333 matches
-
că teoria raiului a existat numai în imaginația noastră... Tăceam. Îl priveam; gândeam că a fost adus de Providență. Și mă gândeam că nimeni n-ar crede. Nu mai avea nimic din siguranța îndârjită a celui din tinerețe, când îmi perora sub amenințări despre vremurile de aur ce vor veni și pentru grăbirea cărora îmi solicita „concursul”. Omul continuă: -...Păcat. Societatea despre care ni se vorbea atunci e falsă, domnule judecător, pentru că vizează un stat de îngeri. Gândiți-vă bine..., iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de unde și căutarea infructuoasă cu felinarul. în schimb, acesta luminează cât se poate de mulți indivizi și cât se poate de multe singularități: tâmplarul, retorul, muzicianul, sportivul, perceptorul, delatorul. Același Platon este victima altei năzbâtii cinice într-o zi când perorează în public și definește - din nou! - omul drept un biped fără pene. Fără să fie descumpănit și fără să renunțe la calmul său proverbial, Diogene îi aruncă la picioare un pui de găină jumulit pe care-l prezintă ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în discuție controversata activitate politică a Prof. Paulescu din deceniile 2 și 3 ale secolului trecut, fapt care a dus la anularea celor două momente menite să repare parțial o injustiție majoră. Nu am nici abilitatea nici intenția de a perora pe marginea unui subiect atât de delicat cum este antisemitismul. M-am străduit să citesc cărțile "nemedicale" ale Prof. Paulescu (păstrate din fericire în fondul Bibiotecii Universitare "Lucian Blaga" din Cluj) și recunosc faptul că ele pot fi de-a
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
sau fără, o liota de mediocrități îmbuibate, pe saci cu bani cocoțate... Păi de ce s-ar lasă un tanar eminent plătit de asemenea personaje, cănd acum are acces la "joburi" bine plătite, în țări civilizate, în care excrocii pot să peroreze cel mult la vorbitor, nu la tribune oficiale? Al treilea Cavaler înspăimântător este Nimicnicia, care desenează viitorul României nu în liniile ferme ale democrațiilor occidentale, ci sub forma caricaturala a socialismului latino-american cu puseuri autoritariste sau dictatoriale. Modelul spre care
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
de unde și căutarea infructuoasă cu felinarul. În schimb, acesta luminează cât se poate de mulți indivizi și cât se poate de multe singularități: tâmplarul, retorul, muzicianul, sportivul, perceptorul, delatorul. Același Platon este victima altei năzbâtii cinice într-o zi când perorează în public și definește - din nou! - omul drept un biped fără pene. Fără să fie descumpănit și fără să renunțe la calmul său proverbial, Diogene îi aruncă la picioare un pui de găină jumulit pe care-l prezintă ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
expresie obosită, care părea să spună: „Nu-i nimic de făcut!“ Cunoștea, desigur, cealaltă ieșire care, după modelul sălilor de cinema, dădea într-o stradă cufundată în întuneric, în care cu greu puteai recunoaște imediat fațadele clădirilor. — Te-am ascultat perorând adineaori, zise el, după ce ne-am instalat într-o braserie. De altfel, eram cu siguranță singurul care te asculta, mai adăugă, zâmbind ușor. Am stat o vreme fără să spunem nimic. Dincolo de ferestrele transparente ale braseriei, defilau grupuri de tineri
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
se menționa că soluționarea problemei coridorului polonez a fost una din cele mai mari greșeli comise la Versailles și în consecință, trebuia restituit Germaniei; de asemenea, frontiera Ungariei trebuie rectificată, deși acest lucru nu va fi ușor. “Nimeni - continua să peroreze ducele - n-a îndrăznit să propună până astăzi o soluție, și cu toate acestea, ea trebuie făcută”. Mussolini considera, de asemenea că recunoașterea egalității în drepturi de înarmare a Germaniei, admisă deja, trebuia extinsă și asupra Austriei, Ungariei și Bulgariei
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
nu este mai sclav decât acela care crede că este liber”. (Goethe). „Iubire și credință eterne să aveți mereu În suflet” (Vers final la Bărbierul din Sevilla) „Creștinul bun trebuie să se ferească de matematicieni și de toți cei ce perorează preziceri deșarte. Există deja pericolul ca matematicienii să fi făcut un pact cu diavolul pentru a Întuneca spiritul și a pune omul În cătușele iadului” (Fericitul Augustin) „Matematica este mijlocul prin care putem Înțelege Universul”, Pytagora “Legile naturii sunt scrise
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
