220 matches
-
caracteristicile acestei apropieri sociologice: un lung sejur pe teren, practicarea simultan( a observa(iei sistematice (i a (ntrevederii informale, prezentarea notelor de observa(ie (n raportul final, interpretarea datelor dup( categoriile de apropiere interac(ioniste (ac(iune colectiv(, carier(, socializare, perspectiv(), scrierea clar( (i, (n sfîr(it, reflec(ia profund( asupra valorilor abordării prin observa(ie. Erving Goffman (1922-1982) a oferit o interpretare a datelor după modelul dramaturgic. Autorul lui Asiles [1961] nu a practicat, el (nsu(i, decît (n dou
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
col(ul str(zii un fel de sanctuar unde uit( e(ecurile. Acesta este locul unde vin și de unde pleacă pentru a fugi de poli(ie, de familie sau de e(ec, multiplicînd astfel actele (i ini(iativele f(r( perspectiv(. • Rela(îi anterioare cu mediul observat Cei doi observatori au un interes social (i moral pentru un mediu de care nu apar(în. Experien(a lor prealabil( este difuz(: Whyte a vizitat cartierele de acest tip (n perioadă studiilor sale
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
poate fi utilizat de toat... lumea, indiferent de vârst..., sex sau orientare profesional.... Deși mulți terapeuți Reiki sunt medici, acest lucru nu este obligatoriu, întrucat aceast... practic... nu pune diagnostice, ci sesizeaz... cel mult anumite dezechilibre ale corpului uman din perspectiv... energetic.... Istoria Reiki este una liniar..., dar din care au evoluat diverse ramuri, multi maeștri tinzând s... adauge noi tehnici și simboluri pentru a „îmbun...ț...ți” acest sistem. Trebuie cunoscut faptul c..., în trecut, pe vremea fondatorului Reiki Ț
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
cercetare-dezvoltare-inovare și pentru creșterea economică în România, prin activitățile pe care își propun să le găzduiască, în speță: activități industriale, științifice, de cercetare și tehnologice, dar și prin impactul social pe care ar trebui să îl aibă, mai ales din perspectiv ocupării forței de muncă locale. Deși sunt concepute cu titlul de proiecte locale sau regionale, aceste parcuri țintesc spre recunoaștere internațională, tocmai datorită specificității obiectului de activitate, dar și gradului de elitism propus pentru personalul care îl deservește, dar mai
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este cea care definește rolul. Astfel: Pălăria alb ofero privire obiectivasupra informațiilor, este neutră, este concentratpe fapte obiective și imagini clare, stsub semnul gândirii obiective. Pălăria roșie dfrâu liber imaginației și sentimentelor, ofero perspectiv emoționalasupra evenimentelor, descătușeazstările afective supărare, furieă. Pălăria neagr exprimprudența, grija, avertismentul, judecata, ofero pespectivîntunecoasă, tristă, sumbr asupra situației în discuție, este perspectiva gândirii negative, pesimiste. Pălăria galbenofero pespectivpozitivși constructivasupra situației, culoarea galben simbolizănd lumina soarelui, strălucirea, optimismul, este gândirea optimistă
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
competitive, pe de altă parte. Problematica analizată în cadrul ac estor dezbateri se referă la car dintre cele două realități ar trebui să ne opr im sau care dintre ele să fie predominantă. e 2.2.4.1. Globalizarea financiară din perspectiv a p ieței Până spre sfârșitul perioadei de după 1960, sis tem ul monetar Bretton Woods și controlul guvernamental impus în urma cel ui de-al Doilea Război Mondial sistemelor financiare naționale încep s ă f ie amenințate de creșterile fluxurilor financiare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nivelul cel mai mic al tranzacțiilor individuale. Faptul că agenți financiari puternici, utilizând modele economice foarte sofisticate, au promova t a naliza liberală a globali zării financiare, a sporit atractivitatea acest or teorii. 2.2.4.2. Globalizarea financiară din perspectiv a s tatului-națiune Este evident că omenirea se îndreaptă, tot mai rap id, spre globalizare, spre o lume văzută ca o unitate, la nivel plane tar , a unor identități, care va funcționa cu norme și standarde comune. Elementele specifice ale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Defileaz astfel prin fața noastr, ca într-o adevrat pledoarie filosofic, domeniile antropologiei fizice (capitolul III, psihologiei (cap. IV, sociologiei (cap. V, eticii (cap. VI, esteticii (cap. VII, religiei (cap. VIII și economiei (cap. IX, toate privite și explicate din aceeași perspectiv a principiului amânrii. Cci a înfțișa atâtea planuri ale existenței ca prezidate de un singur mecanism, ca rspunzând unei invariabile scheme euristice, nu poate fi decât demersul unui spirit de sintez și al unei vocații sistematice cu neputinț de disimulat
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
