174 matches
-
al ordinii, societatea civilă agitând status quo-ul pentru a înfăptui schimbarea. În esență, din punctul meu de vedere, relația societății civile cu statul s-a desfășurat pe următoarele trei coordonate: (1) antrenarea și diversificarea participării cetățenilor la viața politică; (2) persuadarea factorilor de decizie pro sau contra unor acțiuni cu impact social larg; (3) acoperirea breșelor și disfuncționalităților de competențe ale statului (ex. serviciile complementare ale ONG-uri adresate grupurilor sociale vulnerabile, asistaților sociali etc.). De la jumătatea secolului trecut a apărut
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
7%; Principii de sustenabilitate, bune practici și tendințe: 12%; Abilități de relaționare interpersonală: 7%; Cunoașterea ramurii de activitate: 12%; Gândire/viziune strategică: 7%; Facilitarea consensului: 11%; Planificare sustenabilă: 6%; Gândire sistemică: 11%; Abilități de manageriere a proiectelor: 5%; Abilități de persuadare/influențare:11%; Leadership: 5%; Abilități analitice: 10%; Expertiză în reglementări (mediu, deșeuri, hidro etc): 4%. În plus, ISSP Releases 2010 Special Report face demarcația între abilitățile de bază, "hard" și abilitățile "soft" ale unui specialist în sustenabilitate. Rezultat în urma unor
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
lideri de opinie nu permit companiilor să-i ignore. Cu toate acestea, și "influențătorul" poate fi influențat. Iar afacerile știu faptul că, cu cât mai larg și mai difuz este procesul de comunicare extraorganizațională, cu atât mai consistente sunt consecințele persuadării. Astfel că punctele tari ale "influențătorului de brand" care-l diferențiază de masa de consumatori activismul social și buna informare trebuie consolidate cu mai multe date și informații din surse multiple. Sursele de informare directă puse la dispoziție de companie
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
li se cere medicilor și psihologilor să dea dovadă de aptitudini în ceea ce privește apropierea de oameni, înțelegerea și cooperarea cu bolnavul. Tactul este darul de a înțelege posibilitățile bolnavului și de a lega cu acesta relații simpatetice. Al treilea aspect este persuadarea bolnavilor. Persuasiunea este arta de a convinge bolnavul, de a-i susține și întări moralul, de a-i mobiliza resursele sufletești către o atitudine optimistă față de boală, eliminându-i îndoielile și anxietatea. Al patrulea aspect este reprezentat de ceea ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
direct. Ne referim la emisiunile: Moldova în direct (Moldova 1), Puterea a IV-a (N4), Politica (TV7), Fabrica (Publika), Te votez la PRO TV (PRO TV). În timpul campaniei electorale este mult mai probabil ca politicienii să folosească televiziunea că o metodă de persuadare a alegătorilor decât că un mijloc prin care își argumentează validitatea punctului lor de vedere 8. În aceste alegeri a fost extinsă baza emițătorilor de mesaje. Cu un apel de responsabilitate civică, cu ocazia alegerilor din 30 noiembrie, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
cea a secolului al XX-lea. Aserțiunea mea trebuie corelată cu o observație pertinentă formulată de Bernadette Lynn Bosky: În povestirile din secolul al XIX-lea, această atracție (exercitată de vampir asupra victimei, n.m.) era mai mult o problemă de persuadare hipnotică decât de frumusețe fizică" (1999: 223), deși, evident, Christina este (sau, dacă mi se permite să fiu răutăcios, fusese) și o femeie frumoasă. 95 Totuși, Ilina Gregori observă, din unghiul poieticii, că este perfect plauzibil ca un sejur berlinez
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
unor metafore sau analogii cresc influența mesajului prin creșterea atenției care este acordată. Rezistența la persuasiune se referă la diferite modalități prin care putem preveni efectele influenței mesajelor persuasive; acestea pot fi strategii preventive, altele sunt aplicate după tentativă de persuadare, iar altele pot acționa și înainte, și după prezentarea mesajului persuasiv. Cele mai cunoscute mecanisme de acest tip sunt: inocularea și expunerea selectivă Unul dintre a fost propus de McGuire (1964ă, care l-a denumit în mod analog cu rezistența
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de partea noastră, să ni-l „supunem“ spre a fi înțeleși. În același timp, mai presupune, în toată evidența, o așezare „față către față“ întru confruntarea de idei. Că acest lucru reușește (sau nu) este mai puțin relevant - atât timp cât demersul, - „persuadarea“, cum spune filosoful - celuilalt este o chestiune de capacitate personală de așezare a lui pe făgașul propriei gândiri, al propriului raționament, fără putință de a mai ieși din această „cale“. Iar calea „începe cu un obiectiv (țintă)“. Or, la Mihai
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
