706 matches
-
istoria caracteriologiei e doar amintită, iar specificul acesteia e tratat superficial, în pofida titlului. Personalismul și tradiția kantiană au avut o importantă contribuție la redactarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, în care referințele la respectarea demnității persoanei revin la tot pasul. Personalismul european a pierdut în ultimele decenii din importanța pe care a avut-o timp de mai multe decenii (Delors, 1999Ă. El rămâne important pentru etica religioasă, dar migrează și spre mișcările unor grupuri și asociații care apără drepturile unor minorități
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și asociații care apără drepturile unor minorități, dreptul naturii de a fi protejată, dreptul la o moarte decentă a bolnavilor, o economie care manifestă grijă pentru persoană. Totuși, cei care se mai interesează de etică nu trebuie să uite lecția personalismului. Într-o sinteză recentă, Janssens (1999Ă, în numele personalismului, descrie și afirmă opt dimensiuni esențiale ale persoanei: 1. persoana umană e un subiect, și nu un obiect; 2. e un subiect „încorporat” nu abstract; 3. datorită corporalității, e o ființă ce
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
naturii de a fi protejată, dreptul la o moarte decentă a bolnavilor, o economie care manifestă grijă pentru persoană. Totuși, cei care se mai interesează de etică nu trebuie să uite lecția personalismului. Într-o sinteză recentă, Janssens (1999Ă, în numele personalismului, descrie și afirmă opt dimensiuni esențiale ale persoanei: 1. persoana umană e un subiect, și nu un obiect; 2. e un subiect „încorporat” nu abstract; 3. datorită corporalității, e o ființă ce există într-o lume; 4. persoanele umane se
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
altele; 5. suntem ființe sociale ce trăim în grupuri; 6. persoana umană e o ființă istorică; 7. persoanele umane sunt fundamental egale; 8. persoanele umane sunt în mod fundamental orientate spre Dumnezeu. Se observă că și în acest amurg al personalismului sorgintea divină a conceptului de „persoană” nu poate fi uitată. O ultimă încercare de filosofie etică care ar putea fi corelată cu tradiția personalistă, este cea a lui Levinas (1999Ă. Deși autorul are pretenții de abordare filosofică generală, chiar ontologică
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de concepția lui Freud. Ideea de personalitate pe care o vehiculează e însă abstractă, astfel încât sociologii de generație mai nouă au insistat asupra necesității de „personalizare” a sociologiei, chiar de inserție explicită a acțiunii sociale într-o persoană corporală reală. Personalismul a pătruns și în economie, în contextul dezbaterilor liberale privitoare la libera inițiativă. La acest nivel, sensurile juridice se întâlnesc cu cele etice, economice, politice, spirituale și chiar psihologice ale conceptului de „persoană”. Programele economice nu se mai sustrag pespectivei
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a fost anulat de această viziune, ci doar modelat, astfel încât principiile etice a lui KANT se pot articula atât cu unele aspecte ale moralei creștine cât și cu tradiționalele virtuți. În acest sens, s-a dezvoltat în sec. XX-lea personalismul etic a lui SCHELER. O altă mișcare însă, produsă în sec. XIX-lea, tinde să răstoarne situația. NIETZSCHE atacă frontal nu doar etica creștină - pe care o consideră ca etosul celor slabi, a sclavilor - ci înșiși ideea de virtute, care
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
În 1948, odată cu reorganizarea forului academic, va fi înlăturat din Academia Republicii Populare Române, fiind repus în drepturi postum, în iulie 1990. Filosof prin vocație, cum îl definea Dimitrie Gusti, R.-M. este preocupat de crearea unui sistem propriu, denumit personalismul energetic, pornind de la Kant, dar dezvoltând idei neokantiene. În cartea sa din 1927, Personalismul energetic, scrie că personalitatea este „rezultatul sintetic al evoluției prin care a trecut întreaga energie universală”. Realitatea exterioară și interioară fiind energie, în cursul său de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
fiind repus în drepturi postum, în iulie 1990. Filosof prin vocație, cum îl definea Dimitrie Gusti, R.-M. este preocupat de crearea unui sistem propriu, denumit personalismul energetic, pornind de la Kant, dar dezvoltând idei neokantiene. În cartea sa din 1927, Personalismul energetic, scrie că personalitatea este „rezultatul sintetic al evoluției prin care a trecut întreaga energie universală”. Realitatea exterioară și interioară fiind energie, în cursul său de psihologie încerca să depășească, încă din 1899, vorbind „despre suflet”, dualismul materie-spiritualitate. Aceste idei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
