104 matches
-
maleolei fibulare cu un tubercul mic de pe partea postero-laterală a calcaneului. El trece peste 2 articulații: fibulo-talară și talo-calcaneană. Inserția calcaneană a ligamentului calcaneo-fibular se face la 13 mm sub articulația subtalară. Ligamenul este în contact strâns cu teaca mușchilor peronieri. Fibrele sale trec peste capsulă articulație gleznei, fără să se amestece cu cele capsulare. Are lungimea de 20 mm, lățimea de 5 mm și grosimea de 3mm. Rolul său este în primul rând de stabilizare a articulației subtalare. În aproximativ
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
leziunile osteocondrale ale talusului, cât și pe cele ale tendoanelor peronierilor și ale tecilor lor. Dar nu poate da informații privitoare la instabilitatea cronică de gleznă. Se face cu următoarele afecțiuni: 1) fractura procesului lateral al talusului 2) fractura maleolei peroniere 3) fractura fibulei proximale (fractura Maisoneuve) 4) fractura bazei metatarsianului 5 ( sunt fracturi prin smulgerea stiloidei de către tendonul peronierului scurt. Semnele funcționale sunt aceleași ca și în entorsa laterală de gleznă. Palparea însă evidențiază localizarea durerii la nivelul bazei metatarsianului
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
este nedureroasă. Radiografia laterală a gleznei permite doar rareori descoperirea fracturii bazei metatarsianului 5. Radiografia ¾ a piciorului este cea care confirmă diagnosticul). 5) neurapraxia nervilor peroneali superficial și profund 6) fractura osteocondrală a domului talar 7) ruptura sau subluxația tendoanelor peroniere (simptomele durere și edem predomină retromaleolar. La examenul clinic trebuie căutată deplasarea anterioară a tendoanelor). 8) entorsa articulației subtalare (se produce printr-un mecanism asemănător entorselor laterale de gleznă. Durerea este maxima la nivelul orificiului lateral al lui sinus tarsi
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
altfel la toate articulațiile, participă 3 tipuri de elemente: osoase, ligamentare și musculare. La elementele osoase, de mare importanță este și valgusul fiziologic al postpiciorului. Ligamentele sunt reprezentate de cele 3 ligamente laterale: talo-fibular anterior, calcaneo-fibular și talo-fibular posterior. Mușchii peronieri sunt stabilizatorii laterali activi. Ligamentele nu intervin doar ca elemente pasive de limitare a amplitudinii mișcărilor articulare, ci și ca organe senzoriale care conțin proprioceptori ce informează centrii motori medulari despre forța, direcția și viteza de mișcare. Acești centrii moderează
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
nu intervin doar ca elemente pasive de limitare a amplitudinii mișcărilor articulare, ci și ca organe senzoriale care conțin proprioceptori ce informează centrii motori medulari despre forța, direcția și viteza de mișcare. Acești centrii moderează stimulii nervoși motori transmiși mușchilor peronieri. Astfel, instabilitatea cronică laterală a gleznei este nu numai rezultatul afectării mecanice ligamentare, ci și al insuficienței elementelor buclei proprioceptive. Anamneza va căuta succesiunea entorselor anterioare și senzația de nesiguranța de la nivelul gleznei. Vor fi evaluate circumstanțele de apariție a
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
care, dacă este refăcut, nu trebuie să mai doară. Atunci când nu există o patologie asociată sau entorse repetate în antecedente, tratamentul nechirurgical s-a dovedit suficient. El include: - diminuarea durerii - diminuarea tumefacției - imobilizare potrivită pentru repausul fibrelor ligamentare - recuperarea mușchilor peronieri - restaurarea mișcării normale a gleznei Tratamentul conține următoarele faze: a)" faza I de tratament nechirurgical:" Tratează sângerarea și edemul prin: - repaus (mers cu cârjele) - gheată - pansament compresiv (sau cizmă gipsată) - poziție proclivă b)" faza II de tratament nechirurgical:" Consta în
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
extensii și flexii active, cu și fără rezistență). - exerciții pentru sensibilitatea proprioceptivă (cu ajutorul unei mingi: pacientul cu piciorul pe minge, o rotește, își plimbă piciorul pe ea, o lovește ușor, etc., ca un fotbalist la antrenament). - exerciții pentru întărirea mușchilor peronieri: eversiuni repetate izotonice și izometrice. Această etapa durează între 4 și 10 săptămâni, după care pacienții trec la faza a III-a. c)" faza III de tratament nechirurgical:" Constă în reînceperea activității sportive. Este important ca înaintea începerii exercițiilor să
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
și calcaneo-fibular și o mobilitate subtalară excesivă. Lor li se potrivește tehnica Brostrom cu modificarea Gould. În această modificare, mobilitatea excesivă subtalară este controlată de reconstrucția ligamentului talo-calcanean lateral și refacerea retinacolului extensor. - pacienților cu deficiența sau absența funcției mușchilor peronieri. Aceștia au nevoie de reconstrucția neanatomică potențată care limitează mișcarea subtalară. - pacienților cu picior varus. 1) pasul 1: examinarea sub anestezie. Se caută înclinarea subtalară, comparativ cu partea contralaterală. Se notează proeminența talusului pe partea afectată. Este examinată și translația
