomă. Membrele sunt acoperite cu perișori ce îndeplinesc rolul organelor olfactive și tactile. Respirația este realizată de două perechi de plămâni situați în al II-lea și al III-lea segment opistomal. Inima reprezintă un tub care continuă în partea anterioară cu o aortă cefalică. Tubul
Amblypygi () [Corola-website/Science/318106_a_319435]
-
insă numele a prins rădăcini adânci în literatura apicola și nu există intenții de schimbare a acestuia. Braula este o muscă roș-maronie, fără aripi, de aproximativ 1,5 mm. Masculii sunt mai mici decât femelele. Corpul este acoperit cu niste perișori ca niște spini. Aparține familiei Braulidae din ordinul Diptera care include două genuri Braula și Megabraula, și opt specii (vezi Papp 1984, Huttinger 1980, Grimaldi și Underwood 1986). În literatura europeană a fost menționată de Réaumur care a studiat în
Braula coeca () [Corola-website/Science/307948_a_309277]
-
Scarabeul sfânt) este o specie de gândac de bălegar, cu o semnificație importantă în mitologia egipteană. Scarabeul sacru este un gândac de 25 - 37 mm lungime. Corpul este negru, luciu mat sau metalic. Ultimele articole ale picioarelor sunt acoperite cu perișor galbeni. La prima pereche de picioare tarsul lipsește, însă sunt mai puternice și zimțate, capabile să construiască gogoașele. Pronotul toracic este turtit și formează anterior o placă zimțată. Preferă să locuiască în solurile nisipoase, în regiunile aride și secetoase. Sunt
Scarabaeus sacer () [Corola-website/Science/325943_a_327272]
-
Planta a fost întâlnită mai ales în pădurile ecuatoriale din Queensland, Australia, dar mai apare și pe Insulele Moluce și în Indonezia. crește sub formă de arbuști sau arbori atingând înălțimi între 4 și 10 m. Planta este acoperită cu perișorii caracteristici urzicilor. Perișorii plantei la atingere chiar prin îmbrăcăminte injectează prin pielea persoanei o substanță nocivă, care produce un efect intens de durere arzătoare și de mâncărime (prurit), care poate dura de la câteva zile, în unele cazuri la câteva sătămâni
Urzica australiană () [Corola-website/Science/329149_a_330478]
-
întâlnită mai ales în pădurile ecuatoriale din Queensland, Australia, dar mai apare și pe Insulele Moluce și în Indonezia. crește sub formă de arbuști sau arbori atingând înălțimi între 4 și 10 m. Planta este acoperită cu perișorii caracteristici urzicilor. Perișorii plantei la atingere chiar prin îmbrăcăminte injectează prin pielea persoanei o substanță nocivă, care produce un efect intens de durere arzătoare și de mâncărime (prurit), care poate dura de la câteva zile, în unele cazuri la câteva sătămâni. Numeroase animale din
Urzica australiană () [Corola-website/Science/329149_a_330478]
-
Național Dolj" (2002); "Diploma de Excelență a Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova" (2003); "Cetățean de Onoare al Municipiului Craiova" (2003); "Diploma de Excelență a Comunei Goicea, Dolj" (2003); "Cetățean de Onoare al comunei Goicea, Dolj" (2003); "Cetățean de Onoare al comunei Perișor, Dolj" (2004); "Diplomă de participare, Direcția pentru Dialog, Familie și Solidaritate Socială și Societatea de Științe Istorice din România, filiala Dolj" (2004); "Diploma de Onoare „Direcția pentru Dialog, Familie și Solidaritate Socială Dolj, Consiliul Județean al Persoanelor Vârstnice, Dolj”" (2004
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
încheierea războiului daco-roman, acordată de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (2006); Diploma de Onoare a Universității Craiova, Facultatea de Economie și Administrarea Administrarea Afacerilor (2006); Diploma de Excelență, acordată de Ministerul Educației și Cercetării - Școala „Henry Coandă”, com. Perișor (7 iunie 2006)," Diploma de Excelență a Fundației "„Scrisul Românesc”", Craiova (2008). „"Diploma de Excelență a Fundației Române de Șah"”- București, 2008, Diploma de onoare a teatrului liric "„Elena Teodorini”, Craiova (2008), o sală a Colegiului Național ”Gheorghe Chițu” din
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
mediul terestru carbonatul de calciu dizolvat e greu de găsit. Împregnarea cuticulei cu carbonat de calciu are loc în exocuticulă și în stratul exterioar a endocuticulei. Datorită biomineralizării cuticula crustaceelor este mai rezistentă la factorii mecanici externi. Cuticula poate avea perișori aspri, excrescențe ale unor celule speciale din epidermă. Firele sunt de formă diferită și funcționează ca anexe. De exemplu, ele sunt folosite ca receptori pentru a detecta curenți de aer sau apă, sau ca senzori tactili, facilitează înotul, filtrează substanțele
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
în totalmente gri. Chelicerele și pedipalpii sunt negri, însă uneori pedipalpii au nuanțe de roșu sau galben. Picioarele la fel sunt negre, dar coxele și articulațiile sunt galbene. La femelele tinere, a doua și a patra perechi de picioare au perișori, care dispar la maturitate. Este frecvent întâlnit în păduri cu vegetație rară și grădini. Pânza este verticală, asimetrică, cu ochiuri neregulate. Ea are un diametru de 2 metri cu o suprafață totală de 12 m². Firele sunt foarte elastice, capabile
Nephila pilipes () [Corola-website/Science/319333_a_320662]
-
subesofagian. Creierului și ganglionul sunt conectați formân un inel circumesofagian. "Organele de simț." ii au 2 - 4 ochii, iar speciile cavernicole nu au niciunul. Este bine dezvoltată chemorecepția. Cel mai imporatant simț este cel tactil. El este executat de trihobotrii, perișori tactili răspândiți pe toată suprafața corpului, în special pe pedipalpi și picioare. Cu ajutorul lor pseudoscorpionii recepționează atât vibrațiile suprafeței pe care se află, cât și cele ale aerului. Ei pot simți apropierea prăzii la o distanță de 15 mm. Sistemul
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
dintr-un creier dorsal localizat în prosomă și un ganglion masiv, ventral, subesofagian. Creierului și ganglionul sunt conectați formând un inel în jurul esofagului. În opistosomă este prezent un singur ganglion. "Organele de simț." Corpul, mai ales membrele, este acoperit cu perișori tactili, ce recepționează vibrațiile aerului, solului. Vederea e asigurată de 2 ochi mediani, relativ dezvoltați, ochii laterali fiind regresați. Aparatul circulator. Inima este de formă unui tub scurt, situată în prosoma posterioară și opistosomă. Inima are opt osteole - orificii prin
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]