262 matches
-
acțiunea este progresivă. Spre deosebire de ir + gerundio, acțiunea exprimată de perifraza venir + gerundio este orientată din trecut spre prezent, ne arată de când durează o acțiune: Desde hace muchos años ::Pedro venía acariciando vanas esperanzas (De mulți ani Petre nutrea speranțe zădarnice). "Perifraze verbale formate cu Verbo auxiliar + participio"<br> Perifrazele verbale formate cu participiul au caracter perfectiv. Verbele care intră, ca auxiliare, în aceste perifraze sunt tener, estar, ser, llevar și uneori, dejar, quedar, traer. Una din caracteristicile acestor perifraze este că
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
de perifraza venir + gerundio este orientată din trecut spre prezent, ne arată de când durează o acțiune: Desde hace muchos años ::Pedro venía acariciando vanas esperanzas (De mulți ani Petre nutrea speranțe zădarnice). "Perifraze verbale formate cu Verbo auxiliar + participio"<br> Perifrazele verbale formate cu participiul au caracter perfectiv. Verbele care intră, ca auxiliare, în aceste perifraze sunt tener, estar, ser, llevar și uneori, dejar, quedar, traer. Una din caracteristicile acestor perifraze este că participiul se acordă în gen și număr cu
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
acțiune: Desde hace muchos años ::Pedro venía acariciando vanas esperanzas (De mulți ani Petre nutrea speranțe zădarnice). "Perifraze verbale formate cu Verbo auxiliar + participio"<br> Perifrazele verbale formate cu participiul au caracter perfectiv. Verbele care intră, ca auxiliare, în aceste perifraze sunt tener, estar, ser, llevar și uneori, dejar, quedar, traer. Una din caracteristicile acestor perifraze este că participiul se acordă în gen și număr cu complementul sau cu subiectul la care se referă.<br> Construcția tener + participio se poate folosi
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
speranțe zădarnice). "Perifraze verbale formate cu Verbo auxiliar + participio"<br> Perifrazele verbale formate cu participiul au caracter perfectiv. Verbele care intră, ca auxiliare, în aceste perifraze sunt tener, estar, ser, llevar și uneori, dejar, quedar, traer. Una din caracteristicile acestor perifraze este că participiul se acordă în gen și număr cu complementul sau cu subiectul la care se referă.<br> Construcția tener + participio se poate folosi numai dacă verbul la participiu este tranzitiv sau folosit cu această accepțiune:<br> cu acestă
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
întâlnește verbul pasiv cu agent exprimat. Acesta este un complement cu postpoziția "által": "A vers a költő által olvastatik fel" „Poezia este citită de poet”. Fără să se considere că este vorba de diateza pasivă, în limba actuală există și perifraze verbale care exprimă pasivul, de exemplu una analogă cu cea din română, formată din verbul corespunzător lui „a fi” și gerunziul verbului cu sens lexical plin, care are în maghiară și valoarea participiului românesc: "A levél meg van írva" „Scrisoarea
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
și cuvinte argotice sau vulgare. Din punct de vedere morfologic și sintactic, registrul familiar folosește mai mult propoziții scurte, uneori eliptice, și mai puțin fraze. De asemenea, își permite abateri de la standardul limbii. Vorbitorul caută să fie expresiv, folosind și perifraze, uneori hiperbole. Modelul acestui registru este unul scris. Acesta se situează la opusul registrului familiar, nu este spontan, ci îngrijit în mod conștient. Este folosit în vorbire în medii socioculturale elevate, în comunicări foarte politicoase, în discursuri etc., și este
Registru de limbă () [Corola-website/Science/331279_a_332608]
-
été trompé" „(el) a fost înșelat”, "je serai puni(e)" „voi fi pedepsit(a)”. Gramaticile limbii franceze iau în seamă și un numar de așa-numite verbe semiauxiliare, care se asociază cu infinitivul verbului principal. Astfel se formează construcții numite perifraze verbale. Principalele verbe semiauxiliare sunt "aller" (sens plin „a merge”), "venir" (sens plin „a veni”) și "faire" (sens plin „a face”). Primele două servesc la formarea unor timpuri ale indicativului: Verbul "faire" folosit la orice formă verbală formează o construcție
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
mod. "parler/il parle" „a vorbi/vorbește”. Conjuncția "que" se răspândește ca morfem al subjonctivului. În secolul al XVI-lea apare interogația parțială cu "est-ce", scris pe atunci "esse": "Ou esse?" „Unde este (aceasta)?” În franceza medie se folosesc numeroase perifraze verbale, de exemplu cea care exprimă și astăzi viitorul apropiat: "je vois savoir" > fr. mod. "je vais savoir" „am să știu”. Lexicul francezei scrise se caracterizează prin invazia latinismelor în perioada de la mijlocul secolului al XIV-lea la mijlocul celui de-
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. Printre toți acești termeni sunt unii care denumesc anumite tipuri de îmbinări de cuvinte, de exemplu „citat celebru”, alții care înglobează câteva tipuri
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. În lucrări franceze, Kocourek (1982) a găsit 27 de asemenea termeni. Tot în limba franceză, diverși autori citează din lucrări ale altora sau
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
limbii române. Diateza pasivă se formează, pe de o parte în mod analog cu cea din română ("Le" Barbier de Séville "a été composé par Rossini" „"Bărbierul din Sevilla" a fost compusă de Rossini”), pe de altă parte prin două perifraze verbale: "se faire" + verbul cu sens lexical plin la infinitiv ("L’orateur s’est fait huer par la foule" „Oratorul a fost huiduit de mulțime”) și "se voir" + infinitiv: "Ils se sont vu retirer le permis pour six mois" „Le-
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
și bine". Construcția gramaticala a expresiei "Non multă șed multum" este similară cu cea a expresiei "Non nova șed nove" (cu sau fără virgulă înaintea conjucției "șed", însemnând "dar, ci, insă", în limba română), care se poate traduce aproximativ prin perifraza "nu lucruri noi, ci prezentate într-o modalitate nouă".
