249 matches
-
de muiere. Cînd se cunună ginerele cu mireasa, ginerele să aibă în cizmă un cuțit și usturoi, iar mireasa să aibă o păpușă în sîn, că e bună de cuțit. Mireasa gătită de nuntă se pune să șadă pe o perină, crezîndu-se că apoi în viața ei conjugală va duce-o bine, îi va fi moale. în biserică, cînd mirii stau îngenuncheați înaintea altarului, mirele ia o parte din rochia miresei și o pune sub genunchi; asta în credință că el
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ou, ca să fie totdeauna împreună cu gîndul și fapta. A doua zi după cununie, cînd mireasa se leagă la cap, șede pe un fedeleș*, ca să facă numai bă ieți, iar nu și fete. Mireasa după cununie își coasă cununa într-o perină, care nu-i mai este iertat a o descoase și a se uita la cunună, căci la din contra, ar muri curînd. Mirii, la cîteva zile după nuntă, pleacă la un tîrg de cumpără două scule de mătase, unul roșu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie gras, da’ nu ca mine.“ Se crede că dacă un copil noaptea nu poate dormi, apoi e bine a lua de la o scroafă cu purcei baligă de-a purceilor, așa ca să nu simțească scroafa, și să se puie sub perina copilului, și apoi el va dormi așa de bine, cum dorm purceii. Cînd copiii plîng prin somn, să le zici: „Lupușor, lupușor“ și să le faci semnul crucii. Dacă un copil mic doarme ziua, iară noaptea plînge, apoi să i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ni-o scos faptu’, și de-acu ari să ni meargă ghine.“ Cînd visezi urs înseamnă noroc. Ursită Fetele de măritat cînd se ridică de pe scaun îl clătesc, ca să-și clătească „data*“. Cu busuioc de la popă se culcă fetele sub perină, ca să viseze pe ursit. Numai lumînarea de la Ovidenie [Intrarea în Biserică a Maicii Domnului] e bună de uitat în fîntînă, spre a-ți vedea soțul. Fetele de măritat să postească în ajunul Bobotezei, și din mătăuzul* popii să-și rupă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ovidenie [Intrarea în Biserică a Maicii Domnului] e bună de uitat în fîntînă, spre a-ți vedea soțul. Fetele de măritat să postească în ajunul Bobotezei, și din mătăuzul* popii să-și rupă un fir ca să-l pună noaptea sub perină, că-și vor vedea „data“. Dacă fașa ce se dă unui copil de naș la botez se brodește prea lungă, se va însura copilul bă trîn, iar de va fi scurtă, se va însura tînăr. Se crede că o fată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și vorbesc în giuvaericale întru a „pune capăt” cu gingașă parodie, la două sute de ani de rostire lirică: „Floare-a luminilor, otravă ce distili între petale,/Semilună care aur pui pă turle dă cristale,/ Vis al leneșii cadâne ce pe perini de atlaz/ Fundul greu strevede dulce pân șalvarii de Șiraz,/O, Levant, ostroave-n marea limpezită ca paharul,/ Sertăraș unde miroasă cimbrul și enibaharul/ Ce Dimov într-o poemă n-apucă a mai descri,/Zeci de tronuri hâde-n cari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
6-10 săptămâni) nu permit dezvoltarea arborilor, care sunt de asemenea împiedicați să crească și din cauza permafrostului. Plantele au necesitat adaptări atât la temperaturile scăzute cât și la vânturile puternice, suferind fie o serie de modificări morfologice (creșterea sub formă de perină emisferică sau de covor, în scopul menținerii unui microclimat mai blând - mușchii, dispunerea ramurilor pe sol, rezultând forme repente - Betula nana, Salix repenris, Salix retusa; formarea tulpinilor și ramurilor în sol, la suprafață apărând numai frunzele și florile - Salix polaris
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
copil sufletesc, să rămână în casă în lipsa mea, să meargă la Mang[alia] după provizii, să-mi facă piața aici. Nu, zău!! O întrevedere oțioasă și imbecilă cu parteneri șerbi. Rezultatul: deocamdată Chirana, cu cozile ei blonde revăr sate pe perină, doarme în patul meu. Urmarea, pe mâine, ca în romanele de senzație. Și acum comisioanele: telefon lui Biemel, natural imposibil de găsit, [și] Sabinei; i am transmis tot. Margetta Gueta, cu mii de aprecieri extrem de elogioase; apoi plecarea la Adevărul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
