282 matches
-
cristalizarea personalității prin punerea sa în "serviciul muncii". Munca însăși ar fi doar o anticipație, "prin o instrumentare conștientă", a efectelor acțiunilor pe care omul și le propune. Conceptul anticipației este corelativ celui de determinism prin finalitate. Amândouă semnifică ordinea personalistă a lumii. Anticipația își are locul în orizontul istoriei, dar conferă un sens și orizontului cosmic; valabilitatea ei este, desigur, circumscrisă istoric. Determinismul prin finaliate legiferează existența istorică a omului, dar oferă sens înseși energiei-ca-natură, având astfel valabilitate (o valabilitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
II) că personalismul energetic are drept concept fundamental anticipația. Afirmația este întemeiată și, cred, deschide o cale de interpretare a acestei filosofii care valorizează și partea psihologică a operei și pe cea filosofică. Ordinea lumii, potrivit lui C. Rădulescu-Motru, este una personalistă, în sensul că liniile de evoluție a energiei tind spre corelațiunile de personalitate. Ținta evoluției este cauza care împinge formele energiei spre corelația finală. Într-un fel, între cauzalitate și finalitate nu ar fi o diferență de conținut sau de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a ultimilor lucrări ale operei sale ("Rădulescu-Motru nu opune determinismului "mecanic" un alt tip de determinism, ci în mod neechivoc finalismul"150) și aprecierea personalismului energetic ca o concepție determinist-teleologică ("Concepția lui C.Rădulescu-Motru e o concepție deterministă, teleologică, energetică, personalistă"151. Este de reținut și o observație dintr-o "lectură paralelă" a personalismului energetic și a fenomenologiei antropologice a lui P. Teilhard de Chardin: "Presupoziția unui finalism spiritualist la Rădulescu-Motru este falsă, divinitatea nefiind făcută să determine ceva"152.) Pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însă o identitate totală. Nu este vorba, în cazul acestor două concepte, despre o identitate de conținut, deși poate fi acceptată întemeiat o identitate formală, căci condițiile și operațiile logice prin care sunt construite conceptul kantian al finalității și cel personalist energetic al determinismului prin finalitate sunt aceleași. Astfel, schema conceptuală a determinismului prin finalitate cuprinde cele două condiții sub care poate fi gândită finalitatea kantiană, anume ideea omului ca scop final al existenței lumii și cea a extinderii finalității asupra
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
contururile determinismului prin cauzalitate se fixează în structura globală a existenței. Ea rupe evoluția liniară a lumii, cum ar spune P. Teilhard de Chardin; realitatea câștigă un nou mod existențial ce organizează energia și care-i dă, totodată, un sens "personalist". Prin anticipația finală, anume vocația, determinismul prin finalitate dobândește îndreptățire deplină. Cele două planuri cosmic și istoric pe care conceptul în cauză le desfășoară se suprapun până la identitate, în vocație. Prin teoria timpului (și a destinului) din Timp și destin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formală (conceptele de timp și destin); 2) prin extinderea sa dincolo de unitatea vieții sufletești (de exemplu, orice organism, nu numai cel uman, are ca lege individuală destinul său, adică finalitatea intrinsecă); lărgirea legiferării sale în întreg spațiul existenței-ca-energie, afirmarea sensului personalist al evoluției acesteia. Potrivit primei operații din structura "intelectuală" a determinismului prin finalitate (negarea valabilității universale a cauzalității ...), diferența dintre energia-ca-natură și energia personalizată (diferența dintre natură și cultură) este totală. Potrivit celei de-a doua operații (afirmarea unității lumii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aspectul de conținut al determinismului prin finalitate este legat mai ales de anumite fapte științifice ale vremii, pe care Rădulescu-Motru le-a interpretat în modalitate "personalist-energetică", de anumite "chemări" venite dinspre dominantele culturii românești vechi, cea mai importantă diind cea "personalistă", dar și de câteva "presiuni" aporetice ale timpului său. Ceea ce s-a numit scientismul lui Rădulescu-Motru poate fi înțeles și în sensul atitudinii sale de a da un conținut "științific" schemei determinismului prin finalitate, în fond, fiind vorba și aici
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ce răspunde finalității "cosmice" în măsura în care valorifică și potențează energia. În totalitatea universului, unitatea sufletească a omului are funcția actualizării energiei într-o corelație persistentă superioară formelor sale de actualizare anterioare. Doar gândită în această ordine universală și concepută în mod personalist, ea corespunde "scopului" evoluției. Eul interiorizează unitatea sufletească, iar personalitatea o exprimă "în afară", prin muncă. Integrând eu și conștiință într-o structură aptitudinală, personalitatea semnifică unitatea sufletească într-o formă determinată a sa. De altminteri, personalitatea produce o diferențiere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceea care se află în acord cu mesianismul