KorAP: Find »[drukola/base=peronier & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

101 matches

Corola-publishinghouse/Science/506_a_757

de referință sunt reprezentate de: vena cavă inferioară deasupra abușării venelor renale; dedesubtul abușării venelor renale; venele iliace comune; venele iliace externe; vena femurală comună; vena femurală superficială (în porțiunea mijlocie); vena poplitee; venele tibiale anterioare; venele tibiale posterioare; venele peroniere. Uneori este necesară examinarea completă a unui trunchi venos, de-a lungul întregului său traseu, mai ales pentru evaluarea confluențelor venoase. Sistemul venos superficial urmărește principalii colectori (vena safenă intenă și extenă) precum și afluenții acestora (Jeanneret et al., 1999). Un

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
Refluxul din venele tibiale posterioare (VTPs) reflectă cel mai bine caracteristicile clinice, inclusiv trecut sau prezent de tromboză venoasă profundă sau incompetență a venelor perforante ale gambei. Venele tibiale posterioare au fost examinate din poziție medială sau posteromedială, iar venele peroniere din poziție posteromedială sau posterioară. Examinarea venelor profunde soleare și gastrocnemiene a completat investigațiile de bază de la nivelul gambei. Investigarea venelor perforante a fost realizată în principal pe fața medială a coapsei, în timpul examinării venei safene mari și a venelor

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
Corola-publishinghouse/Science/379_a_654

și apoi de la sol la pubis; se face după aceea media celor două valori. La copiii mici, la bolnavi și deficienți, membrele inferioare se măsoară în poziția culcat pe spate, de la punctul iliac anterior și superior, la punctul tibial sau peronier distal (marginea inferioară a maleolelor) (Ionescu, 1968). 3.2.1.5. Test 5 - Bustul (B) Bustul (B) sau înălțimea corpului în șezând, reprezintă distanța dintre linia ischioanelor (oasele pe care se sprijină bazinul) și creștetul capului (vertex). Se măsoară șezând

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

tibiei 7. Fața medială a tibiei 8. Marginea lateral-internă a tibiei 9. Creasta tibiei 10. Fața laterală a tibiei 11. Fața laterală a peroneului 12. Marginea anterioară a peroneului 13. Corpul peroneului 14. Marginea interosoasă a peroneului 15. Maleola externă peronieră 16. Maleola internă tibială Circumferința condililor este înaltă de aproximativ 2 cm find întreruptă posterior de aria intercondiliară posterioară. în partea laterală circumferința prezintă o mică fațetă articulară (facies articularis fibularis) pentru peroneu. în partea anterioară a circumferinței, între liniile

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
apofiza stiloidă a peroneului (vârful) pe care se inseră tendonul inferior al mușchiului biceps crural și liaamentul lateral extern al articulației aenunchiului (posterior). Corpul peroneului prezintă trei fețe: - laterală care în: - 2/3 superioare prezintă inserțiile mușchilor lunaul și scurtul peronier lateral; •1/3 inferioară prezintă o creastă oblică în jos, înapoi care împarte această față în două porțiuni: una posterioară, pe care alunecă tendoanele mușchilor peronieri și alta, anterioară, aflată în raport direct cu pielea; ^medială, pe care se află

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
trei fețe: - laterală care în: - 2/3 superioare prezintă inserțiile mușchilor lunaul și scurtul peronier lateral; •1/3 inferioară prezintă o creastă oblică în jos, înapoi care împarte această față în două porțiuni: una posterioară, pe care alunecă tendoanele mușchilor peronieri și alta, anterioară, aflată în raport direct cu pielea; ^medială, pe care se află creasta interosoasă care subîmparte această față într-o porțiune: - orientată spre anterior, pe care se inseră mușchiul extensor comun al deaetelor, peronier anterior și extensorul propriu

