546 matches
-
adaptarea funcțională și morfologică a organismului la eforturi intense „Principiile antrenamentului sportiv reprezintă teze sau norme cu caracter general ce dirijează întreaga activitate de antrenament sportiv”. După D. Harre (1973) citat de A. Dragnea, aceste principii sunt: accesibilității, efortului continuu, periodizării și structurării ciclice a efortului, participării conștiente, sistematizării, intuiției, individualizării, însușirii temeinice. L. P. Matveev, A. D. Novikov (1980) citați de A. Dragnea sistematizează principiile în generale și metodice, cele metodice fiind: participării conștiente, intuiției, accesibilității și individualizării; sistematizării; creșterii treptate
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
s-a constatat la cele din preajma Bârladului, care au o altitudine ce variază între 65/70 - 170 m, precum cele de la Crasna, Bursuci, Bălăbănești, că sunt acoperite cu prundișuri considerate cuaternare. Cu alte cuvinte, relieful colinelor este cuaternar, a cărui periodizare climatică se încadrează între 1-1,85 milioane ani. Pe întreg Podișul Bârladului a fost semnalată prezența prundișurilor carpatice, ele fiind găsite inițial în zona teraselor, iar pe coline au format acumulări importante. Colinele Podișului Central Moldovenesc sunt, din punct de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a se obține o imagine mai largă a nevoilor angajatului. În literatura de specialitate se întâlnesc diverse opinii cu privire la stadiile pe care le-a parcurs funcțiunea de personal în dezvoltarea sa. Astfel, specialistul în management M. Armstrong propune o interesantă periodizare a stadiilor evoluției funcției de personal și apoi a celei a resurselor umane. Potrivit acesteia se disting mai multe etape: (după Russu, C., Gheorghe, I., 2004) Etapa empirică - axată pe proprietar ca deținător al capitalului, bazată pe tradiție, experiență, bun
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
aprecia abordarea monolitică, totală, considerând economia sfera, iar contabilitatea genul. Multe sau puține ar fi realizările unuia sau altuia dintre timpurile trecute sau actuale, însă pentru pătrunderea adevăratului sens al curentelor de gândire care oferă dimensiune filosofică teoriei, este necesară periodizarea acestora. Dacă avem în vedere modificările survenite în obiectul gândirii economice, vom avea: „gândirea economică din antichitate (mileniile II î.H. - mijlocul mileniului I d.H.), din evul mediu (mijlocul mileniului I - mijlocul mileniului II d.H.), din epoca modernă (sec. XVI-XIX
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
denumită de alți gânditori preistoria gândirii economice preștiințifice (K. Marx), care durează de la începuturi până la mijlocul secolului al XVII-lea Și gândirea economică din perioada Științifică, începând cu mijlocul secolului al XVII-lea Și până în zilele noastre” (Sută-Selejan, 1994). Aceste periodizări sunt importante pentru a putea fi „contemporani” cu sofiștii Și socraticii, cu mercantiliștii, fiziocrații, liberalii Și neoliberalii; am abuzat intenționat de ultimele două curente, în încercarea de a evidenția că, pe cât sunt de actuale unele „învățături ale primelor”, pe atât
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
așteapt... cele mai bune lucruri de la intrarea În Uniunea European... crește de la 33 la 43% Între 1999 și 2003, În schimb, În ceea ce privește locurile și condițiile de munc..., salariile și veniturile procentajul aștept...rilor pozitive este În net... sc...dere. Aceast... periodizare general... trebuie totuși nuanțat... În funcție de tar.... Astfel, potrivit Laurei Neumayer, Polonia, dup... ce a fost foarte favorabil... ader...rîi, Între 1998 și 2001 este net mai rezervat.... În Cehia, adepții ader...rîi reprezint... o mas... redus..., dar stabil..., circa 45-55
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