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
distală a plăgii retinacolul extensor superficial și apoi se izolează. Se localizează ligamentul tibio-fibular anterior, cu scopul de a ajuta la localizarea ligamentului talo-fibular anterior, apoi se identifică și ligamentul calcaneo-fibular. 4) pasul 4: inspecția și eventuala reparare a tendoanelor peroniere. Se rezecă cu atenție complexul ligamentar de pe fibula, ca un singur lambou, împreună cu o pastilă osoasă. Se inspectează glezna în partea ei laterală, inclusiv trohleea talusului, în timpul unei flexii/extensii complete a gleznei. Dacă se suspectează ruptura tendonului peronier sau
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
tendoanelor peroniere. Se rezecă cu atenție complexul ligamentar de pe fibula, ca un singur lambou, împreună cu o pastilă osoasă. Se inspectează glezna în partea ei laterală, inclusiv trohleea talusului, în timpul unei flexii/extensii complete a gleznei. Dacă se suspectează ruptura tendonului peronier sau subluxarea lui, va fi deschis pe toata lungimea lui retinacolul peronier. Se inspectează tendoanele peroniere și apoi se tracționează pentru a permite vizualizarea ligamentului calcaneo-fibular și a incizurii fibulare. Rupturile longitudinale ale tendoanelor peroniere vor fi reparate. Daca sunt
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
singur lambou, împreună cu o pastilă osoasă. Se inspectează glezna în partea ei laterală, inclusiv trohleea talusului, în timpul unei flexii/extensii complete a gleznei. Dacă se suspectează ruptura tendonului peronier sau subluxarea lui, va fi deschis pe toata lungimea lui retinacolul peronier. Se inspectează tendoanele peroniere și apoi se tracționează pentru a permite vizualizarea ligamentului calcaneo-fibular și a incizurii fibulare. Rupturile longitudinale ale tendoanelor peroniere vor fi reparate. Daca sunt mici, vor fi excizate. În cazul unei subluxații a tendoanelor peroniere, se
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
pastilă osoasă. Se inspectează glezna în partea ei laterală, inclusiv trohleea talusului, în timpul unei flexii/extensii complete a gleznei. Dacă se suspectează ruptura tendonului peronier sau subluxarea lui, va fi deschis pe toata lungimea lui retinacolul peronier. Se inspectează tendoanele peroniere și apoi se tracționează pentru a permite vizualizarea ligamentului calcaneo-fibular și a incizurii fibulare. Rupturile longitudinale ale tendoanelor peroniere vor fi reparate. Daca sunt mici, vor fi excizate. În cazul unei subluxații a tendoanelor peroniere, se va adânci incizura fibulară
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
Dacă se suspectează ruptura tendonului peronier sau subluxarea lui, va fi deschis pe toata lungimea lui retinacolul peronier. Se inspectează tendoanele peroniere și apoi se tracționează pentru a permite vizualizarea ligamentului calcaneo-fibular și a incizurii fibulare. Rupturile longitudinale ale tendoanelor peroniere vor fi reparate. Daca sunt mici, vor fi excizate. În cazul unei subluxații a tendoanelor peroniere, se va adânci incizura fibulară. După reducerea tendoanelor în șanțul fibular adâncit, vor fi făcute mișcări ample de gleznă și subtalare pentru a observa
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
retinacolul peronier. Se inspectează tendoanele peroniere și apoi se tracționează pentru a permite vizualizarea ligamentului calcaneo-fibular și a incizurii fibulare. Rupturile longitudinale ale tendoanelor peroniere vor fi reparate. Daca sunt mici, vor fi excizate. În cazul unei subluxații a tendoanelor peroniere, se va adânci incizura fibulară. După reducerea tendoanelor în șanțul fibular adâncit, vor fi făcute mișcări ample de gleznă și subtalare pentru a observa rezultatul. Apoi se tensionează retinacolul peroneal prin avansarea lui pe sub lamboul osteoligamentar fibular distal, după reconstrucția
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
un cap. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza osului se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Pe bază se găsește o tuberozitate care se poate explora prin palpare, pe ea se însera mușchiul peronier lung. Metatarsianul II este cel mai lung. Baza lui se articulează cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și III. Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
KRAMER Autori: Obreja Andreea Coordonator: Dimitriu Bogdan-Ioan Universitatea de Medicină și Farmacia”Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de Studiu: Tehnologie Protetica Lucrarea de față prezintă o orteza peronieră mobilă în sistem Kramer. Sistemul Kramer este un dispozitiv care asistă dorsiflexia labei piciorului cu poziționarea piciorului printr-un sistem de articulații duble la nivelul gleznei.Sistemul prezentat are un design inovativ care realizează rotația externă a piciorului pentru poziționare
ORTEZA IN SPIRALA.DEZVOLTAREA SISTEMULUI PERONIER by Obreja Andreea () [Corola-other/Science/84294_a_85619]
-
Hemimelia fibulară sau aplazia de peroneu, aplazia razei externe (peroniere) este o malformație congenitală longitudinală a membrelor inferioare caracterizată prin absența parțială sau completă a fibulei (peroneului). Este cea mai frecventă ectromelie longitudinală a membrului inferior. Prevalența este estimată la 1/50.000. O predilecție ușoară masculină a fost raportată
