113 matches
-
identitatea real-fizică și cea tehnologică se află prin urmare o relație de conectare și de reversibilitate. De exemplu, utilizatorul Internetului este un nomad, un „barbar” hoinărind între două spații, cel digital și cel fizic, conturând prin însăși traiectoria discontinuă a perindărilor sale o teritorialitate virtuală, intermediară între spații și interacționând cu acestea sau interacționându-le până când acestea își pierd unicitatea sau polaritatea. Spațiul virtual, în multitudinea ipostazierilor sale, intră permanent în relație cu ființa umană, cu memoria și sentimentele sale, cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spațiului virtual, este prin urmare una hibridă și nomadă, produsă la nivelul global al umanității și distribuită local sau individual, precum fluxurile informațional-comunicaționale însele. Stabilind rădăcini temporare, istorice sau locale, subiectul virtual traversează spațiile-rețele ale identității, se reconstruiește cu fiecare perindare sau se pierde identitar într-un traseu ontologic, pentru a se regăsi sau relua în altul. În ciuda afirmațiilor celor care echivalează lumea informațională virtuală cu absența spațiului, a locului sau a chipului, studiul prezent încearcă să restabilească legătura dintre mediile
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai ales devine parte activă în creșterea copiilor. Punctul slab al acestei politici constă în inconsecvența punerii în aplicare. Tribunalul ecleziastic se străduie să medieze, să ofere soluții, dar mai niciodată nu urmărește și rezultatul acestor decizii. Tergiversări, reveniri, reluări, perindări de ani și ani de zile arată de fapt că zestrea, patrimoniul, moștenirea se pierd în certuri, procese, amânări, înfățișări eterne. Inexistența autorității lucrului judecat face ca procesul să fie reluat la o altă instanță, retrimis la Mitropolie, rejudecat, dar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
doar șirul de vagoane de metal al unui tren de persoane hîrbuit, ci amestecul impur de cisterne, platforme și containere hodorogite În număr greu de socotit trece clătinîndu-se periculos pe podul care, cu zgîlțîiala lui epileptică, acompaniază și mărește vacarmul perindării. Cele două curgeri sînt absolut contrastante. Exhibiționismul plin de tupeu al marfarului ține parcă să tot afirme vechea lozinca a omului care, cu fiecare trecere pe pod, Învinge Încă o dată natura. Cursul rîului, prin modul tăcut În care-și spovedește
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pământul este rodnic și mănos, marea geme de pești, plantele sunt pline de sevă și animalele vânjoase, râurile curg reci și înspumate izbindu-se de stânci, focul este năprasnic, iar ce piere renaște și se primenește mereu. Până și în perindarea zilelor și a nopților, a luminilor și umbrelor se simte respirația puterii care stăpânește lumea, fiind lumea. Iar ce iese din mâinile oamenilor - case, corăbii, cetăți, arme, veșminte - durează statornic în timp, mereu bine încheiat, bine cioplit, bine țesut. Și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
vale pe coastele muntelui, fără să arunce o privire înapoi. Este adevărat că mai întâlnim și la alți vorbitori din Iliada (Hector, Andromaca, Priam) desfășurări asemănătoare de imagini. Numai că acestea sunt toate reprezentări amănunțite ale dezastrelor care îi pândesc, perindări de imagini cu care spaima devenită verb umple închipuirea. La Ahile totul are forță, relief și culoare. Hector, vorbind de avuțiile Troiei, spune că „cetatea ale cărei palate erau cândva bogate în aur și în bronz este acum aproape golită
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pământul este rodnic și mănos, marea geme de pești, plantele sunt pline de sevă și animalele vânjoase, râurile curg reci și înspumate izbindu-se de stânci, focul este năprasnic, iar ce piere renaște și se primenește mereu. Până și în perindarea zilelor și a nopților, a luminilor și umbrelor se simte respirația puterii care stăpânește lumea, fiind lumea. Iar ce iese din mâinile oamenilor - case, corăbii, cetăți, arme, veșminte - durează statornic în timp, mereu bine încheiat, bine cioplit, bine țesut. Și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
vale pe coastele muntelui, fără să arunce o privire înapoi. Este adevărat că mai întâlnim și la alți vorbitori din Iliada (Hector, Andromaca, Priam) desfășurări asemănătoare de imagini. Numai că acestea sunt toate reprezentări amănunțite ale dezastrelor care îi pândesc, perindări de imagini cu care spaima devenită verb umple închipuirea. La Ahile totul are forță, relief și culoare. Hector, vorbind de avuțiile Troiei, spune că „cetatea ale cărei palate erau cândva bogate în aur și în bronz este acum aproape golită
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