care este datul Iar acest dat are mai multe accepții în înțelegerea lui Ralea. O prim accepție este aceea a naturii, natura e dat (deci necreat de om, iar pentru c și omul este parte din natur (iar din aceast perspectiv chiar el e dat (de fapt, zice el, produs al naturii creat sau autocreeat, în procese lungi evolutive, prin care s-a desprins de celelalte animale, tot Ralea (explicând slbirea biologic a ființei umane, ca speț hibrid și neisprvit, ca
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
opera divin, fr putere, fr ființ, ori fr soart proprie și acceptând prezumția potrivit creia eternitatea, nemurirea sunt atributele dumnezeirii, el conchide c acesta, (omul, reprezint abia un perceptibil moment din acest lanț fr sfârșit. Exprimându-se metaforic, dintr-o perspectiv în final fatalist, Ralea conchide c omul apare și dispare într-o scprare de fulger, care-i lumineaz o clip existența. Deci, totul e la dispoziția și în mâinile providenței, puterea omului neînsemnând absolut nimic. Ne îndoim c, în adâncurile
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de psihologie genetic, evoluționist, pe care Ralea le-a abordat mai pe larg în cursul de antropologie filosofic îi ofer câmp liber de interpretare și comparare a mai multor definiții. Cele mai multe considerau omul ca o prelungire a animalitții, dar aceast perspectiv aristotelic s-a dovedit a fi mrginit. O serie de alte definiții, pe care Sombart le numește hoministe, pleac de la ideea c omul este ceva deosebit, care nu poate fi explicat prin perfecțiunile de grad faț de o anumit structur
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Explicarea omului, în care sunt preluate toate ideile cursului, se poate vedea c Ralea (deși cocheteaz cu punctul de vedere al abordrilor marxiste în definirea omului, acord toat greutatea punctului de vedere formulat de școala de psihologie francez, reinterpretat din perspectiv antropologic. Iar pentru c în aceast definire era nevoie de o idee major, de un principiu explicativ, sau mcar de un factor coagulant, de relație și integrare a omului și omenescului, Ralea situeaz la baza demonstrațiilor sale conceptul de amânare
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Heberlin. Pentru a înțelege omul din unghiul ontologiei, Heidegger, spune Ralea, a fost influențat în primul rând de psihologul catolic Brunettiere, care întrebuințase o serie de doctrine tomiste, cu gust pentru filosofia medieval, adic Ontologia. Sigur c aceast definire din perspectiv heideggerian nu are în vedere, ca în cazul precedentelor definiri, doar evoluția rațiunii, a inteligenței, ci a întregului suflet omenesc, cu tot ceea ce conține el: sentimente, instincte, emoții, putere afectiv mai mare. În contrast cu alte lucrri ale lui Ralea, Explicarea omului
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
cu brio. Iar pentru a reveni la tema explicrii omului, în cadrul creia Mihai Ralea a excelat, spunem c nici în sfera filosofiei și a antropologiei filosofice, a artei și moralei, a esteticii și umanismului, a definirii și explicrii omului, din perspectiv socio-psihologic, politic, economic, artistic și moral-religioas, n-a fost singurul. Ca s dm doar un exemplu strlucit și de aceeași factur problematic ori tematic, vom cita Personalismul energetic și alte scrieri ale lui C. Rdulescu-Motru, Destinul omenirii și Geneza formelor
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
dezvoltare de o amploare deosebit], astfel încât o sistematizare a acesteia este imposibil] aici. De aceea, secțiunea de fâț] conține articole care trateaz] teme selectate pe baza importanței practice și a gradului în care aceste teme pot fi gândite dintr-o perspectiv] etic]. (Perspectiva etic] nu poate ajuta la rezolvarea problemei dac] p]rțile sunt de acord asupra valorilor implicate și au p]reri diferite doar asupra faptelor.) Titlurile articolelor indic] subiectul abordat de acestea suficient de clar pentru a nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de vedere acceptat pe scar] larg], deși uneori f]r] o reflecție prealabil], conform c]ruia morală este „subiectiv]”. Ceea ce vor oamenii s] spun] prin acesta este c] o opinie de natur] moral] este la fel de bun] că oricare alta. Din perspectiv] filosofic], termenul de „subiectivism” este aplicat în mod obișnuit unui set de teorii etice care neag] posibilitatea că investigația moral] s] produc] adev]ruri obiective. Acest eseu analizeaz] atât subiectivismul popular, cât și teoriile filosofice c]rora termenul le este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
