123 matches
-
est a Berheciului, în Pădurea Ghețului și pe Valea Iepei. Luturile loessoide și argilele extrase din anumite puncte au fost utilizate la fabricarea cărămizii, chirpicilor și la tencuirea clădirilor din bârne (așa s-a realizat clădirea școlii din satul Dealu Perjului în anul 1964 - din chirpici realizați de către familiile Benescu în cărămidăriile din satele Laz și satu Nou). Anterior anului 1962, pe seama argilei, în satul Tarnița exista o grupare de meșteri olari, sub conducerea meșterului Ion Miron. Începând cu anii comunismului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de întreținere și de adăpost pe care le-au oferit lunca, balta și pădurile, izvoarele cu apă potabilă, terenurile pentru așezări omenești, terasele, toate explică în mare măsură vechimea populării și persistenței populației autohtone în satele de răzeși Lazu, Dealu Perjului, Onceștii Vechi, Bărboasa, Taula. Astfel, pădurea s-a restrâns ca suprafață și omul a intervenit pentru a redresa arealul ei, plantând specii nereprezentative zonei (conifere), cum ar fi molidul și laricea de esență nordeuropeană, îndrăgite de locuitori și a căror
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o regulă: nimeni nu ducea animalele la păscut până ce obștea satului nu hotăra acest lucru. Existau disciplină și respect pentru toate hotărârile comunității. Frumusețea luncii, în special la 8 septembrie, de ziua sărbătoririi Nașterii Maicii Domnului, la Bărboasa și Dealul Perjului, atrăgea tineretul satului la horă, la plimbare și la clipe de dragoste. Peisajul luncii de altădată, este total modificat. Îndiguirea albiei (în perioada 1960-1970) a întrerupt aprovizionarea cu apă. Desțelenită, lunca, a devenit o zonă arabilă cu producții modeste. Din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Hr. Prin cercetările de suprafață, efectuate de către aceiași cercetători în bazinul Berheciului și afluenților săi, s-au descoperit la Podul Morii - Bărboasa, pe o rază de circa 1 km, trei stațiuni din Epoca bronzului, după cum urmează: "Cetățuia", denumită Dealul Perjului, iar la circa 500 m est de satul Bărboasa, pe coama lină a Dealului Bărboasa a fost descoperită o altă așezare Monteoru. În sfârșit, la circa 600 m sud de aceasta, pe locul numit Podul Morii, situat pe terasa inferioară
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu ocazia arăturilor de primăvară, a fost descoperit de către mai mulți locuitori ai satului Bărboasa, un tezaur alcătuit din 49 de denari romani imperiali. Locul unde a fost descoperit tezaurul se află în parte a de sud a satului Dealu Perjului, la câteva zeci de metri vest de fosta locuință a învățătorului Neculai Păvăluță. Pe acest platou au fost identificate, cu ani în urmă, resturile unei așezări din Epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I C2. Pe raza comunei Oncești s-au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nu s-au executat săpături sistematice pentru a aduce la lumină urme aparținând acestei epoci. Cu ocazia săpăturilor au fost descoperite încă două monede, una din timpul lui Traian și cealaltă din timpul lui Hadrian. Monedele din tezaurul de la Dealu Perjului aparțin unei perioade de timp cuprinsă între anii 70 și 141 d.Hr., fiind vorba de o succesiune a tuturor împăraților între Vespasianus și Antonius Pius, dar cu număr de monede diferit: Hadrianus 18, Vespasianus 8, Traianus 10, Domițianus 7
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vorba de o succesiune a tuturor împăraților între Vespasianus și Antonius Pius, dar cu număr de monede diferit: Hadrianus 18, Vespasianus 8, Traianus 10, Domițianus 7,Titus 3, Nerva 1, Antonius Pius1,hibridă 1. În totalitate, monedele descoperite la Dealu Perjului reprezintă denari romani imperiali, bătuți în atelierele Romei. Sunt bătute din argint de bună calitate și au în total o greutate de 155,20 grame. Tezaurul reprezintă o dovadă prețioasă privind legăturile comerciale ale populației autohtone cu lumea romană de la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