la Tribunalul de Dâmbovița, iar în 1856 prezident. Avocatura și politica - ajunge deputat liberal - îl absorb și gazetarul face o mare risipă de elocință, preocupându-se, în nenumărate articole, de tot felul de aspecte. Cere solemn respectarea legilor și drepturilor, perorează contra absolutismului, injustiției, corupției, vorbește cu căldură despre unire, exaltă progresul social. Cariera sa juridică, între timp, continuă. În 1859 ajunsese asesor pe lângă Ministerul Justiției; a mai funcționat ca „șef de divizie” în Ministerul de Externe. Inspector al monumentelor istorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
m-a încurajat să aștern pe hârtie aceste conferințe și mi-a servit drept editor al acestui volum, precum și soției mele Adriana Groza care a tradus textul din engleză în română și nu s-a arătat niciodată plictisită când eu peroram la masă despre problemele modelării în științele sociale. Alți oameni de știință pe care doresc să-i amintesc sunt: Douglas Rose, Susan Ellis, Paul Sum, Depak Gupta, Richard Hofstetter și Asbjorn Norgaard. În prezent nu există un curs introductiv de
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să intrăm într-o cameră cu bănci, tablă și catedră; probabil inginerii țineau aici cursuri de calificare cu muncitorii ce lucrau în fabrică. Milițianul a plecat și Savin a luat loc la catedră. Trecuse în tabăra vrăjmașului. A început să peroreze, ca și Mihalexe, fel de fel de inepții, trase la șapirograful partidului înțelept. Mă uitam la el cu compătimire și mă gândeam ce bine i-ar fi stat acestui bărbat în toată firea, ca și altora asemenea lui, să fie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
respectiv de toamnă. Un „an“ al manifestării vieții, În care vedem explozia vegetală, un altul al regenerării - tot pentru plantă, iar asta numai și numai pentru că de frunza ei depinde propria-ne viață, a celor care ne permitem și să perorăm precum fac eu acum -, un „an“ În care viețuiesc acei ascunși descompunători. Ani care par a exista deja, separați poate păgân de un Gheorghe și de un Dumitru, Între care oile sunt la munte, respectiv la șes... Și, mi se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unde n’ar trebui, În gimnastica funcției lui definitorii - cel puțin În infatuarea lui -, rațiunea. Dovada? Nu eu, ci el „se uită ca mâța’n calendar“ la orice e alături de meseria lui. N’ați băgat de seamă că tot ce perorează la Radio, ba și prin reviste, e precum „caștravetele“ lui Marius Chicoș Rostogan? Adică indiferent de unde pleacă ajunge tot la „protecția mediului“. Măcar dacă i-ar mai ieși ceva decât ciomăgeala, cu ghilimele dar cu mult mai dureroasă, Încasată de la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
perpetuum mobile - ce util exercițiu/antrenament pentru mai târziu!; unul care citea și Îndrăznea să Încerce să facă știință În loc să meargă la vreun „dans“ - căci tot fugeau fetele de el, cel care În loc să le vorbească de lună, stele și floricele perora despre ultima lui invenție, desigur nebrevetată/-bilă; că una a rezistat totuși, e o altă poveste; unul care Învăța numai pe alese, ce credea că-i este folositor, deși tot el afirmă acum că totul este. Cine să vadă, eventual
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din cauza noroiului. La vama româneasca. Încurcături cu mașina Am pus piciorul pe pământ românesc În seara de 8 Octombrie. Vameșul ne primește cu binețe, dar la urmă colac peste pupăză, ne cere să plătim vama mașinii, 60.000 lei. Îi perorez că am triptic cu care am călătorit prin atâtea țări. Nu pot merge acum prin țara mea? Un străin desigur că poate. Nu se poate. Vama e riguroasă. Mașina rămâne aici, mergeți cu trenul la București și veniți cu banii
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mult decît Artă este sufletul înmărmurit al Italiei și apoi, pentru mine, înseamnă prelungirea unei Florențe căreia aveam să-i duc dorul mereu din clipa în care o părăsisem. Luasem un autobuz în care un tînăr cu caș la gură, perorînd cu voce tare, își permitea să dea sentințe definitive asupra politicii internaționale. Îl întrebasem cîți ani are și cît a călătorit, avea douăzeci și unu de ani și nu plecase nicăieri, niciodată, căci avea trei copii și nici un pic de timp liber
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ianuarie 1922, referinduse la întreaga gamă a existenței acestuia: „Țăranul român în cadrul României Mari; împroprietărirea; industria și comerțul; România pitorească; costumul național românesc, sărbătorile, bâlciurile și târgul moșilor; poezia populară, doinele...” „Țăranul român este artist din instinct”, concluziona autorul și perora în continuare: „Trebuie să vezi pe țăran acasă la el, în fundul satelor depărtate, ascunse în văgăunile întunecate ale munților Carpați, unde legendele vechi mai plutesc încă în întunecimile tăcute ale pădurilor...” Iată și cum scrie D. Frunză la 7 august