studia societ]țile. Strategia aplic]rii acestor tehnici este cea a observației participative. Antropologul tr]ieste în acea societate, privește, ascult], aplic] teoria și tehnicile de cercetare pentru a ghida și a amplifica gradul și acuratețea observ]rilor. Adoptând o perspectiv] cultural-relativist] și pentru a l]rgi domeniul de explorare, antropologul particip] la atâtea activit]ți câte îi sunt permise de circumstanțe, de capacit]țile sale și de acceptul membrilor societ]ții studiate. Muncă de teren înseamn], de fapt, a înv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mic de tradiții similare (că și conceptul de filosofie, de altfel.) Prezenta noțiunilor de bine și r]u poate fi un indiciu al existenței unui sistem moral, dar conținutul acestuia nu este neap]rât o entitate unitar]. Antropologul cu o perspectiv] relativist] din punct de vedere cultural are misiunea de a sorta ceea ce se cunoaște și se înțelege din inventarul de valori, principii și reguli ce reglementeaz] tiparele de comportament obișnuite, pentru a selecta echivalentele funcționale a ceea ce filosoful moral ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
economic], politic] sau legal]. Aceast] distincție este mai rar întâlnit] în societ]țile de mici dimensiuni. Schimburi pe care noi le-am consideră pur economice sunt în același timp mijloace de creare, exprimare sau modificare a relațiilor sociale. Din aceast] perspectiv], tranzacțiile vor fi evaluate pe o scar] a binelui și a r]ului, deci schimbul este și o problem] etic]. Relațiile din societ]țile de mici dimensiuni sunt mai importante decât cunoștințele obișnuite, mult mai atenuate, pe care ni le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi considerat nepotrivit; dar, m]car el poate oferi câteva metafore folositoare sau principii analoage, care se pot împleti cu noțiunile, ideile, teoriile și analizele noastre. Dharma, având r]d]cinile în rita sau „ordinea natural]”, ar putea oferi o perspectiv] mai holistic], organic] și clarificat] ecologic, care s] vin] în contrast cu mediul din ce in ce mai individualist, competitiv, tehnocrat, care exploateaz] natură, mediu în care noi încerc]m s] gândim și s] punem în aplicare etică. Karma sau „acțiunea-efect”, chiar si conceptele indiene cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintâi, sunt legate de definirea acelei st]ri omenești descrise de cuvântul dukkha din dialectul pali. Orice reflecție asupra moralei și societ]ții nu poate face abstracție de acest aspect esențial. Dup] p]rerea unora, noțiunea de dukkha indic] o perspectiv] pesimist]. Cu toate acestea, idealul propus de c]tre Buddha prin urmărea principiilor etice este un ideal de fericire. În timp ce nirvana (nibb³na) reprezint] etapă suprem] a fericirii că ideal moral, Buddha ofer] un model echivalent de fericire destinat omului de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conceptul simplist de motiv, deoarece acțiunea trebuie realizat], iar în acest sens, modul in care ea este realizat], precum și consecințele pe care le implic] sunt, de asemenea, importante. Aceast] idee este susținut] de etică teleologic]. (Vezi capitolul 19, „Consecințialismul”) Din perspectiv] teleologic], etică budist] pune mare accent pe acțiunea în beneficiul material și spiritual al celorlalți. Însuși Buddha este descris ca fiind o persoan] preocupat] de fericirea și bun]starea oamenilor. În general, etică budist] deține o poziție utilitarist], ins] aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale copiilor, ale soților, ale profesorilor și înv]ț]ceilor, precum și obligațiile fâț] de prieteni și pustnici. Aici sunt ins] prezentate obligații reciproce, măi degrab] decât concepte cu privire la drepturile omului. În primul rând, pentru c] abordarea drepturilor și obligațiilor din perspectiv] budist] este mai mult umanist] decât legal]. În al doilea rând, deși a considerat drepturile și obligațiile ca fiind importante, Buddha nu le-a ridicat niciodat] la rangul de etic] a datoriei și a obligației, așa cum se reg]sesc ele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
servesc drept suport afirmațiilor morale. Astfel, în etică budist] nu exist] nici o leg]tur] logic] între faptele reale și valori, ins] exist] mai multe tipuri specifice de relevant] potrivit c]rora evenimentele confer] o anumit] bâz] valorilor. Într-o alt] perspectiv], conceptul de dukkha este situat la intersecția dintre o serie de adev]ruri și evaluarea acestora. Un termen cum este dukkha descrie o stare de lucruri sau natură st]rilor omenești; ins] din perspectiva Celor Patru Adev]ruri Sfinte, el
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a eclipsat într-o oarecare m]sur] tradiția profund meditativ] inițiat] de c]tre acesta. Astfel, maeștrii Zen recurgeau la istorioare, paradoxuri, parabole și exerciții meditative numite koans pentru a șocă mintea subjugat] de convenționalismul regulilor și al practicilor. Aceast] perspectiv] se dovedește a fi util] mai degrab] pentru practicarea moralei decât pentru teoria eticii; ea subliniaz] leg]tură intrinsec] dintre practicarea moralei și transformarea interioar] a individului. În acest sens, maeștrii Zen au inițiat paradoxul potrivit c]ruia finalul moralei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]