perioadă pe teritoriul Moldovei. Acest lucru este dovedit și de prezența unui mormânt sarmatic descoperit în punctul "Dealul Puiului", la circa 1,5 km de locul unde a fost descoperit tezaurul (Viorel Căpitanu - "Tezaurul de denari romani descoperit la Dealul Perjului, Oncești, jud. Bacău" - "Carpica", 1978, pag. 195). Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus ca fiind învăluită în negura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de prezența unui mormânt sarmatic descoperit în punctul "Dealul Puiului", la circa 1,5 km de locul unde a fost descoperit tezaurul (Viorel Căpitanu - "Tezaurul de denari romani descoperit la Dealul Perjului, Oncești, jud. Bacău" - "Carpica", 1978, pag. 195). Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus ca fiind învăluită în negura veacurilor vechimea localităților Bărboasa, Dealul Perjului și Laz, neamintindu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pag. 195). Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus ca fiind învăluită în negura veacurilor vechimea localităților Bărboasa, Dealul Perjului și Laz, neamintindu-se despre satele Taula și Onceștii Vechi, vechimea acestor localități pierzându- se în necunoscut. Săpăturile arheologice și numeroasele vestigii descoperite pe teritoriul comunei Oncești de astăzi aparțin unor etape eșalonate în timp, de la neolitic la epoca medievală
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
recuperarea acestor obiecte, donate Muzeului de Istorie al Județului Bacău sub numerele de inventar 29044-29056 (Viorel Căpitanu - "Tezaur de denari" - "Carpica" X). În preajma constituirii statului feudal Moldova, satele răzășești reprezentau baza economică, socială și militară a acestuia. Satele Tomozia, Dealu Perjului, Bărboasa și Oncești, atestate documentar în secolele al XIV-lea și al XV-lea, aveau deja în acel moment, o vechime de cel puțin un secol. Marele drum comercial de pe Valea Berheciului, împreună cu drumurile colaterale de pe văile Tutovei și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Tătărășanu, Neculai Tătărășanu, Alecu Tofan, Tănase Tabarcea, Radu Țarălungă, Toma Vraciu, Vasile Zaharia, Nicolae Mazilu, Ion Costan, Sandu Cojoc, Toma Condurache, Carolică Botez, Lazăr Maftei ș.a. În amintirea lor s-au ridicat, în 1933, monumente în satele Lazu și Dealul Perjului, precum și în cimitirul bisericii Bărboasa, iar în Tarnița a fost ridicată o troiță de lemn în mijlocul satului, ce a fost din păcate demolată în 1964, din ordinul vicepreședintelui raionului Bacău, prof. Costică Manciu, cu indicația de a fi reconstruită în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Crimeea sau în munții Tatra și peste tot unde patria le-a cerut să o apere ca buni români. Stau mărturie în fața timpului și a urmașilor pentru faptele de bărbăție ale acestor locuitori monumentele ridicate de urmașii lor la Dealul Perjului, Bărboasa și Tarnița. ADMINISTRAȚIA Satul - vatră de dor În afară de aspectul geografic, de componență a complexului social- economic rural, a habitatului rural, satul are și o încărcătură emoțională. Aici ni se odihnesc în veci moșii și strămoșii noștri, părinții multora dintre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
documente care să ateste exact când și cine s-a așezat prima dată în satele actuale ale comunei noastre. În mod cert, începuturile populării acestor meleaguri datează din secolul al II-lea î.H. pentru satele Valea Iepei, Laz, Dealu Perjului și Bărboasa, iar satul Tarnița abia în sec.XVIII-lea.. Din poveștile bătrânilor Costică Savin, Cezar Pușcuță și T. Jugaru rezultă că, așa cum îl știm din anii copilăriei, până după al doilea război mondial, satul părea gârbovit de povara greutăților
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
anului 1960. Suprafața vetrei comunei era în anul 1896 de 36 ha, în 1945 de circa 72 ha, pentru ca să ajungă în prezent la circa 100,6 ha. În ultimii 50 de ani, vatra comunei s-a extins spre sud (Dealu- Perjului). Au dispărut casele din paiantă, învelite cu stuf, și au apărut construcții tencuite cu ciment, învelite cu tablă și enternită. De la casele de paiantă cu două odăi, s-a ajuns la case mari, spațioase, cu patru sau mai multe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și dascălii, dar și aceștia în măsura în care le permiteau vremurile și împrejurările. Arareori se mai găsea câte un dascăl prăpădit (scăpătat) sau câte un grămătic care știau să tălmăcească o jalbă. În satele noastre, mai ales în cele răzășești Oncești, Dealu Perjului, Taula, Bărboasa, apoi și în Tarnița - sat de clăcași -, copiii sătenilor înstăriți se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai priceput la învățătură îi deprindea să învețe buchiile și să slovenească 1 câte ceva din ceaslov sau psaltire
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
școli în cursul anului școlar: Prezentăm, mai jos, datele de înființare a școlilor din comună: în anul 1890 - școala Oncești, în 1891 - școala Tarnița, în 1899 - școala din Onceștii Vechi, în 1916 - școala din Bărboasa, în 1927 - școala din Dealu Perjului, în 1932 - școala din Taula și în 1945 - școala din Satu Nou. În anul 1939, școala din Dealu Perjului funcționa într-o casă închiriată, ce avea o suprafață de 20 m 2, sub îndrumarea învățătorului Bichescu urmând cursurile un număr