făcînd apel la valori din sfera responsabilității sociale - apare surpriza lexicală și stilistică a mesajului: sintetizat de un termen argotic, presupunînd superioritatea prin deșteptăciune. E, desigur, o adaptare îndrăzneață, bazată pe anumite ipoteze asupra preferințelor publicului și asupra șanselor de persuadare: se presupune că românul, indiferent de avere și rol social, e sensibil la aprecierea inteligenței prin limbajul și atitudinea șmecherească. Sînt totuși unele puncte slabe în opțiunea lingvistică a autorilor campaniei publicitare: există riscul ca schimbarea registrului de limbaj să
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
bin Laden. Scena creează impresia de conectare directă, de prezență la fața locului, de deplină autenticitate, cu atât mai mult cu cât ceea ce ține de tehnica militară nu obnubilează emoția și imprevizibilul, precum uciderea soției unuia dintre liderii al Qaeda, persuadarea unui copil pentru a obține confirmarea identității lui Osama bin Laden. Filmul lui Kathryn Bigelow este departe de a fi unul controversat în ciuda directeții cu care regizoarea arată ceea ce nu ar trebui arătat. Este mai degrabă o formă de onestitate
O epopee americană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3843_a_5168]
-
potopul verbal. Întâlnim, aici, cheia adevăratelor trăsături ale Ll și ale efectelor ei: o comunicare distorsionată, de fapt pierderea unei reale comunicări. După zeci de ani de Ll și de pierdere a credibilității, deși M vrea să convingă, scopul, de persuadare, nu poate fi atins, din cauza unui efect de bumerang: strategia clișeelor, după atâția ani de scăldare forțată în această strategie, nu mai duce la "o convingere", la "mobilizarea" dorită, nici la depărtarea de realitatea dificilă, trăită. Starea de "așteptare" a
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
alta (greșit formulat, dar la asta duc cuvintele care departajează) este același psihic uman, însă cu particularitățile lui contextuale determinate de stările psihice firesc trăite, anterior, de cunoștințele pe care le-au căpătat ori de lipsa lor, de educație, de persuadări exterioare. Nu este o exagerare pro domo și nici melodrama: totul este psihic, cu diversele determinări - și dacă nu se va înțelege această, de toți, si se va continua în agravarea oricăror neînțelegeri, cu consecințele acestora va trece și "ceasul
Minerii si psihologia by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/18131_a_19456]
-
mi se pare foarte importantă și cred că ea ar fi putut constitui temelia elaborării acestor două volume. Publicarea unei cărți este, la urma urmelor, un act retoric. Prin urmare, ea trebuie să pună în funcțiune un subtil aparat de persuadare, să anticipeze obiecții și să răspundă totodată unei situații existente, chiar dacă uneori situația trebuie inventată pentru ca ea să existe. De pildă, în cazul editării nuvelisticii thomasmanniene, trebuie ținut seama de faptul că în rîndurile publicului său se vor afla, fără
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
ca pentru latrinele școlilor) la "oamenii de afaceri", la multi-miliardarii României, care să-și pună numele de "sponsor" pe firma câte unei clădiri pentru copiii străzii? Cred, însă, că implicarea trebuie să fie a tuturora și, poate, pentru sensibilizarea și persuadarea "celor în drept", să "lupte" scriitorii, publiciștii, și "analiștii politici", ziariștii și toți cei din mass-media, intelectualii in corpore ca "formatori de opinie" (pe care, recent, Laurențiu Ulici - Formula As, 10, nr. 424, iul.-aug. 2000 - îi invita să iasă
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
acesteia; Ø redefinirea raportului bibliotecă utilizator particular sau colectiv, pornind de la cunoașterea publicului țintă al bibliotecii și continuând cu formarea acestuia ca utilizator al serviciului public; Ø redimensionarea rolului și locului lecturii în era informațională parcursă de omenire, care presupune persuadarea pe formarea deprinderilor de lectură, îndrumarea și permanentizarea ei; Ø performarea sistemului informațional propriu și a accesului la alte rețele, încât să asigure rapid și complet cerințele utilizatorului; Ø implicarea în proiectele de importanță națională și internațională prin valorificarea fondurilor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
fiecărui membru al respectivelor entități sociale. Astfel de cam-panii de PR se folosesc în special în domeniul politic, iar gru-purile-țintă sunt reprezentate de simpatizanți ai unei idei, dar care de obicei nu sunt membri ai partidului care promovează respectiva ideologie. Persuadarea poate să se manifeste și la nivel religios, și la nivel comercial. Membrii grupurilor-țintă vizate de astfel de campanii au practic aceleași convingeri ca și cele promovate de acestea, dar ele se găsesc într-o stare latentă, nefiind total conștientizate
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
prinde următorii pași: 1. Dezghețarea este etapa în care, prin mesaje direcționate, trebuie eliminate sau distruse total vechile elemente de identitate, în ceea ce privește o anumită temă. Este o etapă în care se vor folosi elemente de manipulare și propagandă în scopul persuadării mentalului individual și al celui colectiv al grupurilor-țintă și al determinării membrilor acestora de a renunța la ideile încetățenite. Este etapa cel mai greu de realizat din punct de vedere tehnic și necesită folosirea chiar a disonanțelor cognitive în scopul