privit numai pe fereastră, n-am întors capul nici o clipă spre colegii mei, care lălăiau exuberanți. Undeva în spatele mașinii răsuna neobosită vocea spartă a lui Lulu, cu asemenea vi- 171 goare, încît îi materializa imaginea pe retinele mele, suprapusă peste perindarea satelor și a lanurilor de grâu. Rânjetul obraznic și scabros, ochii de păsăroi, părul nefiresc de negru și implantat ca la femei, deasupra frunții, aveau să-mi revină ani în șir în memorie, ca un cordon ombilical care m-ar
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
lîngă ape. Țăcănitul secundelor se aude din ce în ce mai tare ca torsul unui motan gigantic semn că ziua a patra a venit iar timpul a început să funcționeze. Cerul se umple de stele și sori care, într-un vîrtej gigantic, își încep perindarea parcă vrăjită. Și-ntr-o sclipire mai apare-o zi în care ideea prinde a se mișca. Iat-o: înoată, zboară. Cerul se umple cu fîlfîit de aripi iar apele mustesc de mulțimea clocotitoare a peștilor. „-39,2˚”-răsună o
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ferestrele birourilor de deasupra sunt de mult doar niște hăuri negre. Nu știu ce-o fi urmărind. M-am uitat și eu de vreo câteva ori, cât se bărbierea în baie, și n-am văzut nimic mai deosebit, numai o perindare de haine, culori și învălmășeală care nici măcar nu-ți lua ochii, mă plictisea și nu-mi spunea nimic. Nu știu ce-o fi urmărind, dar stă la fereastra biroului și se uită în stradă ceasuri întregi și ascultă zgomotele fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
necivilizabili” la „degenerați” și alți purtători de „tare” sau defecte presupuse ereditare, de la „indezirabili” la „neasimilabili”, de la „inferiori din punct de vedere biologic (sau genetic)” la „vieți fără valoare de viață” (clișeu al limbajului nazist) (Fredrickson, 1988). În fața acestei nesfârșite perindări de categorisiri ale alterității inferioare sau de temut, ce putem face? Să acceptăm diversitatea și să lucrăm pe segmente, pe domenii particulare, fără a Încerca să ieșim din această paradigmă? Sau să Încercăm să elaborăm o categorie cuprinzătoare, o meta-categorie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de făcut, cum poate un om atât de ocupat să găsească timp să mediteze la interesul general al țării? De dimineață până seara, acesta deservește doar interese particulare. După un scurt moment de odihnă în biroul sau și după o perindare pe holuri, trebuie să se întoarcă la metrou sau să se suie în autobuz pentru a preda celelalte dosare și ultimele recomandări. Sarcinile nu sunt încheiate până joi și fluierul expresului spre Bordeaux se aude. Încă pe nerăsuflate și supraîncărcat
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
soare și simt sufletul dezlipindu-mi-se blând de trup. Acum zboară liber către Zalmoxis. Mă inundă o fericire imensă. În sfărșit, sunt mesagerul. Medeea Mi-nchipui că sufletul meu împăcat îl va întâlni pe acela al Medeei care, acum, după multe perindări în alte locuri, s-a întors pe pământul ei natal. Sunt sigur că ea va aprecia marele meu devotament, stăruința mea neîntreruptă în încercarea de a găsi cu orice preț justificări absolute ale crimelor ei oribile și se va simți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sale; în lumea aceasta vrea pentru sine trăirea în virtute, în pace și iubire, folosind bunurile pământului numai pentru satisfacerea nevoilor, făcând parte și semenilor. Prin cealaltă, politicianul se zbate să dețină măcar o zi stăpânirea lumii. De aceea avem perindarea la conducerea statelor, la cârma lumii, a celor ce cred că țelul este bunul trai și nu mulțumirea, lauda și recunoștința față de Dătătorul a toate. De aceea strădania pentru afaceri, pentru productivitate, pentru negustoria care îmbogățește peste noapte și nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu seamă pe începătorii în ale literaturii. Ce a însemnat Bârladul, Academia bârlădeană și Al. Vlahuță pentru literați avea să o spună Vasile Voiculescu în Lamura nr. 4 din ianuarie 1921, când lucrurile se liniștiseră: „Academia nu era numai o perindare rece și ceremonioasă de curioși, ca o defilare în fața unui chip de idol (Vlahuță n.n.), ci o angrenare, o îmbucare vie și caldă a unuia în celălalt; o taină și un înțeles ca la o lojă de frăție ocultă. Fiecare
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
arde inima-n mine. Că mă-nchin pe la icoane Cu ochii pe la cucoane, Și citesc, întorc la file Cu ochii pe la copile. Unde văd o fată mare, Rasa-mi tremură-n spinare" Crăciunul, Anul Nou, Paștile sunt prilejuri pentru spectacole, perindări ale copiilor care cântă purtând în vârful unui băț o stea luminoasă din hârtie lucioasă, urmați de magi și soldați romani: "Sculați, sculați boieri mari, Sculați voi, români plugari, Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat. Iată
