KorAP: Find »[drukola/base=pericard & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...25 >

604 matches

Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

Până în prezent nu s-au întâlnit metastaze pericardice la bolnavii cu tumori cerebrale maligne [3, 14]. Seroasa pericardică poate fi metastazată pe cale hematogenă sau limfatică, sau poate fi invadată direct de către procesul tumoral malign. Metastazele se pot dezvolta la nivelul pericardului fibros și/sau visceral, dar și la nivelul miocardului și endocardului. Pe primul loc ca frecvență se situează metastazele pericardice, pe locul doi cele miocardice, iar pe al treilea loc metastazele endocardice. Cele trei arii topografice pot fi afectate simultan

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
cele miocardice, iar pe al treilea loc metastazele endocardice. Cele trei arii topografice pot fi afectate simultan [13]. Patogenia metastazării este în general cea amintită mai sus, totuși există variații în funcție de tipul de tumoră malignă. Astfel, cancerul bronho-pulmonar poate afecta pericardul și cordul prin metastazare hematogenă și/sau limfatică sau prin invazie directă. În primele două variante stadiul evolutiv este IV prin M, (pericard, cord), iar extensia directă stadiul IIIA (T3 pericard) sau IIIB (T4 cord). Venele pulmonare reprezintă o cale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
cea amintită mai sus, totuși există variații în funcție de tipul de tumoră malignă. Astfel, cancerul bronho-pulmonar poate afecta pericardul și cordul prin metastazare hematogenă și/sau limfatică sau prin invazie directă. În primele două variante stadiul evolutiv este IV prin M, (pericard, cord), iar extensia directă stadiul IIIA (T3 pericard) sau IIIB (T4 cord). Venele pulmonare reprezintă o cale directă de propagare a tumorii primare către cord (atriul stâng). Cancerul de sân metastazează pe cale hematogenă, dar și prin invazie directă, precum și pe cale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
tipul de tumoră malignă. Astfel, cancerul bronho-pulmonar poate afecta pericardul și cordul prin metastazare hematogenă și/sau limfatică sau prin invazie directă. În primele două variante stadiul evolutiv este IV prin M, (pericard, cord), iar extensia directă stadiul IIIA (T3 pericard) sau IIIB (T4 cord). Venele pulmonare reprezintă o cale directă de propagare a tumorii primare către cord (atriul stâng). Cancerul de sân metastazează pe cale hematogenă, dar și prin invazie directă, precum și pe cale limfatică. Limfomul, melanomul, sarcomul (părți moi sau osos

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
tridimensională este explorarea paraclinică de elecție în revărsatele pericardice. Acuratețea explorării morfologice și funcționale cardiopericardice crește cu tipul de explorare sonografică cât și cu fereastra de abord folosită: parasternală, subxifoidiană sau transesofagiană. Prin ecocardiografie se pot obține datele morfologice despre pericard - cord, cât și date funcționale despre miocard și aparatul valvular. În pericard se pot evidenția benzi fibroase - semn de invazie tumorală sau inflamație, prezența lichidului poate fi relativ ușor descoperită cât și topografia sa. Tumorile metastatice pericardice pot apare ecografic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
și funcționale cardiopericardice crește cu tipul de explorare sonografică cât și cu fereastra de abord folosită: parasternală, subxifoidiană sau transesofagiană. Prin ecocardiografie se pot obține datele morfologice despre pericard - cord, cât și date funcționale despre miocard și aparatul valvular. În pericard se pot evidenția benzi fibroase - semn de invazie tumorală sau inflamație, prezența lichidului poate fi relativ ușor descoperită cât și topografia sa. Tumorile metastatice pericardice pot apare ecografic cu pattern „cauliflower-like” în revărsatul pericardic [13]. Spațiul „echo-free” dintre ventriculul stâng

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
benzi fibroase - semn de invazie tumorală sau inflamație, prezența lichidului poate fi relativ ușor descoperită cât și topografia sa. Tumorile metastatice pericardice pot apare ecografic cu pattern „cauliflower-like” în revărsatul pericardic [13]. Spațiul „echo-free” dintre ventriculul stâng (perete posterior) și pericard poate fi măsurat, în funcție de care poate fi apreciat gradul de severitate al revărsatului pericardic. Astfel, Becit [2] stabilește, în funcție de grosimea lamei de lichid, 3 grade de severitate: mic (< 10 mm), moderat (10-20 mm) și mare (> 20 mm). Pe lângă criteriile clinice