poartă, este doliu. Secularizarea imaginilor n-ar fi început așadar în secolul al XIX-lea, ci într-al XV-lea. Multe înflăcărări ale lui Malraux și lamentouri ale lui Benjamin să provină dintr-o eroare de cronologie? O mai fină periodizare a timpului imaginilor ar fi evitat, poate, o frumoasă sinucidere germană, un frumos delir francez. Să nu regretăm nimic: frumusețea secolului ar fi avut de suferit. Reconcilierea Dualitatea christică a imaginii susține separarea tradițională a studiilor de artă între două
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
era industrială și în prezent depășim etapa modernizării, fie că noua revoluție, cea a Valului Al Treilea, reprezintă o etapă revoluționară în interiorul modernității. Într-adevăr, o altă problemă dezbătută de către cercetătorii fenomenului modernizării și constituirii modernității este tocmai aceea a periodizării epocii moderne. Trasarea unor linii de demarcație între diferite etape ale modernității constituie un demers care ridică probleme profunde. Astfel, unii autori (Giddens, 1990/2000; Vlăsceanu, 2007) consideră că există trei etape istorice ale modernității: cea timpurie/premodernă (inițiată de
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mai ales, a modernității timpurii, în izomodernitate, care sintetizează redempțiunea modernității în izomodernitate, ambele epoci prin contrast formal cu postmodernitatea relativizantă. Noua paradigmă a modernismului, potrivit grilei metodologice a complexității, este reliefată în tabelul următor: Modernitate inițiatoare versus izomodernitate redempțională Periodizarea modernității Caracte ristici ale etapelor epocii moderne; restructurări morfogenetice izomoderne Modernitatea inițiatoare. Iluminismul contractualist (sec. XVIII-XIX) Postmodernitate. Relativism axiologic. Paradigme conflictualiste (sec. XX) Izomodernitate redempțională. Paradigme postconflictualiste. (prezentul postindustrial) Spațiu social privat Segmentarea comunității tradiționale Integrarea individului în statul-națiune autoritarian
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pentru mai târziu” - cf. Memorii II, p. 112 și p. 117. Continuarea proiectului integral Zalmoxis era în fond o imposibilitate, căci revista era gândită în și pentru contextul românesc, purtând numele „legitimator” al unei divinități autohtone. Dar planul general de periodizare a studiilor de istorie a religiilor nu va fi, într-adevăr, abandonat, găsindu-și forma nouă într-o viitoare revistă, History of Religions, fondată tot de Eliade, dar la Chicago, în 1961. În conjuncția pasageră, dar destinală (Paris, 1946) dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Urbanonimia/toponimia urbană, o ramură mai nouă a toponimiei, a dezvoltat o direcție istorică de cercetare dedicată desco peririi straturilor denominării topicelor din perimetrele orașelor. De pildă, Adrian Rezeanu, care se preocupă în mod special de urbanonimie, a realizat o periodizare a spațiului toponimic bucureștean, urmărind reminiscențele rurale în toponimia capitalei și direcțiile de evoluție ale toponimiei acestei metropole. Orașul pivot, considerat satul primar supus presiunilor evoluției spre urban, a antrenat treptat, în acest proces, unități administrative periurbane. În cazul Bucureștiului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
atotcuprinzător pentru o realitate diversă și consistentă. Problema definirii generației ’80 rămâne spinoasă, cum se întâmplă când e vorba de circumscrierea cu precizie a unei generații sau promoții literare. Opțiunile terminologice sunt diverse, motivate adeseori subiectiv. Există, în demersul de periodizare a istoriei literare, distincția între generație și promoție. Se consideră că o nouă generație literară apare o dată la treizeci de ani, în vreme ce promoțiile pot fi decenale. Astfel, Laurențiu Ulici, în anii ’90, într-un text de susținere a generației sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