a înregistrat o mare schimbare. Punctul de vedere al lui Nietzsche nu mai este static, cum era la Kant, sau panlogic, cum era la Hegel, ci evolutiv biologic.” Kant are cultul rațiunii, pe când Nietzsche pe acela al instinctului. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical, conchide autorul, citând lucrarea Also sprach Zarathustra, pe care o consideră „biblia personalismului nietzschean”. În anii ’30-’40 ai secolului trecut, R.-M. va fi tot mai mult preocupat de sintezele sale: Românismul. Catehismul unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Kant, sau panlogic, cum era la Hegel, ci evolutiv biologic.” Kant are cultul rațiunii, pe când Nietzsche pe acela al instinctului. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical, conchide autorul, citând lucrarea Also sprach Zarathustra, pe care o consideră „biblia personalismului nietzschean”. În anii ’30-’40 ai secolului trecut, R.-M. va fi tot mai mult preocupat de sintezele sale: Românismul. Catehismul unei noi spiritualități (1936), Psihologia poporului român (1936) și Timp și destin (1940); în 1942 va da Etnicul românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
tot mai mult preocupat de sintezele sale: Românismul. Catehismul unei noi spiritualități (1936), Psihologia poporului român (1936) și Timp și destin (1940); în 1942 va da Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, iar după război va publica Morala personalismului energetic (1946) și va încerca să „împace” două concepte, elaborând Materialismul și personalismul energetic (1947). În scrierile lui există o simbioză profitabilă între filosofie și literatură, iar apropierea de opera lui Nietzsche i-a accentuat această tendință. La „Noua revistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Psihologia poporului român (1936) și Timp și destin (1940); în 1942 va da Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, iar după război va publica Morala personalismului energetic (1946) și va încerca să „împace” două concepte, elaborând Materialismul și personalismul energetic (1947). În scrierile lui există o simbioză profitabilă între filosofie și literatură, iar apropierea de opera lui Nietzsche i-a accentuat această tendință. La „Noua revistă română”- unde nu face politică militantă, deși era un doctrinar conservator - se va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
e lipsită de actualitate?, București, 1901; Cultura română și politicianismul, București, 1904; Puterea sufletească, București, 1908; Domnul Luca, București, [1910]; Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte, București, 1910; Păr de lup, București, [1911]; Andrei Bârseanul și naționalismul, București, 1924; Personalismul energetic, București, 1927; ed. îngr. G. Pienescu, București, 1984; Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor, București, 1935; Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, București, 1936; Psihologia poporului român, București, 1936; Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Timp și destin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
1936; Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Timp și destin, București, 1940; ed. îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1997; Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, București, 1942; Din autobiografia lui Eufrosin Poteca, București, 1943; Morala personalismului energetic, București, 1946; Materialismul și personalismul energetic, București, 1947; Mărturisiri, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1990; Etnicul românesc. Naționalismul, îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1996; Revizuiri și adăugiri, I-VIII, îngr. Rodica Bichis, Gabriela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Poteca, București, 1940; Timp și destin, București, 1940; ed. îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1997; Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, București, 1942; Din autobiografia lui Eufrosin Poteca, București, 1943; Morala personalismului energetic, București, 1946; Materialismul și personalismul energetic, București, 1947; Mărturisiri, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1990; Etnicul românesc. Naționalismul, îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1996; Revizuiri și adăugiri, I-VIII, îngr. Rodica Bichis, Gabriela Dumitrescu și Stancu Ilin, cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