Non multa, sed multum () [Corola-website/Science/313021_a_314350]
-
este adesea considerat cea mai puternică persoană a lumii, fiind adesea una dintre cele mai bine cunoscute figuri publice. În timpul războiului rece, președintele american a fost adesea considerat ca "liderul lumii libere" (conform originalului din engleză, "the leader of the "), perifrază cu care este încă cotat astăzi. Președintele Statelor Unite nu este ales direct de către poporul american ci indirect prin intermediul unui Colegiu Electoral pentru un mandat de patru ani și este unul dintre singurii doi ofițeri federial aleși la nivel național, alături de
Președinte al Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/302134_a_303463]
-
și imperativ) și trei moduri nepersonale: infinitiv, gerunziu și participiu. La modurile personale se disting timpurile: După același autor, indicativul viitor, condiționalul prezent și condiționalul perfect nu au forme specifice, dar se exprimă prin forme de mai sus și prin perifraze. P. Atanasov distinge în plus față de formele de mai sus viitorul indicativului, mai mult ca perfectul conjunctivului, prezentul condiționalului și imperfectul condiționalului. Menționează de asemenea construcția din latină „vreau” + infinitiv având în meglenoromână valoarea prezumtivului perfect. În meglenoromână există patru
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
eveniment, existența, o stare, recepționarea pasivă a unei acțiuni exterioare, o transformare etc. anterior celui exprimat de forma simplă corespunzătoare sau altă formă compusă. Distribuția auxiliarelor depinde de diateză: La modul indicativ, în afară de formele numite timpuri, sunt și așa-numite „perifraze verbale” (viitorul apropiat, viitorul apropiat în trecut, trecutul recent și mai mult ca perfectul recent), care plasează acțiunea într-un moment apropiat de momentul vorbirii sau de un moment din trecut. La aceste forme se conjugă verbele "aller" și "venir
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
un moment apropiat de momentul vorbirii sau de un moment din trecut. La aceste forme se conjugă verbele "aller" și "venir" ca semiauxiliare, iar verbul cu sens deplin este la infinitiv. În cele ce urmează se prezintă modurile, timpurile și perifrazele verbale din franceză, prin intermediul unui verb activ și al unuia reflexiv. Infinitiv - prezent: - trecut: Indicativ - prezent: - timpuri trecute: - timpuri viitoare: Condițional: - prezent: - trecut forma I: - trecut forma a II-a (aceeași formă ca a subjonctivului mai mult ca perfect): Subjonctiv
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
istorie, uneori în scrieri publicistice de nivel elevat. Acțiunea exprimată de perfectul simplu se deosebește totuși de cea a perfectului compus prin faptul că nu are nicio legătură cu prezentul. Formare: verbul "venir" la indicativ prezent + prepoziția "de" + infinitivul: Această perifrază verbală exprimă o acțiune trecută, dar relativ apropiată de momentul vorbirii: "Solange vient de rentrer" „Solange tocmai s-a întors acasă”, "L’écrivain vient de publier son troisième livre" „Scriitorul și-a publicat nu demult a treia carte”. Formare: imperfectul
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
concordanței timpurilor la indicativ): "Tu m’as dit que tu m’appellerais. Pourquoi tu ne l’as pas fait ?" „Mi-ai spus că ai să mă suni. De ce n-ai făcut-o?” Formare: verbul "aller" la indicativ prezent + infinitivul: Această perifrază verbală exprimă o acțiune viitoare relativ apropiată de momentul vorbirii. Prin aceasta se deosebește de viitorul simplu în limba standard: "Dépêche-toi ! Tu vas rater ton train" „Grăbește-te! Ai să pierzi trenul!” Însă în limba vorbită, viitorul apropiat înlocuiește deseori
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