mediul tot mai secularizat al veacului XX au căutat să se adapteze noilor formule creatoare pe care spiritul modernist le propunea. S-a ajuns astfel la un complex sistem de reorganizare a conceptelor artistice, a modului de înțelegere, judecare și periodizare a diferitelor curente și orientări ale lumii artei. În ansamblu, a fost vorba despre o atitudine de rupere cu tradiția 498, ce a marcat o amplă schimbare de viziune asupra domeniilor artistice, inclusiv ale celor inspirate de sfera religiosului. Mutarea
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Mennekes, L'art dans l'espace sacré, tradus în franceză de Jean Torrent, în vol. Traces du sacré, Éditions du Centre Pompidou, Paris, 2008, p. 310. 451 Cât privește noțiunea de contemporan, sub aspect temporal, aceasta se referă la o periodizare ce cuprinde, în sens restrâns, una sau două generații (aprox. 25-30 de ani), în timp ce din punct de vedere conceptual-artistic, desfășurarea sa în timp poate cuprinde o arie mult mai largă, ajungând chiar până la un secol, și descriind sensurile novatoare și
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
evaluarea numărului de vorbitori după sursele existente la acea dată. Se descrie apoi pe scurt structura fonologica, gramaticala și lexicala a limbii respective, insistîndu-se asupra trăsăturilor caracteristice. Este prezentată structura dialectala, cu semnalarea caracteristicilor principalelor dialecte. Se înfățișează de asemenea periodizarea istoriei limbii, cu caracterizarea celor mai importante etape și evidențierea trăsăturilor proprii fiecăreia și a influentelor suferite. Nu lipsesc nici elementele referitoare la istoria limbii literare - în special la primele texte - și la caracteristicile sistemului de scriere. În încheiere sînt
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
organizării asistenței sociale urmărește firul logic al istoriei, acoperind perioadele de început ale apariției primelor elemente în țara noastră, în Europa și în Statele Unite ale Americii și continuând cu cele mai recente reglementări ale asistenței sociale în România. În lipsa unei periodizări în literatura de specialitate a dezvoltării sistemului românesc de asistență socială, autorul optează pentru o periodizare specifică, aducând în discuție o serie de elemente mai puțin cunoscute ale tradiției asistenței sociale românești. Istoria asistenței sociale în Statele Unite ale Americii, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în țara noastră, în Europa și în Statele Unite ale Americii și continuând cu cele mai recente reglementări ale asistenței sociale în România. În lipsa unei periodizări în literatura de specialitate a dezvoltării sistemului românesc de asistență socială, autorul optează pentru o periodizare specifică, aducând în discuție o serie de elemente mai puțin cunoscute ale tradiției asistenței sociale românești. Istoria asistenței sociale în Statele Unite ale Americii, chiar dacă nu foarte îndelungată, este privită prin prisma dezvoltării sale spectaculoase, sistemul actual fiind clasat de autor
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Ghimpele” și „Calendarul Claponului” și farsa D-ale carnavalului, iar personalitatea de scriitor a lui Ioan Slavici este văzută ca fiind atrasă de două „chemări” definitorii: a „bătrânilor” (coborârea în „psihea” colectivă) și a „muntelui” (atracția călătoriei). M. amendează și periodizarea epocii marilor clasici, care în opinia lui se circumscrie anilor 1866-1886, în vreme ce Junimea cunoaște epoca de început între 1863 și 1871, iar pe cea de glorie de la 1871 la 1886. Imaginea finală a marilor clasici e rezultatul unei perspective antropologice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