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
cardiac (afectată de metastaze), cât și prezența de metastaze endocardice. Tomografia computerizată Date suplimentare morfologice se pot obține prin examenele computer tomograf și rezonanță magnetică. Tomografia computerizată oferă o imagine de ansamblu a leziunilor endotoracice - pulmon, pleură, mediastin, perete toracic, pericard, cord, permițând orientarea spre un diagnostic etiologic al revărsatului pericardic (fig. 5.57). CT vizualizează foarte bine revărsatul pericardic, topografia și grosimea „cămășii” lichidiene care înconjoară inima [3, 18]. Nu oferă date despre funcția cordului, dar permite chirurgului să se

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
cunoscut cu tumoră malignă, prezența malignității epicardice nu poate fi pusă în evidență prin citologie în toate cazurile (58-78%). Este necesar să se fi produs exfolierea celulelor canceroase în revărsatul lichidian [14]. EXAMENUL HISTOPATOLOGIC Examenul histopatologic se poate face din pericardul fibros, recoltat prin abord subxifoidian sau prin chirurgie toracoscopică. Biopsierea țintită a zonelor suspecte din pericardul fibros și/sau pericardul visceral se face prin pericardoscopie [11, 12]. Astfel, sensibilitatea diagnostică a biopsiei pericardice nedirijate este mai mică decât a examenului

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
toate cazurile (58-78%). Este necesar să se fi produs exfolierea celulelor canceroase în revărsatul lichidian [14]. EXAMENUL HISTOPATOLOGIC Examenul histopatologic se poate face din pericardul fibros, recoltat prin abord subxifoidian sau prin chirurgie toracoscopică. Biopsierea țintită a zonelor suspecte din pericardul fibros și/sau pericardul visceral se face prin pericardoscopie [11, 12]. Astfel, sensibilitatea diagnostică a biopsiei pericardice nedirijate este mai mică decât a examenului citologic. Campbell [3], pe un lot de bolnavi cu citologie pozitivă, a reușit să pună diagnosticul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
necesar să se fi produs exfolierea celulelor canceroase în revărsatul lichidian [14]. EXAMENUL HISTOPATOLOGIC Examenul histopatologic se poate face din pericardul fibros, recoltat prin abord subxifoidian sau prin chirurgie toracoscopică. Biopsierea țintită a zonelor suspecte din pericardul fibros și/sau pericardul visceral se face prin pericardoscopie [11, 12]. Astfel, sensibilitatea diagnostică a biopsiei pericardice nedirijate este mai mică decât a examenului citologic. Campbell [3], pe un lot de bolnavi cu citologie pozitivă, a reușit să pună diagnosticul histopatologic, doar într-un

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
într-un procent de 45, restul de 55% din examinări fiind negative. Henri Le Porte [12], pe o serie de 44 de pacienți din 114 cu revărsate maligne pericardice, analizează sensibilitatea și specificitatea examenului citologic, examenului histopatologic pe piese de pericard, recoltat subxifoidian: fereastră pericardică, biopsie sub control palpator și vizual și țintit prin pericardoscopie. Autorul publică următoarele rezultate: •citologie (pericardocenteză) - 75% sensibilitate; •biopsie (fereastră pericardică) - 65% sensibilitate; •citologie + biopsie - 75% sensibilitate; •biopsie (control vizual) - 93% sensibilitate; •pericardoscopie - 97% sensibilitate. Un