cu cel mai ridicat procent de critici pe cap de scriitor, avem 20 de critici excelenți și numai 3 - 4 prozatori lizibili". Ca și Paul Georgescu, craioveanul prin adopție manifestă o permanentă nemulțumire cîrtitoare, tipic muntenească. Amîndoi au geniu în perifrază și, țintuiți prin forța lucrurilor într-un spațiu restrîns, fac din scris o terapie declarată. Se descătușează prin Rîsu-Plînsu oricărei filosofii, trecînd cuvintele prin toate măsurile sitei sociale. Se "golănesc" savant în expresii de argou intelectual, însușindu-și de bunăvoie
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
nesusținut!), puține elemente. Modurile verbale, conjugarea, declinarea exprimându-se prin adăugarea de prefixe și sufixe și prin schimbarea vocalelor. Ordinea frazei e extrem de riguroasă, concizia, remarcabilă. Într-un cuvânt: limba Bibliei, plină de imagini, a creat idiomuri traductibile numai prin perifraze. Nu voi ajunge prea departe probabil, dar deja începutul l-am făcut acum câțiva ani, când făceam planuri cu René să mergem în Israel. Pot să mă joc cu literele și cuvintele, visând la adevărurile poetice ale Cabalei. Prin studiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
complex, ca o prelungire a creierului care, până atunci, păruse bleojdit, opac, complet nefuncțional. Cu un zvâcnet de demnitate și o reminiscență de inteligență, am luat din nou telefonul pârâitor al moșului și am sunat la Intervențiile austriece, explicând cu perifraze, apeluri la înțelegere, mesaje subliminale menite să gâdile maternitatea cucoanei de la capătul celălalt al firului, situația imposibilă în care ne aflam. - Știți, stimată doamnă Koley, chiar nu putem să stăm în Schützen am Gebirge până luni dimineața, când se deschide
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
o parte, atentăm la intimitatea personajului; pe de alta, încărcăm inutil textul). Este suficient să amintiți un reper mai general: colț cu..., lângă..., aproape de. Gândiți-vă la ceea ce vreți să spuneți, nu la felul în care o veți face. Evitați perifrazele și vorbirea stufoasă, cu multe subordonate. Evitați psihologizarea: gânduri, sentimente, amintiri, constatări prelungi și tihnite. 2.5. Fluența. Ruda cea săracă Strâns legată de credibilitate, fluența pare a fi ruda săracă a virtuților stilistice. Cei mai expuși lipsei de fluență
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
abuzul de hiatusuri: „Lacrimi, disperare și neputință”. Un titlu bun este o promisiune de informare. Nu supralicitați această promisiune. Un titlu ca: „Dumnezeu există sau nu?” anunță un articol care va dezamăgi cu siguranță pe cititor. Atenție la familiarisme și perifraze: „Munti (Dorinel Munteanu, n. n.) - divinizat pe malul Someșului”. Nu apelați la puncte de suspensie sau la alte marcări grafice. Sunt obositoare și, în plus, cititorul este destul de inteligent ca să-și dea seama ce vreți să spuneți: „La război... ca la
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
RASDAC sau rata dobânzii aparțin Bursei. Efortul ziaristului de știri este de a limita lexicul specializat, fără a-l exclude cu totul, în așa fel încât textul să fie clar pentru toată lumea - și specialist, și neofit. Folosirea metonimiilor sau a perifrazelor consacrate pot îmbogăți un vocabular fatalmente restrâns sau ajută la evitarea unor repetiții supărătoare (București pentru guvernul român, practicantele celei mai vechi meserii din lume pentru prostituate). Atenție, însă, la context. Orașul Sfânt poate să însemne Ierusalim (pentru creștini) sau
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
1979, 287 p. [68] GHINESCU, FLORENTE, CRISTOFOR, EUGEN, Metodica predării limbii și literaturii române, Curs, București, Centrul de multiplicare al univ. din Buc., 1979, 312 p. (Universitatea din București, Facultatea de limba și literatura română). [69] GHINESCU, FLORENTE, Valoarea unor perifraze românești construite cu participiul activ intranzitiv, ProblSLLR, 199-211. [70] GIURGIU EMIL, Calitățile generale ale stilului, în “Limba și literatura română”, 5, nr. 2, apr. iunie, 1979, p. 14-17. [71] GLOD, FLORICA, Limbajul științific în predarea matematicii, Tribșc, 9, nr. 199
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]