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
brand-ului (like), și eventual mai învață ceva despre produs, pentru a-și confirma încă o dată alegerea (learn). c. Învățarea atribuită se realizează conform pattern-ului: like learn do. Se folosește în cazul unor produse cu o putere mare de persuadare a mentalului colectiv și cu un grad mare de seducție. Obligatoriu, un astfel de produs va face parte dintr-un brand cunoscut. Astfel consumatorul va fi atras și sedus de calitățile produsului (like), acesta fiind un produs de marcă, și
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
sau cumpăr deoarece e la preț promoțional (do). Ulterior, cum-părătorul începe să se documenteze asupra produsului (learn), iar în cazul în care e satisfăcut de calitățile produsului, va ajunge să îl și placă (like). 13. Strategia efectului imediat și a persuadării prin utilizarea frecvenței (calculate) în dispersia informațională Este folosită în funcție de target-ul fixat, precum și în funcție de grupul-țintă căruia dorim să ne adresăm. Când avem un mesaj de tip catch all, care se adresează unui mental colectiv al unui bazin mai mare, și
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
unor grupuri-țintă mai mici și avem drept obiective schimbarea unui anumit tip de comportament referitor la o situație-problemă, vom folosi o amplitudine și o intensitate mai mici ale mesajelor, dar le vom promova cu o frecvență mai mare, în scopul persuadării prin repetiție a mentalului colectiv al grupurilor-țintă vizate. În aceeași idee a strategiilor de comunicare folosite în campaniile de PR, în ceea ce privește scrisorile comerciale, există anumite metode în baza cărora acestea sunt redactate. În continuare vom prezenta aceste metode: "1. Regula
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
scopul nostru este de a transmite informații și opinii, de a cultiva gustul pentru artă și educație, de a împărtăși o experiență comună, atunci formula comunicare de masă nu are nici un fel de acoperire. Când, dimpotrivă, scopul nostru este manipularea - persuadarea unui mare număr de oameni de a cunoaște, de a gândi și simți într-un anumit fel -, formula convenabilă va fi mase. „Ideea de mase este expresia acestei concepții, iar ideea de comunicare de masă, un rezultat al funcționării sale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fost studiat încă din antichitate. El avea sensul de cuvântare, iar știința care îl analiza purta numele de retorică, prin care se înțelegea arta de a vorbi frumos. Epoca lui Aristotel sistematiza deja anumite tehnici și reguli privind convingerea și persuadarea auditoriului. Retorica antică studia trei tipuri de discurs: deliberativ, judiciar și demonstrativ. Douăzeci de secole mai târziu, atenția retoricii se îndreaptă spre literatură, spre arta discursului frumos, oral sau scris, centrându-se pe figurile retorice. În funcție de natura mecanismelor performative pe
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
În acest sens, persuasiunea presupune apelul la emoții general umane ca frica, compasiunea, mândria, mânia, rușinea. De multe ori, în literatura de specialitate, sensul termenilor persuasiune și manipulare se intersectează sau chiar se confundă. Alex Muchielli echivalează noțiunile de influență, persuadare și manipulare prin definirea manipulării ca intervenție în contextul comunicării, având intenția de a schimba opinii, atitudini și comportamente prin mijloace ilegitime disimulate. Astfel, "adevărata artă a manipulării și deci a influențării și a persuasiunii constă, așadar, într-un travaliu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
fi continuat să se axeze pe probleme de siguranță națională, probabil că altul ar fi fost rezultatul alegerilor. Cea mai evidentă dovadă a efectelor de tip priming se leagă de retorica de campanie, care joacă un rol nu doar în persuadarea votanților, ci și în direcționarea atenției lor către o agendă specifică și către anumite așteptări legate de candidați. Din acest motiv, controlul agendei publice devine o miză prioritară a campaniilor actuale (Iyengar și Simon, 2000: 162). Așa cum o sugerează exemplul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
o viziune diferită asupra fenomenelor electorale, accentuând importanța contextului și a strategiilor de campanie (Iyengar și Simon, 2000). Acești autori avansează modelul rezonanței, care acordă un rol important predispozițiilor și sentimentelor votanților; doar în rezonanță cu ele se poate produce persuadarea. Spre deosebire de modelul hipodermic, care considera efectele ca fiind contingente fiecărei campanii, modelul rezonanței accentuează importanța adecvării mesajelor de campanie la atitudinile preexistente ale votanților. Un alt element important, care intră și el în indexul predispozițiilor politice (Lazarsfeld, Berelson și Gaudet
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]