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Autorul publică următoarele rezultate: •citologie (pericardocenteză) - 75% sensibilitate; •biopsie (fereastră pericardică) - 65% sensibilitate; •citologie + biopsie - 75% sensibilitate; •biopsie (control vizual) - 93% sensibilitate; •pericardoscopie - 97% sensibilitate. Un rezultat histopatologic fals negativ, se poate întâlni și după pericardoscopie, datorită zonelor greu abordabile (pericardul lateral ventriculului stâng). TRATAMENTUL PERICARDITELOR MALIGNE În decursul timpului s-au aplicat diverse procedee terapeutice - având drept obiective: evacuarea revărsatului pericardic - pentru a preveni instalarea tamponadei cardiace, recoltarea de lichid și țesut pericardic - pentru precizarea diagnosticului etiopatologic, desființarea spațiului pericardic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pericardocenteza, fereastra externă subxifoidiană, fereastra pericardo-pleurală, fereastra pericardo-peritoneală, pericardectomia. Se mai folosesc pericardostomia cu balon de dilacerare, ca alternativă la pericardiocenteză, pericardoscopia ca metodă de diagnostic, chirurgia toracoscopică ca metodă de fenestrare pericardo- pleurală sau de pericardectomie. Pericardiocenteza (pericardiostomia) Puncția pericardului - pericardiocenteza se execută sub anestezie locală, în unghiul costo-xifoidian drept. Ghidajul se poate face după repere anatomice (acul va avea direcție oblic ascendentă spre vârful scapulei stângi) sau cu ajutorul sonografului sau sub control fluoroscopic. Ritmul cardiac va fi monitorizat. După ce

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
2] pe serii mari de pericardiocenteze ghidate ecografic și fluoroscopic, relevă că rata complicațiilor a scăzut, dar nu a putut fi prevenită în totalitate. Astfel pericardiocenteza ghidată sonografic a înregistrat o rată de 1,3-1,6% - complicații majore. Iar puncția pericardului efectuată sub control fluoroscopic a avut o rată mai mare de accidente și complicații: perforația cordului - 0,9%, aritmii severe 0,6%, sângerare arterială - 1,1%, pneumotorax 0,6%, reacții vagale majore 0,3% și infecții 0,3%. Spațiul pericardic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
eficientă de tratament a pericarditelor maligne. Pericardiostomia cu balon Ideea pericardiostomiei cu balon, aparține lui Palerias (citat de H. J. Wang), care a aplicat-o în practica clinică în 1991 [17]. Metoda presupune crearea unei ferestre pericardice (pseudofereastră) prin dilacerarea pericardului fibros, cu ajutorul unui singur balon sau a două baloane. Fereastra, astfel obținută, permite drenajul lichidului pericardic în spațiul mediastinal și în țesutul subcutanat (abord subxifoidian) sau/și în cavitatea pleurală (abord presternal). Calea percutanată de acces se alege în funcție de adâncimea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
de fenestrarea subxifoidiană prin incizie chirurgicală. Rata de succes, raportată, este de 88%, iar mortalitatea 0, față de 1,2% mortalitate (fenes-trarea subxifoidiană clasică), respectiv 13,3% (pericardectomie prin toracotomie antero-laterală) (Wang, 2002). Fenestrarea subxifoidiană (pericardo-mediastinală) Fenestrarea pe fața anterioară a pericardului se face prin abord subxifoidian sub anestezie locală potențată sau sub anestezie generală, de la început sau după pericardoscenteză, ce a permis decomprimarea parțială a cordului [3, 9]. Anestezia locală este preferabilă la bolnavul în tamponadă cardiacă, datorită riscului de prăbușire

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
de prăbușire hemodinamică și stop cardiac, prin suprimarea stării de simpaticotonie pe care o induce anestezia generală. Se face o incizie de 5-7 cm subxifoidian, se secționează linia albă și se rezecă apendicele subxifoidian. Se pătrunde în spatele sternului, se reperează pericardul, care este sub tensiune. Se practică o mică incizie în pericard, moment în care lichidul intrapericardic se exteriorizează în jet. Evacuarea conținutului pericardic se face lent pentru a preveni dilatația acută de cord. Se recoltează lichid pentru examenele citologic și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pe care o induce anestezia generală. Se face o incizie de 5-7 cm subxifoidian, se secționează linia albă și se rezecă apendicele subxifoidian. Se pătrunde în spatele sternului, se reperează pericardul, care este sub tensiune. Se practică o mică incizie în pericard, moment în care lichidul intrapericardic se exteriorizează în jet. Evacuarea conținutului pericardic se face lent pentru a preveni dilatația acută de cord. Se recoltează lichid pentru examenele citologic și biochimic. Fenestrarea se face prin excizia unui fragment pericardic de 2