Hemimelie fibulară () [Corola-website/Science/328774_a_330103]
-
inseră) nici un mușchi prezintă o mulțime de inserții capsuloligamentare. Este acoperit pe o suprafață de 60 % de cartilaj și are o vascularizație deficitară (asigurată de ramuri provenite din cele 3 artere principale ale gambei: tibialele posterioară și anterioară și artera peronieră), ceea ce-i conferă praticularități speciale. Inervația sa este asigurată prin ramuri ale nervilor fibular profund, tibial, safen și "sural. Osificarea sa începe din luna a 6-a vieții intrauterine. Privind din punct de vedere al anatomiei comparate, talusul este un
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
vascularizației talusului au fost dată de Wildenauer în 1950. "Aportul sangvin extraosos" la nivelul talusului este asigurat de ramurile celor trei artere principale ale gambei respectiv artera tibială posterioară ("Arteria tibialis posterior"), artera tibială anterioară ("Arteria tibialis anterior") și artera peronieră ("Arteria peronea", sin. "Arteria fibularis"). "Artera tibială posterioară" dă 2 ramuri către talus: artera canalului tarsian și artera deltoidiană. "Artera canalului tarsian." Această artera importantă provine de obicei din artera tibială posterioară, la 1 cm proximal la originea arterelor plantare
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
a colului talusului. "Artera sinusului tarsian." Aceasta artera mare este este prezentă constant și se anastomozează întotdeauna cu artera canalului tarsian. Ea este formată dintr-o anastomoză a unei ramuri a arterei dorsale a piciorului cu ramura perforantă a arterei peroniere ("Ramus perforans arteriae fibularis"). Artera sinusului tarsian trimite direct mai multe ramuri în talus irigându-l abundent lateral. "Artera peronieră" numită și "artera fibulară" dă ramuri mici care se unesc cu ramurile arterei tibiale posterioare, formând o rețea posterioară în jurul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
tarsian. Ea este formată dintr-o anastomoză a unei ramuri a arterei dorsale a piciorului cu ramura perforantă a arterei peroniere ("Ramus perforans arteriae fibularis"). Artera sinusului tarsian trimite direct mai multe ramuri în talus irigându-l abundent lateral. "Artera peronieră" numită și "artera fibulară" dă ramuri mici care se unesc cu ramurile arterei tibiale posterioare, formând o rețea posterioară în jurul talusului, însă contribuția acestei artere în vascularizația talusului este nesemnificativă. "Ramura perforantă a arterei peroniere" ("Ramus perforans arteriae fibularis") contribuie
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
irigându-l abundent lateral. "Artera peronieră" numită și "artera fibulară" dă ramuri mici care se unesc cu ramurile arterei tibiale posterioare, formând o rețea posterioară în jurul talusului, însă contribuția acestei artere în vascularizația talusului este nesemnificativă. "Ramura perforantă a arterei peroniere" ("Ramus perforans arteriae fibularis") contribuie la formarea arterei sinusului tarsian. Talusul este solid fixat între cele două maleole, care în același timp îi oferă și o oarecare protecție, aceasta contribuind la soliditatea articulației gleznei. Din această cauză, luxația la acest
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
o oarecare protecție, aceasta contribuind la soliditatea articulației gleznei. Din această cauză, luxația la acest nivel este destul de rară. Suplimentar, cele două maleole formează un sistem de direcție împiedicând deplasarea laterală a talusului - rol care revine în special celei laterale (peronieră, care coboară mai mult dect cea medială tibială). Deplasarea posterioară este prevenită de marginea posterioară a epifizei distale a tibiei. Prin poziția lui, talusul are rol atât în statică, cât și în dinamică. Astfel, în statică, talusul primește toată greutatea
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
ca o unitate funcțională, deoarece mișcările se fac în jurul unui ax rezultant, sau de compromis. Acest ax trece oblic spre inferior, posterior și lateral prin colul talusului, sinus tarsi și străbate calcaneul ieșind pe fața lui laterală în apropierea trohleei peroniere. Înafară de acest ax, mai există și unul transversal al articulației talo-crurale și unul sagital al articulației medio-tarsiene - în jurul căruia se produc mișcări de pronație (eversiune) și supinație (inversiune). Tripla oblicitate a axului de compromis determină asocierea supinației cu adducția
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Vascularizația lui este asigurată de ramurile celor trei artere principale ale gambei respectiv artera tibială posterioară (prin artera canalului tarsian și artera deltoidiană), artera tibială anterioară (prin artera sinusului tarsian și ramuri pentru fața superioară a colului talusului) și artera peronieră (contribuția acestei artere în vascularizația talusului este nesemnificativă). În cazul când linia de fractură a talusului lasă unele fragmente în afara acestor vase, regenerarea lor este compromisă, evoluând cu necroză avasculară. Interlinia articulară talo-crurală se poate palpa prin mișcări pasive de
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]