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
care alunecă tendoanele mușchilor peronieri și alta, anterioară, aflată în raport direct cu pielea; ^medială, pe care se află creasta interosoasă care subîmparte această față într-o porțiune: - orientată spre anterior, pe care se inseră mușchiul extensor comun al deaetelor, peronier anterior și extensorul propriu al deaetului mare; - orientată spre posterior, pe care se aăsește aambierul posterior; - posterioară, convexă, ruaoasă pe care se inseră flexorul propriu al deaetului mare. Marainile peroneului sunt: -anterioară (creasta peroneului) se bifurcă în partea inferioară; a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
plan inferior și posterior față de maleola internă. Prezintă: -obază, care se confundă cu osul; -un vârf, împărțit în doi tuberculi de către un șanț în care se inseră liaamentul peroneocalcanean; -față postero-externă, sub forma unui șanț prin -care alunecă tendoanele mușchilor peronieri; -ofață laterală, cutanată; -ofață medială, care prezintă de sus în jos: - suprafață ruaoasă pentru inserția liaamentelor tibio-peroniere; - fațetă articulara pentru articularea cu extremitatea inferioară a tibiei și cu fața externă a astraaalului; - posterior față de suprafața articulară se observă o excavație

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
este acoperită de mușchiul pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte acestă față în două porțiuni: -una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; -alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața internă prezintă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
popliteu arcuat (lia. popliteum arcuatum), - colaterale tibial (lia. collaterale tibiale) și fibular (lia. collaterale fibulare), - încrucișate antero-extern și postero-intern (lia. cruciata aenus). ARTICULAȚIILE GAMBEI 1. Articulația tibio-fibulară superioară (articulatio tibiofibularis) Suprafețele articulare sunt: -fața articulară a capului peroneului, -fața articulară peronieră de pe condilul lateral al tibiei; ambele prezintă cartilaj hialin. Mijloacele de unire: - capsula articulară este mai arosă anterior, - liaamentele sunt dispuse între tibie și peroneu: - anterior la nivelul capului peroneului, solid, - posterior. 2. Membrana interosoasă (membrana interossea) Membrana interosoasă a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
bazin, fixarea și bascularea spre posterior a bazinului, - ambele porțiuni acționează ca flexori ai genunchiului, - când gamba se află în flexie față de coapsă, realizează și rotația în afară a gambei. Inervația: - porțiunea lungă din nervul ischiatic, - porțiunea scurtă din nervul peronier comun. MUȘCHIUL SEMITENDINOS (m. semitendinosus) Originea se afl\ pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ la nivelul feței mediale a tibiei, în partea superioara. Acțiunea: - extensor al coapsei pe bazin, - flexor al gambei pe coaps\, - adductor și slab rotator intern al gambei

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
acoperite de musculatură. Musculatura se împarte în trei loje musculare, a căror dezvoltare este inegală: - loja anterioară ce cuprinde: tibialul anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor, peronierul al treilea; - loja lateral externă cu: mușchiul lung și scurt peronier; - loja posterioară dispusă pe două planuri: unul superficial (tricepsul sural, plantarul subțire), altul profund (tibialul posterior, flexorul lung al halucelui, flexorul lung al degetelor, popliteul). MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE MU ȘCHIUL TIBIAL ANTERIOR Originea pe: - condilul lateral al tibiei, - fața laterală

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
primului os cuneiform, - pe baza primul metatarsian. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - supinator și adductor al piciorului sau pronator și abductor în funcție de poziția variabilă față de axul articulației talo-tarsiene, - prin acțiunea statică, nu permite răsturnarea înapoi a gambei. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI (m. extensor hallucis longus) Originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei.Inserția terminală se realizează pe falanga a Il-a a halucelui. Acțiunea: - extensor al falangelor halucelui, - flexia dorsală a piciorului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
extensor hallucis longus) Originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei.Inserția terminală se realizează pe falanga a Il-a a halucelui. Acțiunea: - extensor al falangelor halucelui, - flexia dorsală a piciorului, - slab pronator-abductor al piciorului. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR (m. extensor digitorum longus) Origine: - marginea anterioară, fața medială și capul peroneului, - condilul lateral tibial, - membrana interosoasă a gambei, - fascia crurală. Corpul muscular se termină printr-un tendon, are se împarte în 4 ramuri