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
dren, pare a fi principalul factor în prevenirea recidivei, un proces mai important decât fenestrarea propriu-zisă. Pericardoscopia Un obiectiv important în pericarditele maligne îl reprezintă stabilirea diagnosticului etiologic al revărsatului. Examinarea citologică a lichidului și examenul histopatologic pe fragment de pericard recoltat topografic (subxifoidian) nu au sensibilitate maximă. De aici a derivat biopsia țintită prin pericardoscopie, care a fost realizată de Santos Frezer în anul 1977 (citat de H.L. Porte) [12]. Pentru practicarea pericardoscopiei bolnavul trebuie să fie sub anestezie generală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
bolnavii stabili hemodinamic. Accesul în cavitatea pericardică se face ca în fenestrarea subxifoidiană, timpii operatori fiind identici. Pericardoscopul (Pericardoscope 24 cm 10970 B, Karl Stortz Tutlingen, Germany) derivă din mediastinoscop, fiind mai lung cu 7 cm. Se inspectează cavitatea pericardică (pericardul fibros și pericardul visceral), prelevându-se biopsii țintite, din zonele suspecte [11, 12, 14]. Pericardoscopul poate fi înlocuit cu toracoscopul, așa cum am făcut și noi, pe lângă biopsie, realizând și „decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice (fig. 5.58). În plus, am

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Accesul în cavitatea pericardică se face ca în fenestrarea subxifoidiană, timpii operatori fiind identici. Pericardoscopul (Pericardoscope 24 cm 10970 B, Karl Stortz Tutlingen, Germany) derivă din mediastinoscop, fiind mai lung cu 7 cm. Se inspectează cavitatea pericardică (pericardul fibros și pericardul visceral), prelevându-se biopsii țintite, din zonele suspecte [11, 12, 14]. Pericardoscopul poate fi înlocuit cu toracoscopul, așa cum am făcut și noi, pe lângă biopsie, realizând și „decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice (fig. 5.58). În plus, am realizat rezecția extinsă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
prelevându-se biopsii țintite, din zonele suspecte [11, 12, 14]. Pericardoscopul poate fi înlocuit cu toracoscopul, așa cum am făcut și noi, pe lângă biopsie, realizând și „decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice (fig. 5.58). În plus, am realizat rezecția extinsă a pericardului anterior, sub control endoscopic, față de biopsierea propriu-zisă. Rezecția pericardică miniinvazivă pe cale subxifoidiană, nu am găsit-o menționată în literatură (fig. 5.59). Figura 5.58. „Decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice. Figura 5.59. Rezecția extinsă a pericardului anterior pe cale subxifoidiană

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
rezecția extinsă a pericardului anterior, sub control endoscopic, față de biopsierea propriu-zisă. Rezecția pericardică miniinvazivă pe cale subxifoidiană, nu am găsit-o menționată în literatură (fig. 5.59). Figura 5.58. „Decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice. Figura 5.59. Rezecția extinsă a pericardului anterior pe cale subxifoidiană miniinvazivă. În timpul procedurii, până la 1/3 din pacienți au aritmii atriale sau ventriculare, datorate iritării mecanice a miocardului de către pericardoscop (toracoscop). Simpla întrerupere a manevrei de explorare, duce la dispariția tulburărilor de ritm. Au relevanță diagnostică doar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
găsește justificarea. Aceeași fenestrare se poate face prin chirurgie toracică miniminvazivă, atingându-se obiectivele urmărite: tratarea sau profilaxia tamponadei cardiace, recoltarea de lichid în vederea examinării citologice și microbiologice, prelevarea de țesut pericardic pentru examen histopatologic, profilaxia reacumulării de lichid în pericard și a constricției pericardice [10]. Fenestrarea pericardo-pleurală prin chirurgie toracoscopică se face pe un bolnav capabil să suporte o intubație bronhică selectivă cu ventilarea unui singur plămân. Trebuie avută în vedere toracotomia de necesitate în caz de accident major intraoperator

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]