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
asupra sufletelor tinere. O dovadă mai mult că profesorul trebuie să fie nu numai învățător, ci și pedagog. Conul Alecu Borănescu 11 era pentru matematici. Dar nu prea se prăpădea cu firea. Foarte vanitos de nașterea lui boierească, în clasă perora mai mult despre altele decât despre știință. Una caracteristică: Într-o bună dimineață vine ordin de la minister ca profesorii de mate matici să înceapă a se sluji și de instrumente pe cari, de ani nenumărați, le rodeau praful într-un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Alecu trebui să scoată și el teodolitul. Dar habar nu avea de teodolit. Nu pusese poate niciodată mâna pe el. În sfârșit teodolitul fu așezat în curte și, înconjurat de cei 6 elevi ai clasei a 7-a, începu să peroreze pretinzând că explică măsurarea distanțelor zenitale. La un moment puse mâna pe un șurub fix, despre care credea că e mobil. Și începu: — Precum vedeți, dacă punem mâna pe acest șurub, vedem că se învârtește, se învârtește, se învârtește... Dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și cad. Când îmi vin în fire, un ipistat în haine civile, un biet om mărunt, oacheș și slab, se afla lângă mine. Cum mă scol încep să vociferez! Nu-mi mai amintesc ce am spus, dar știu că am perorat în contra guvernului, a bandelor și a asasinilor. Omul a încercat să mă liniștească cu vorbe blânde, apoi, fiindcă sângele îmi curgea pe pardesiul meu gris-fer, m-a dus într-o cârciumă din str. Căldărari. Acolo o femeie mi-a spălat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pedagogică a primilor ani de formare în școli și universități. Ca student al Facultății de Teologie Ortodoxă am putut auzi la cursuri comentarii cu privire la jocurile de culise ale ultimelor alegeri episcopale. La fel, studenții de la Științe Politice își urmăreau profesorii perorând despre criza diferitelor alianțe parlamentare sau coaliții guvernamentale. Mult mai rari au fost cei capabili să asume demn și, prin urmare, public aceste poziții de partizanat. Or, virtutea dialogului matur ține de capacitatea omului educat de a articula o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
atmosfere de epocă, limbajul e mereu inadecvat, înecat în discursivism. Și în Moartea lui Mihai Viteazu la Torda (1854), și în Don Sanji II, regele Portugaliii (1857), ca și în Pustnicul sălbatecului munte (1853), unde abundă efectele de melodramă, se perorează despre patriotism, despre virtute și fidelitate. Aceeași retorică umflată în „pastorala” închinată domnitorului Al. I. Cuza, Serbare națională sau Visul fericirei (1859), în care se exaltă actul Unirii, folosindu-se mijloace naive de impresionare, din care nu lipsește focul bengal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
Olteanu și Gheorghe Flutur, de partea cealaltă a baricadei fiind prezenți democrații Vasile Blaga, Radu Berceanu și Adriean Videanu. Sursele ne-au povestit că democrații nu au făcut altceva decât să reia fugar argumentele fostului președinte al partidului Traian Băsescu, perorând că algoritmul împărțirii funcțiilor îndreptățește PD să preia MApN. Surse din conducerea PNL ne-au declarat că Teodor Atanasiu nu va fi uitat și că trocul dintre Palate i-a pregătit, în scurt timp, recompensa sacrificării. Mai exact, în perioada
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
partidului, asta faceți, cu banii partidului, în revista partidului, faceți propagandă pentru monarhie. Acuzația era enormă, în spiritul dilatator al pamfletelor lui Stancu, și ne-am dat seama repede că, de fapt, fuseserăm convocați la un joc. A continuat să peroreze în același fel cam o jumătate de oră, fără ca noi să mai scoatem o vorbă. Îl urmăream fascinați, vrăjiți, cum își dezvolta discursul incriminator, făcându-ne praf și pulbere, cu acele alternări de propoziții scurte și lungi, cu acele caracteristice
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
din anonima bancă de student, desigur) cu profesorul Tudor Vianu. Primele prelegeri ale lui Vianu, la care am asistat, au produs asupra mea o impresie uriașă. L-am și visat într-o noapte, curând după șocul primei revelații: continua să peroreze, dar într-o stare de entuziasm parcă demonic... Visul mi-a inspirat și niște frânturi de versuri pe care le-am uitat, firește, de mult. La cursurile lui, amfiteatrul gemea de lume; nu o dată profesorul (împotriva voinței sale) era aplaudat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]