Lyotard distruge distincțiile temporale din istorie dintr-o certă perspectivă postmodernistă. El acuză modernitatea, împreună cu alți teoreticieni ai postmodernismului, că, introducând ideea de progres în lume, a inventat și desfășurarea istorică în perioade, epoci, curente culturale, școli artistice etc. Întrucât periodizarea istoriei și a istoriei artei este o obsesie a modernismului, trebuie să i se pună capăt pentru totdeauna. Altfel zis, nu există motive ontologice sau de altă natură ca să distingem în istoria omului și a culturii epocile: primitivă, antichitatea, evul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fiorii sofisticii, Lyotard recunoaște echivocul: a rescrie înseamnă "ambiguitatea care străbate raportul modernității cu timpul". Și mai departe: a rescrie "a repune orologiul la zero, de a face tabula rasa, gestul care inaugurează începutul (sic!) noii ere și al noii periodizări"124. Sofistica e dusă până la ultimele consecințe: deși nu există novum, rescrierea inaugurează o nouă eră. Așadar, ar fi existat, totuși, în istorie o eră în care doar s-a scris, pentru ca postmodernismul să inaugureze o alta, în care totul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de data aceasta, Lyotard trebuie să reintroducă pe novum, pe care postmodernismul îl respinge, cu singura lui excepție. Doar această reîntoarcere garantează ceva nou. E o garantare, însă, ce nu funcționează la nivelul diacronic, ci doar la cel sincronic, fără periodizări, care ar fi invenții istorizante ale modernilor. Remai sugerează că orice rescriere este și o revoluție, însă orice revoluție nu este nimic altceva decât o repetiție: "Marxiștii au crezut că lucrează la dezalienarea umanității, însă alienarea omului s-a repetat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ai spațiului românesc, cât și prin studii fie incluse în lucrări colective, fie autonome. Bine primită de critică a fost cartea Die rumäniendeutsche Lyrik nach 1944 (1980), în care perspectiva istorică este corelata cu cea estetică. Autorul procedează la o periodizare a liricii germane, subliniază interdependentele cu poezia românească interbelică, ajunsă pe atunci la un nivel european, distinge înrâuririle exterioare și tradiția endogena, descrie diversitatea tematica și pluralitatea formelor de expresie, stabilește liniile majore de evoluție ale liricii germane din România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288262_a_289591]
-
și contemporani (1987), al doilea volum al lui P., înclinația către comentariul analitic și demersul hermeneutic este reconfirmată. Structurarea și compoziția sunt în linii mari asemănătoare și în Brațul de la Lepanto (2003), unde regruparea tematică interferează cu cea întemeiată pe periodizarea istorico-literară; astfel, o secțiune intitulată Cercul lui Făt-Frumos include contribuții exegetice referitoare la operele lui Ion Creangă, Ioan Slavici, Mateiu I Caragiale, Mihail Sadoveanu, H. Bonciu, Gib I. Mihăescu, G. Călinescu, altundeva sunt investigate poezia contemporană a autenticismului neinhibat și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
moartea lui Albert pînă la încoronarea Victoriei ca împărăteasă a Indiei; c) de la 1876-1901, Imperiul. Le vom rezuma pe rînd, punctînd cele mai importante evenimente politice (interne și externe), socio-economice și culturale, dar nu mai înainte de a explica rațiunea acestei periodizări§. În perioada 1838-1861, Victoria s-a aflat sub influența tutelară (de data aceasta bucuros acceptată de regină), mai întîi a lordului Melbourne, fost ministru al regelui William IV, apoi a prințului Albert. Este o perioadă plină de importante evenimente interne
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
an. **** Pînă atunci, Victoria împărțise cu mama ei aceeași cameră. ***** Prezent la ceremonie, ambasadorul Turciei și-ar fi exprimat mirarea că se făcea atîta tam-tam pentru o femeie. § În cartea Monarhi europeni (v. Bibliografia), autorii, folosind surse autorizate, propun altă periodizare: proto-victoriană (1837-1850), victoriană medie (1850-1867) și victoriană tîrzie (1867-1901). Este o periodizare pur convențională (Early, Middle, Late) pe care o întîlnim în mai toate lucrările standard de istoriografie britanică. ** Louis-Philippe trăise în Anglia între 1800-1807, la Twickenham, unde îl revăzuse
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]