orânduirea nouă a casei, cu un divan Curti, destul de simpatic ca proporții, în locul scrinului, cu scrinul în camera mea, la fereastră, în locul mesei de bois de rose, cu masa în office, învelită ca o convalescentă friguroasă. Pe divan o caramanie, perina de Belucistan. Masa cu samovarul lângă bufetul cel mare. A sosit și micul Iani; pare foarte simpatic și deschis. Cum venia cu Chirana pe stradă, s’a oprit în fața casei noastre (nu știa că noi locuim în ea) și a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
căuta să-ți scriu în fiecare seară, cât voi putea, până când voi putea și după ce nu voi mai putea. Și mai ales atunci voi striga: „Monică mică, draga mea“... Sâmbătă seara, 25 octombrie [1947] Scriu tot în pat, cu amândouă perinele tale de la divan [ca] suport: pe una mă reazăm să ți pot scrie, pe alta, rezimată de capătul divanului tău spre radio, stau culcată. Am făcut o baie dublă, extraordinară, după ce de 20 de zile în fiecare dimineață se încălzește
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ta... Ți aduci aminte când am venit să te iau de la Notre Dame, în ajunul zilei tale, și aveam în poșetă inelul cu diamantul mic? Teoriile tale asupra bijuteriilor? Și a doua zi dimineața, după ce-ți căutaseși darul sub perină, dezamăgirea ta, și bucuria apoi, când, ridicând farfurioara cu cremă de deasupra ceștii cu șocolată, ai găsit cutiuța bleu cu inelul?... Ce frumușică erai, cu codițele tale prinse în agrafe, la masa de bois de rose, plecată peste ceașca ce-
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
era frumos ca soarele, de o frumusețe de frescă grecească. [...] O să-i dai vești despre Cella, Pica, Riri etc. [...] Marți, 18 noembrie [1947] Mâine. Mâine de dimineață voi cânta în surdină la 6 ½ când mă voi scula, cu nasul în perină, happy birthday to you, voi săruta rând pe rând fotografiile, întâi pe cea de trei ani, apoi pe cea de la mare, apoi pe cea de la [Studio] Color, și la urmă pe cea din passe-port: fugara. Mâine voi trăi mai tragic
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
care ne primește n-are nimic. La întrebările noastre răspunde că n-are, parcă se tânguiește, dar prin întunerec se simte că zâmbește. N-are lapte, n-are cheia de la casă, n-are fân de așternut, n-are lăvicere, și perini ca să putem dormi în cerdac. Un moșneag din vecini ne aduce câte o pernă și niște lăvicere, iar Ionică găsește oleacă de iarbă cosită. Ca să ne astâmpărăm foamea ne ducem la restaurantul băilor. Un portar ca la otelurile din București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dulce nepotului (vezi ce rămâne din pagina vânătoare, netriat). Un vițel pe bot cu scândură cu cue. Maica cântă cântec de leagăn, pe urmă spune o poveste încet și trist... Se chinuiește și nu poate muri: o fi fiind în perină o pană de pasere necurată. Moș-Vasile, una din rudele băiatului: Om voinic, care, după o dragoste, s-a dus în ciobănie ș-apoi s-a întors cu obiceiuri de cioban, tohoarcă și bucium. MOȘ-BREBU7 1. Mă întâlnesc cu el dimineața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poate potoli setea buzelor uscate și a gurilor arse de vânt. Diminețile exerciții de lupte. Sui dealuri, dealuri nesfârșite și văi lungi. Te întorci la amiază prăfuit, cu creerii ferbând de căldura soarelui. După masă, îți pleci puțin capul pe perină, în cort, în cuptorul cortului, nu poți lipi pleoapele, te zvârcolești ca pe jar asudat, până ce vine vremea ceasurilor de instrucție. Cu greu te scoli, ce greu eși în căldura după amiezii, amărât mergi lângă soldații tăcuți, pe câmpul ars
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
străzile curate și pietruite. La Ciangăi. Zsok Gergely: gospodărie cuprinsă. 25 jugăre. 7 copii. atenanțe impunătoare. Cai, boi, vaci. Mașini agricole. platformă. Casă, grajduri cu lumină electrică. În casă mașină de cusut, plită cu plăci de faianță, ceasornic cu cuc, perine cu cusături frumoase, covoare. Copiii, dimineața, mănâncă scrob cu smântână și mămăligă. Ciangău venit din ținutul Rădăuți. Statul le-a dat pământ și i-a ajutat să-și construiască gospodăriile. Văd ș-a doua gospodărie, tatăl își ajută feciorii să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Un călător singur, c-o raniță săracă, s-a oprit în apropierea noastră, pe faleză, s-a așezat pe bordura drumușorului, privind tumultul talazurilor. În vile lumea doarme, răsucindu-se din pricina zgomotului, nemulțămită de vremea rea, grămădindu-și fruntea în perine. Astăzi marea e imposibilă; o zi de tratament pierdută... Cu