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
orgoliul: cu faptul că rămânea în picioare după căderea imperiilor. Spiritele de prim rang care fac revoluțiile dispar; spiritele de rangul al doilea, care trag foloase de pe urma lor, rămân. Aceste personaje care supraviețuiesc și, ingenioase, profită de tot, asistă la perindarea generațiilor; sarcina lor este să pună viza pe pașapoarte, să ratifice sentințe: Domnul de Talleyrand era din această specie inferioară; el nu făcea evenimentele, doar le semna. A dura mai mult decât cârmuirile, a rămâne la putere când vechea putere
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
eschatologice, așa cum procedează ideologia fundamentalistă sau cea totalitară. E firesc să le gîndim potrivit unei cauzalități realiste, cu un bun-simț care ține seama de complexitatea banală a imediatului. Dar, odată situate la locul ce li se cuvine, le putem lua perindarea pestriță, în ansamblul ei, drept material simbolic. Putem privi spectacolul lumii cu un ochi sensibil la analogii verticale. Logica simbolică nu înlănțuie lucrurile potrivit unei productivități cauză efect, pe care se aplică stricta raționalitate. Ea se întemeiază pe o relație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
profund. Dar aici avem a face doar cu o puternică înrâurire socială. In alte cazuri cu greu am putea tăgădui faptul că schimbarea din literatură a fost profund influențată de operele mature ale unor oameni în vârstă. In general, simpla perindare a generațiilor sau a claselor sociale este insuficientă pentru a explica schimbarea din literatură. Este vorba aici de un proces complex care diferă de la caz la caz; un proces, în parte intern, cauzat de epuizarea unor resurse și de dorința
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
1971) După mai bine de 30 de ani, preocupat de problema urbanismului, Le Corbusier adăuga: „Compoziția arhitectonică este geometrică, eveniment de ordin vizual În primul rând, eveniment antrenând judecățile de cantitate, de raporturi, aprecieri de proporții. Proporția provoacă senzații, iar perindarea acestor senzații corespunde melodiei din muzică.― (Le Corbusier 1971) În arhitectură, lăsând deoparte detaliile de decorare a suprafețelor clădite, ochiul omenesc este influențat, În primul rând, de raportul dintre volumul construit și acela al spațiului care Îl adăpostește. Modul de
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
eschatologice, așa cum procedează ideologia fundamentalistă sau cea totalitară. E firesc să le gîndim potrivit unei cauzalități realiste, cu un bun-simț care ține seama de complexitatea banală a imediatului. Dar, odată situate la locul ce li se cuvine, le putem lua perindarea pestriță, în ansamblul ei, drept material simbolic. Putem privi spectacolul lumii cu un ochi sensibil la analogii verticale. Logica simbolică nu înlănțuie lucrurile potrivit unei productivități cauză efect, pe care se aplică stricta raționalitate. Ea se întemeiază pe o relație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aceste Însemnări s-a stins atunci cînd picioarele sale au Întîlnit din nou pămîntul Argentinei. Cel care le reorganizează și le lustruiește, eu, nu mai e, sau, cel puțin, eu nu mai sînt cel care am fost cîndva. Toată această perindare prin „America noastră cu A mare“ m-a schimbat mai mult decît credeam.“ Aceste pagini sînt o mărturie - un negativ fotografic, cum mai spunea el - a unei experiențe care l-a schimbat, o primă „pornire“ spre lumea dinafară care, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
aceste Însemnări s-a stins atunci cînd picioarele sale au Întîlnit din nou pămîntul Argentinei. Cel care le reorganizează și le lustruiește, eu, nu mai e, sau, cel puțin, eu nu mai sînt cel care am fost cîndva. Toată această perindare prin „America noastră cu A mare“ m-a schimbat mai mult decît credeam. În orice manual de fotografie, veți găsi la un moment dat imaginea izbitor de limpede a unui peisaj, surprinsă, după toate aparențele, noaptea, la lumina lunii pline
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
printre romancierii primei jumătăți a veacului al XX-lea. În zugrăvirea aglomerărilor umane siberiene, a coloniilor de surghiuniți, a societății locale, Stere pune ceva din darul lui Gogol de a defini prin câteva trăsături un tip abia întâlnit. Iar aici perindarea de oameni este enormă. Un sentiment imens de straniu cuprinde pe cititorul european în fața unei societăți pierdute în solitudine, mimând însă viața occidentală, având bibiotecă și lachei. [...] Tot ce privește viața aglomerărilor primitive, cu enigmatica lor orânduială instinctuală este de
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]