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
deget, - fasciculele marginale ajung la nivelul celei de a treia falangă de la degetele II la V. Acțiunea este de: - slab extensor al falangelor degetelor de la II la V, - flexor dorsal al piciorului, - pronație-abducție la nivelul piciorului. Inervația este din nervul peronier profund. MUȘCHIUL PERONIER AL TREILEA (m. peroneus tertius; fibularis tertius) Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. Inserția terminală este la nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ajung la nivelul celei de a treia falangă de la degetele II la V. Acțiunea este de: - slab extensor al falangelor degetelor de la II la V, - flexor dorsal al piciorului, - pronație-abducție la nivelul piciorului. Inervația este din nervul peronier profund. MUȘCHIUL PERONIER AL TREILEA (m. peroneus tertius; fibularis tertius) Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. Inserția terminală este la nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - pronator-abductor al piciorului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
tertius; fibularis tertius) Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. Inserția terminală este la nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - pronator-abductor al piciorului. Inervația provine din nervul peronier profund. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MU ȘCHIUL PERONIER LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. Inserția terminală este la nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - pronator-abductor al piciorului. Inervația provine din nervul peronier profund. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MU ȘCHIUL PERONIER LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Inserția terminală este pe tuberozitatea metatarsianului V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui. Inervația se realizează prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. Inserția terminală: - falanga proximală a halucelui, - sesamoidul medial. Acțiunea: - abductor al halucelui, - menținerea bolții plantare. Inervația

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

malleolaris anterior lateralis) - ambele artere vor forma rețelele maleolare medială și respectiv laterală. TRUNCHIUL TIBIO-PERONIER este ramura de bifurcație posterioară a arterei poplitee, care începe la inelul solearului și se termină la 4 cm mai jos bifurcându-se în artera peronieră și tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este ramura de bifurcație internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este ramura de bifurcație internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul arcadei mușchiului solear artera coboară pe mușchiul tibial posterior, apoi pe flexorul lung al degetelor, devenind mai superficială în 1/3 inferioară a gambei, se plasează pe marginea medială a tendonului achilian ajungând la

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în număr de patru) care se continuă cu arterele digitale corespunzătoare (aa. digitales plantares). Ramuri perforante (r. perforantes) fac legătura între metatarsienele plantare și cele dorsale. ARTERA PERONIERA (a. peronea, a. fibularis) este ramura de bifurcație laterală a trunchiului tibio peronier sau colaterala cea mai importantă a arterei tibiale posterioare (tabel 3.1, 3.2, fig 3.10 și 3.11). Coboară în același plan cu artera tibială posterioară, lateral de aceasta. Ramurile pe care le dă sunt perforante (r. perforans

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale laterale și mediale) (cruciate anastomosis); sistem femural ramuri perforante din artera femurală profundă ramuri geniculare ale arterei poplitee; sistem popliteu ramuri geniculare ale arterei poplitee - ramuri similare tibiale; sistem tibial compensare arterială peronieră. CAPITOLUL 4 FIZIOPATOLOGIA ARTERIOPATIILOR OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE 4. 1. VADEMECUM HEMODINAMIC 4.1.1. MACROCIRCULATIE. Sistemul arterial este un sistem de presiune înaltă cuprins între valva aortică și arterele de calibru mic de la intrarea în microcirculație. Geometria circulatiei

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
fi scurte-întinse-etajate. Trombangeita obliterantă (boala Bürger) Arterele mari sunt normale arteriografic (tabel 5.7). Artere mici prezintă modificări filiforme, contur regulat, subțiere progresivă spre vârf în treimea inferioară a gambei și la nivelul piciorului (obliterări ale segmentelor distale - arteră tibială, peronieră cu progresie proximală către artera femurală și poplitee, făcând dificilă în stadiile avansate diferențierea de leziuni ateromatoase). Trombangeita obliterantă Arteriopatie aterosclerotică nu sunt neregularități ale pereților arteriali; există neregularități ale pereților arteriali; topografie distală; topografie proximală; vase colaterale mici, net

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]