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Oncești, în 1891 - școala Tarnița, în 1899 - școala din Onceștii Vechi, în 1916 - școala din Bărboasa, în 1927 - școala din Dealu Perjului, în 1932 - școala din Taula și în 1945 - școala din Satu Nou. În anul 1939, școala din Dealu Perjului funcționa într-o casă închiriată, ce avea o suprafață de 20 m 2, sub îndrumarea învățătorului Bichescu urmând cursurile un număr de 62 de elevi, după cum urmează: Acesta a fost învățământul până în preajma celui de-al doilea război mondial. După
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din comuna Oncești, în anul școlar 2005-2006 1.Școala cu clasele I-IV Bărboasa: Ada Bertea, învățător gradul II. 2. Școala cu clasele I-IV Taula: Florin Dimofte, învățător titular, de grad definitiv. 3. Școala cu clasele I-IV Dealu Perjului: Georgeta Baban, învățător gradul II; Grădinița Dealu Perjului: Veronica Dimofte, educatoare. 4.Școala cu clasele I-VIII Oncești: - director coordonator Micaiela Gălățanu - profesor de matematică-fizică are un crez educativ care este și profesiunea sa de credință: „În instrucție și educație
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Școala cu clasele I-IV Bărboasa: Ada Bertea, învățător gradul II. 2. Școala cu clasele I-IV Taula: Florin Dimofte, învățător titular, de grad definitiv. 3. Școala cu clasele I-IV Dealu Perjului: Georgeta Baban, învățător gradul II; Grădinița Dealu Perjului: Veronica Dimofte, educatoare. 4.Școala cu clasele I-VIII Oncești: - director coordonator Micaiela Gălățanu - profesor de matematică-fizică are un crez educativ care este și profesiunea sa de credință: „În instrucție și educație, ne zidim pe noi înșine în sufletul fiecărui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu condiția ca slujitorul instituției să-și facă datoria cu profesionalism și afectivitate. Au mai funcționat, ca educatoare, la Tarnița: Maria Boghiu, Elena Puțeanu și Anișoara Nastase. În ziua de astăzi funcționează trei grădinițe: la Tarnița, Onceștii Noi și Dealu Perjului. PORTRETE DE DASCĂLI Îngerul meu (învățătoarea mea). “Îngerul meu este mama noastră - doamna învățătoare. Ea are chipul blând și bun și este îngăduitoare cu năzbâtiile mele de copil și cu naivitatea mea. În orice moment greu prin care am trecut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu hramul la 20 iulie, „Sfântul Ilie”; - Biserica Făgheni, cu hramul la 6 decembrie, „Sfântul Nicolaie”. Biserica parohială „Nașterea Maicii Domnului” din Bărboasa este construită din zid, între anii 1882-1900, de către enoriașii din satele Bărboasa, Onceștii-Vechi, Chiliana, Taula și Dealu- Perjului. S-a construit la acea vreme și Podul Tăulenilor peste apa Berheciului pentru a ajunge la biserică. În folosul bisericii era arondată suprafața de 10 fălcii și 15 prăjini. Coordonatorul ridicării acestui monument, în final, ar fi fost parohul de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
caravana cinematografică, iar mai apoi (până în 1989), erau două cinematografe sătești în comună: unul stabil, la Tarnița (deservit de-a lungul timpului de Sâlică Chirilă și Ionel Sofronea) și unul mobil, la Oncești, care se deplasa și în satele Dealu Perjului, Bărboasa și Satu Nou, cu operatorul Costică Boghiu. În satele noastre, în care n-au existat decât câteva aparate de radio (la preot, boier sau învățător), ce bucurie dădea sătenilor scoaterea în afara sălii de spectacole a unui dispozitiv comutat la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vecinilor. Biblioteca a fost înființată în anul 1962 prin donarea unui număr de volume de la „Școala de la centru” și abonamente lunare primite prin colete poștale de la Biblioteca județeană. A funcționat într-o cameră de 3x3 m, în cadrul G.A.C. Dealu Perjului, cărțile fiind depozitate pe o masă sau jos pe dușumea. Mai apoi, a fost mutată la sediul primăriei, funcționând în condiții ceva mai bune, dar totuși improprii, până în anul 2001. Bibliotecarii cu jumătate de normă, ca Iulia Paraschiv, Maria Ciulei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în slujba binelui comun. Aducem la cunoștința cititorului și o situație a fondului de carte existent în bibliotecile din cadrul școlilor din comună. Astfel, la școala din Oncești există un număr de 3.200 de volume, la școala din Dealu Perjului 1.600, iar la școala din Tarnița 2.300. OBICEIURILE OBICEIURI DE NAȘTERE Obiceiurile de naștere sunt comune pentru toate satele comunei Oncești. Bunicile noastre povesteau că la nașterea unui copil, la fereastra casei veneau trei ursitoare, care „urseau” copilul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]