dlui C. Rădulescu-Motru, AAR, discursuri de recepțiune, t. LVIII, 1924; Ion Petrovici, Kant și cugetarea românească, „Revista de filosofie”, 1924, 1-2; Lovinescu, Ist. civ. rom., II, 177-186, III, 6-19, passim; Ion Petrovici, C. Rădulescu-Motru, VR, 1926, 53; Vasile Băncilă, Doctrina personalismului energetic al dlui Rădulescu- Motru, București, 1927; Ionel Jianu, Interviu cu dl profesor C. Rădulescu-Motru, RP, 1928, 3068; N. Bagdasar, „Puterea sufletească”, „Revista de filosofie”, 1930, 3; Omagiu profesorului C. Rădulescu-Motru, București, 1932; Mircea Djuvara, C. Rădulescu-Motru, „Revista de filosofie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sine în sistemul lui Kant, dar cu lucrul în sine nu pot rămâneă. Greșeala lui era, numai, că intra în sistem cu un lucru în sine, și avea pretenția să rămână cu un altul.” (Op. cit., p. 204.) 59. C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984, p. 394. 60. Vezi Op. cit., îndeosebi pp. 397-399. 61. W. Wundt, Einleitung in die Philosophie, fünfe Auflage, Verlag von Wilhelm Engelmann, Leipzig, 1909, p. 19. 62. „În adevăr, ultimele concluzii ale științei
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
personalist, nu individualist. Este prăpastia eonică dintre creștinism și orice formă de ateism. Cel din urmă nu încetează să aducă laude la adresa omului, contrapunându-l unei divinități fioroase, tiranice și obscure, ca simplă născocire a minții neputincioase a omului, totuși 53. Personalismul se vede cel mai bine în afirmația că natura este un dar al lui Dumnezeu pentru om. Dar unul de care depinde profund, "încât se poate spune că natura e o parte a naturii omului"54. Deci rostul omului nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
1989, pe care Frontul Salvării Naționale (FSN), condus de Iliescu și de alți neocomuniști, a reușit imediat să o controleze, ne-a condus spre ipoteza unei lovituri planificate din timp, sub control sovietic. Tocmai caracteristicile sultanatului au permis acest "furt": personalismul extrem al regimului a permis prezentarea lui Ceaușescu drept întruchiparea însăși a regimului. Eliminarea fizică a persoanei era, așadar, soluția pentru toate problemele țării. Dacă sultanul era prezentat drept singurul responsabil de situația țării, noii lideri puteau să se disocieze
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
logicii. Principiul de non-contradicție sau de consistență cognitivă (lucrări de Heider, Kelley sau Festinger) este un exemplu de procese analizate într-un astfel de cadru. Alte mecanisme au fost și ele puse în evidență, precum cel calificat de Moscovici drept personalism (Moscovici, in Doise și Palmonari, 1986, p. 49), tendința la impermeabilitate în fața informației sau pregnanța la constituirea lumilor închise, confirmînd o credință prin căutarea de indicii conforme cu ceea ce implică aceasta. Personalismul, descris de unii și ca "o eroare fundamentală
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în evidență, precum cel calificat de Moscovici drept personalism (Moscovici, in Doise și Palmonari, 1986, p. 49), tendința la impermeabilitate în fața informației sau pregnanța la constituirea lumilor închise, confirmînd o credință prin căutarea de indicii conforme cu ceea ce implică aceasta. Personalismul, descris de unii și ca "o eroare fundamentală" (Nisbett și Ross, 1980), este văzut ca o distorsiune cognitivă de către reprezentanții acestui curent. Este vorba despre tendința, foarte des verificată în cercetări, de a subestima importanța circumstanțelor și de a supraevalua
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Obiectivare, 84, 107-112, 113, 123, 147, 157, 166-181, 195, 242, 286, 287 Omologie, 69, 243, 288 Opinie,23-30, 46, 52-53, 70-72, 82, 124, 173-176, 230-233, 269, 284, 287, 288, 290 Opoziție (principiu al), 83 Ortodoxie, 55, 81, 86, 234 P Personalism, 57 Persuasiune, 46, 129-130 Polifazie cognitivă, 250-252 Polimorfia obiectului, 80 Poziție socială, statut, 18, 24, 32, 56, 68-69, 74-75, 115, 132, 237-247, 249 Practică socială, 221-228, 271 Prejudecată, 24, 37, 84-86, 90, 119-120, 122, 213-214, 253, 290 Prescripție (funcție a
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și cealaltă, care vine prin pozitivism, este a informației enciclopedice, în măsura în care se mai putea face într-o perioadă de mare abundență de informație o adevărată explozie informațională. Trebuie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
baza aceluiași argument ar trebui să renunțăm însă și la scrierea unei istorii a limbii, deoarece nu există decât oameni care pronunță cuvinte, sau la scrierea unei istorii a filozofiei, deoarece ura există decât oameni care gândesc. Acest tip de "personalism" extrem duce, în mod inevitabil, la părerea că fiecare operă literară în parte este complet izolată, ceea ce, practic, ar însemna că ea nu poate fi nici comunicată altora, luci înțeleasă. Se impune .totuși să concepem literatura ca pe un întreg
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]