poporului. Principiul de bază este următorul: În om este atâta realitate câtă este în el energia de muncă"215. Scopul noii educații al aceleia care va respecta regulile desprinse dintr-o teorie personalist energetică asupra omului va fi, afirmă C. Rădulescu-Motru, crearea de caractere (în sens moral). Caracterul este dimensiune fundamentală a personalității energetice. El apare ca o desăvârșire morală aflată în unitate cu conștiința rostului faptelor omenești. Personalitatea mistică (anarhică), "tipul" și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acesteia determină istoria personalizării; rezultatul la care se ajunge, pe baza determinismului prin finalitate, este o întoarcere la sine a realității lumii, o recunoaștere de sine desăvârșită prin personalitatea energetică. Această idee este ilustrată de C. Rădulescu-Motru prin afirmarea ordinii personaliste a realității. Dar personalitatea individului (de la mistic și până la profesionist și om de vocație) are o determinare non-naturală. Ea reprezintă o configurație existențială dintr-un spațiu ce nu aparține naturii ca atare, ci culturii; numai că acest spațiu este posibil
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a personalității, ce conferă evoluției energiei un sens, natura va urmări "ajungerea la o structură în care diferențierea de dispoziții va avea să producă un maxim de energie"219. Realitatea originară ca energie, evoluția, finalitatea, concepte fundamentale în reconstrucția filosofică personalist energetică, își adună sensurile în conceptul personalității energetice. Determinismul prin finalitate este confirmat, în structura lui formală, și prin conceptul personalității energetice. Acesta semnifică, întâi, autonomia omului în lume, restrângerea valabilității determinismului prin cauzalitate și, apoi, extinderea asupra naturii a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
chemat"221; e) prezentarea în contextul de față a teoriei vocației a lui C. Rădulescu-Motru respectă presupozițiile asumate și intenția urmărită pe tot parcursul acestei lucrări: întemeierea ideii potrivit căreia personalismul energetic, vizat ca reconstrucție a umanului, este o filosofie personalistă care își are originea în "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Teoria vocației începe cu precizări vagi asupra muncii "oamenilor excepționali", continuă cu fixarea sensurilor termenului "inovator" și se finalizează cu modelul teoretic al vocației. Prima sa schiță
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cele morale, intelectuale etc. nu sunt doar "manifestări sentimentale", ci sunt purtătoare de rosturi economice; "faptele concrete" (care sunt faptele economice) reprezintă întrupări ale unor deprinderi și, desigur, materializări ale unor energii sufletești. Pentru Max Weber, asceza reprezintă folosind limbajul personalist energetic o energie care nu mai rămâne blocată înlăuntrul sufletului credinciosului (așa cum s-a întâmplat până în epoca modernă), ci iese în afară și se exersează prin muncă. Desigur, există multe negări ale tradiției, un întreg topos sufletesc, sau un ethos
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru -, atunci comparația în cauză nu doar că ar fi posibilă, ci, odată operată, ar putea scoate la iveală și câteva sensuri ale conceptelor puse în joc, sensuri care altminteri ar tăcea. Măsura în care Nietzsche ar putea fi socotit personalist o putem afla dintr-o referire directă a lui Rădulescu-Motru la acest subiect. "Filosoful care a îmbrățișat, de asemeni, întreaga problemă a personalismului, întinzând perspectiva acestuia în toate direcțiile gândirii filosofice, nerezonvând mult, dar punând totul în discuție, adeseori paradoxal
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
termeni foarte generali, dar atenți la semnalarea unui orizont de semnificații propriu și personalismului energetic care ne îndreptățește să ne gândim la o anume apropiere între anumite concepte care le aparțin acestor două filosofii. Rădulescu-Motru identifică, de fapt, o "linie personalistă", care vine de la Kant, trece prin Nietzsche și în continuarea căreia își plasează propria reconstrucție filosofică a umanului. Deocamdată nu am găsit decât motivul unei întreprinderi "firești", "corecte", constând în alăturarea conceptului de vocație din personalismul energetic de cel al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omul nobil (aristocratul din lucrările de maturitate: Dincolo de bine și de rău, Genealogia moralei); omul superior (cu tipurile pe care le îngăduie, potrivit poemului filosofic Așa grăit-a Zathustra); supraomul (cu "semnele" și însușirile sale din Voința de putere). Vocația personalist energetică nu se suprapune peste nici unul dintre aceste trei forme, dar sensurile ei ar fi puse mai bine în evidență dacă am așeza-o alături de acestea; desigur, pentru a lua aminte la asemănările (apropierile) dintre ele, dar și la deosebirile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