roata de la căruță Îl pălii pe nenea Uță Drept în câtu-ți-i dovleacul De s-a dus de-a berbeleacul! Toți se miră, toți se strâmbă Când m-aud cântând din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de popas la obște. Mâncarea - altă mâncare dar nu de pește că era scump. Obștea era un dormitor într-o încăpere mare, cu paturi late, acoperite cu rogojini pe scândura goală, iar învelitul sau ceva care să țină loc de perină, te privea. Trebuia să ai grijă să dormi iepurește dar încălțat, ca să nu rămâi cu picioarele goale în câștigul celor treziți mai dimineață. Mama hangiului, doamna Condorupis, o grecoaică bătrână și bună ca pâinea caldă, ne-a ocrotit ba, măsură
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cheile de la gospodăria din Câșlița în apa Bistriței. - Dar ce faceți, doamnă? - Încerc să uit. Să uit că tot ce am muncit ani de zile s-a dus pe apă ca și cheile acestea. N-a mai rămas nici măcar o perină pe care să ne odihnim capul. Nimic. - Doamnăă - Da, draga mea, n-au mai rămas decât lacrimile. Eu, aflat sub arme, eram militar mai mult și mai puțin cap de familie. Nu se potrivea nimic cu nimica. De unde bani? De unde
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Aveam locuință dar altceva nimic. Totul era dincolo, la Câșlița. Biata mamă ne-a dat de pomană o pernă, un preș și ce-a mai putut ea da; nana Ileana Balan, care m-a botezat, sora tatei, ne-a dat perină, un preș și câteva farfurii. Coana Chița, soția doctorului Jalbă, bunătatea întruchipată, ne-a dat două paturi cu saltele de paie, o perină și o cloșcă cu pui. Cu banii luați de la Banca Populară din Nicorești am luat cerșafuri și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a mai putut ea da; nana Ileana Balan, care m-a botezat, sora tatei, ne-a dat perină, un preș și câteva farfurii. Coana Chița, soția doctorului Jalbă, bunătatea întruchipată, ne-a dat două paturi cu saltele de paie, o perină și o cloșcă cu pui. Cu banii luați de la Banca Populară din Nicorești am luat cerșafuri și cămeși și ce s-a mai putut lua de îmbăcăminte. Pe data de 30 octombrie 1940 am plecat la București cu Toader Dărângă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ele fiind în fapt simple spectatoare la frumoasele petreceri ale cetei. Fata care convenise la primirea jocului în curtea proprie avea grijă ca la sosirea cetei, casa să fie gătită sărbătorește cu tot ce avea ea mai frumos, chindeauă, straie, perini, etc., etc. între Crăciun și Anul nou, între Anul nou și Bobotează, ceata de feciori mergea cântând prin sat împreună cu muzicantul angajat și intrau la gazdele unde știau că fetele se adunau la lucru, cu furca, cu cusături, cu croșetatul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
am fost al ședința în care s-a fixat numele de "Junimea"; a trebuit să fie foarte interesantă, dată fiind diversitatea de păreri, veselia care însuflețea pe toți membrii și, în fine, argumentele ad hominem 104 întovărășite de lovituri de perină care au raliat în sfârșit toate părerile asupra numelui "Junimea". De la prima ședință m-am simțit foarte îndemână în acest mijloc unde politica era cu totul exclusă și unde domnea spiritul de colegialitate cel mai intim, într-o atmosferă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prooroceau că va cădea cu rușine după două sau trei luni din lipsă de materie, alții susțineau contrariul, între care mă număram și eu. Totdeauna am fost cam optimist. În sfârșit, după o furtunoasă ședință de câteva oare în care perinele lui Pogor începuseră să-și joace rolul, chestiunea fu dezlegată în sensul părerei optimiste. Apoi, altă discuțiune, cum să se numească gazeta. Dar timizi, cum eram la început, pentru a nu-i da un nume pretențios ca Facla, Lumina, Zorile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
învață mai întăi prozodia de la maître Boileau 115, care zice: "Que toujours dans vos vers le sens coupant les mots, Suspende l'hémistiche en marque de repos."116 Afară cu Boileau! țipă deodată Pogor care intră furios, înarmat cu o perină. Vrați să faceți literatură românească cu Boileau, ce prostie! Iată adevărul! Un popor care n-are istorie, nu poate să aibă literatură. Prin urmare, aruncați condeile, gogomanilor. Eu unul am urmat pe Buckle, m-am povățuit de Darwin care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]