universal) și științific (particular), în timp ce Nietzsche lucrează mai cu seamă cu "concepte-metaforă". Autorul acestei lucrări are credința că dincolo de legătura dintre personalismul energetic și filosofia nietzscheeană pe linia personalismului semnalată de Rădulescu-Motru însuși și de posibila inspirație nietzscheană a conceptului personalist energetic de evoluție putem dezvălui o legătură semnificativă între "vocație" și "omul nobil" (și, desigur, celelalte forme nietzscheene ale excelenței umane, amintite mai sus), în general între cele două filosofii, pornind nu de la influența celei nietzscheene asupra personalismului energetic, ci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
context de filosofie a culturii. Iată ce spune în acest sens Mircea Florian: "Obiectul filosofiei lui Nietzsche nu este atât realitatea absolută, cât cultura omului; filosofia lui Nietzsche este o filosofie a culturii, o trâmbițare de noi valori"243. Conceptul personalist energetic al vocației are o semantică circumscrisă ontologiei umanului, așa cum am arătat și justificat în părțile anterioare ale acestei lucrări. Alt sistem de referință, alte înțelesuri, altă logică interogativă și, de ce nu, altă geneză pentru vocație decât cea care activează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o confirma pe aceasta, în măsura în care ea se confundă cu "socialul" care a omorât viața însăși, ci pentru a o asuma ca obiect al negației și, desigur, dar numai indirect, al afirmației finale, al reinsti-tuirii unei valori prin "mine", acum. Vocația personalist energetică reprezintă omul împlinit în condiția sa cosmică și istorică; "ipostaza de excelență a umanului" de la Nietzsche poate reprezenta omul împlinit în ordine culturală, dar împlinit în sensul că ia cultura în singurul mod adecvat vieții veritabile: pentru a o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este cu putință o apropiere infinitezimală de ambele capete, dar nu este posibilă identitatea acestor trei momente (omul, condiționatul natural și Necondiționatul). Vocația reconfirmă acest model uman. Legiuitorul nietzschean are, în spațiul unei reconstrucții antropologice, un alt loc decât vocația personalist energetică. Încadrarea teoretică a vocației este ontologia (umanului); a legiuitorului este filosofia culturii. Capitolul Ce este aristocrația? din Dincolo de bine și de rău începe cu un enunț ce exprimă, pentru Nietzsche, o evidență: "oate înălțările tipului "om" au fost și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
doar față de cei de o seamă cu el, iar cu ceilalți se poartă "după cum crede de cuviință sau 'după voia inimii', în orice caz "dincolo de Bine și de Rău""254. Condiția omului nobil (aristocratul) este diferită de cea a vocației personalist energetice. Oamenii de vocație nu formează o structură suprapusă, nici nu trăiesc după o morală paralelă cu cea a mulțimii, ci ei desăvârșesc un ideal al comunității căreia îi aparțin și onorează singura morală posibilă. Ei sunt purtătorii unor interese
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
supraomul le transmută. După socotința lui G. Deleuze, omul superior acceptă încă afirmația incompletă care nu cuprinde și negația, anume afirmația măgarului: I-A (în germană ja înseamnă da!). Toate deosebirile dintre omul nobil (legiuitorul, noul filosof, aristocratul) și vocația personalist energetică sunt potențate dacă îl substituim pe cel dintâi cu "omul superior", schițat mai sus. Dar tocmai din tabloul acestor diferențe poate rezulta o întărire a elementelor de identitate ale vocației. Acesta a fost rostul evocării tipurilor îmbunătățite de om
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
diferențe poate rezulta o întărire a elementelor de identitate ale vocației. Acesta a fost rostul evocării tipurilor îmbunătățite de om, a formelor în care poate fi omul superior. Ce se întâmplă însă cu supraomul? Se află acesta mai aproape de vocația personalist energetică? Dacă punem alături vocația și supraomul putem dezvălui, la o primă evaluare, doar unele asemănări formale. Geneza, rolul, structura, sistemul lor de referință și de legături diferă. C. Rădulescu-Motru însuși se raportează în acest sens la supraomul nietzschean: "Supraomul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unei ontologii a umanului. Omul este centrul de echilibru al existenței, răscrucea față de care se găsesc, la egală depărtare, condiționatul natural și Necondiționatul. Nietzsche așază omul în identitate cu acestea două. Prin urmare, modelul antropologic nietzschean este diferit față de cel personalist energetic. Acesta din urmă este în deosebire și de alte modele. Pentru a-i dezvălui specificul metodologic în ordinea explicației antropologice și a-i defini locul în istoria ideilor filosofice, în capitolul următor, de încheiere, va fi așezat alături de cele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și, pe acest temei, să regândim locul său în spațiul acestei filosofii, pornind, cum este firesc în acest moment al demersului din această carte, de la formula sa antropologică. Ne preocupă mai întâi energetismul și câteva sensuri ale explicației de tip personalist energetic posibile în relația cu acesta, deoarece filosofia lui Rădulescu-Motru parcurge, la începuturile constituirii sale, o fază accentuat energetistă. Filosoful român se referă direct la diferența dintre energetismul său personalist și energetismul în varianta lui Wilhelm Ostwald, cea care oferă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]