799 matches
-
de machiaj folosită pentru spectacolele Societății șde operăț anglo-latesthiene. Tripp se vede pus în situația de a ieși (din diverse locuri) pe ușa din față purtând o perucă roșie și de a se întoarce pe ușa din dos cu o perucă neagră. Tot domnișoara Jixon îl face să poarte totdeauna la el două berete de culori diferite ca să le poată schimba. Iar buzunarele lui sunt burdușite cu ochelari cu ramă de metal sau de baga. Tensiunea începe să-și spună cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
mai erau pe ștate și la SIE. și toate astea erau la generalu’ Iliescu, eu eram în departamentul de lucru...“. Din alte mărturisiri, înțelegem că practica șantajul de budoar: „Pe unii îi cunosc și în alte poziții, mai cunosc cu peruca-n cap, pe alții îi cunosc și cu fetițe ce fac“. Pe polițiști lasă să se înțeleagă că-i avea la mână cu dosarele de la anchete speciale, care ajungeau și pe la Cotroceni. Sub Iliescu se extinde rețeaua de oameni influenți
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
către cei doi tovarăși. Kiril nu înțelege. Lionel îi explică: — Pariul. Câte o sută de căciulă: era româncă. Cei doi îi întind câte o sută. Toți trei grăbesc pasul spre gară. Sunt foarte tăcuți. Esmé își dă jos cu grijă peruca neagră, lăsând să-i cadă o coamă blondă, numai zulufi. Piticul o întreabă: — De ce porți perucă neagră când ai un păr așa de frumos? — Cine s-ar încrede într-o țigancă blondă? Du te și te culcă, e târziu. Îi
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
era româncă. Cei doi îi întind câte o sută. Toți trei grăbesc pasul spre gară. Sunt foarte tăcuți. Esmé își dă jos cu grijă peruca neagră, lăsând să-i cadă o coamă blondă, numai zulufi. Piticul o întreabă: — De ce porți perucă neagră când ai un păr așa de frumos? — Cine s-ar încrede într-o țigancă blondă? Du te și te culcă, e târziu. Îi dă o hârtie de zece euro. Edy iese printr-o trapă din acoperiș. Esmé stinge lumina
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
blondă? Du te și te culcă, e târziu. Îi dă o hârtie de zece euro. Edy iese printr-o trapă din acoperiș. Esmé stinge lumina care face globul de cristal să strălucească. Se așază în fața oglinzii. Cu precauție, își scoate peruca blondă și, în întunericul din încăpere, strălucește doar capul ei, ras complet, ca un craniu de cristal. Despre Esmé Nimic despre Esmé - mi-e frică. Cei trei sunt pe peronul gării Saint-Laud din Angers, în așteptarea trenului care-l va
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Îl trece un fior. N-are curaj să se uite pe vizor. Spune, pierdut: — Prea târziu, a expirat timpul. — Sunt eu, Esmé, aude el un glas inconfundabil, care, surpriză, vorbește românește. Lionel îi deschide. Esmé e spectaculoasă: are o nouă perucă blondă și poartă o rochie înflorată. N-are nici o coasă la ea. Lionel îi face loc să intre. N-o strânge de gât. — E cam dezordine la tine. Auzisem că ești ordonat. Nu mă inviți să iau loc? Lionel nu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
machetă, rîzÎnd; atunci, regizorul realizează că a obținut spațiul la care visa... Ușa, copacul, scara: teme pentru cărți viitoare. Ale lui George Banu sau nu numai... La Boston, Shylock era un personaj scos din Commedia..., un fel de Pantalone cu perucă roșie și nas acvilin, un clovn care se apără, bătîndu și joc de creștini” - spune Andrei Șerban În Biografia sa. Cum am mai repetat-o, timp de peste două decenii, de cînd țin acest jurnal, totul se poate, În lumea din ce În ce mai
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
baraj. Tipul fredona cu o voce baritonală un crâmpei de melodie, punctând fiecare sfârșit al versului printr-o zvâcnire a șoldurilor. În spatele lui venea o mulțime pestriță: indivizi lați În umeri, Îmbrăcați În halate lucioase de pugiliști, inși clorotici cu peruci albe, mafioți cu păr uleios și mustăți cât dungulițele de la bóxeri, negri cu tunsori expandate sau cu chelii lucioase. Nou-veniții erau gălăgioși, Își puneau piedici și-și dădeau bobârnace, ba chiar Își smulgeau unii altora impudic prosoapele din jurul taliei, plesnindu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nici măcar nu spusese ceva care să poată fi contrazis. Din fericire, Naggie nu suporta să vorbească despre unul și același lucru mai mult de două minute, așa că schimbă tot ea vorba. — Bill mi-a dat bani să-mi cumpăr o perucă. Acum mă vrea brunetă, i se pare că aș fi mai apetisantă așa. Mă tratează ca pe o curvă, se lăudă ea la urmă. Christina rată Însă ocazia de a aduce vorba despre saloanele de coafură. Întrebă la Întîmplare: — CÎt
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a aduce vorba despre saloanele de coafură. Întrebă la Întîmplare: — CÎt ți-a dat? — Doar știi cît e de zgîrcit, nu mi dă niciodată mai mult de o sută de dolari. De data asta Însă i-am smuls două sute, căci peruca e pentru plăcerea lui. — Plăcerea e un animal oribil. Numai bucuria e cu adevărat demnă de prețuirea noastră. O reflecție pe care ar fi făcut mai bine să o păstreze pentru emisiunea În direct Întîlnire cu Fericirea. — Într-adevăr, cîteodată
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
CÎt? — O sută de dolari. — Avînd În vedere că ești soția mea, prețul mi se pare ușor exagerat, comentase Bill, dar În cele din urmă acceptă propunerea, cu condiția ca ea să-și pună pe cap de fiecare dată o perucă din păr brunet și aspru ca de metis. Și-i explicase și de ce: din respect față de valorile familiei. Astfel că acum Naggie cheltuia banii cu conștiința datoriei Împlinite; adică, deplin Încredințată că-i merită. După o vreme, Însă, tot ea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
familiei. Astfel că acum Naggie cheltuia banii cu conștiința datoriei Împlinite; adică, deplin Încredințată că-i merită. După o vreme, Însă, tot ea se supără. Se simțea exploatată și ofensată mai ales atunci cînd Bill, lăsîndu-se pradă entuziasmului, Îi smulgea peruca de pe cap și Își descărca jetul seminal În părul ei ca de metis. Probabil că și din acest motiv, după o vreme, părul perucii Începu să se rărească. — Mă tratezi ca pe o curvă! observa Naggie uneori. Dacă n-ai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
supără. Se simțea exploatată și ofensată mai ales atunci cînd Bill, lăsîndu-se pradă entuziasmului, Îi smulgea peruca de pe cap și Își descărca jetul seminal În părul ei ca de metis. Probabil că și din acest motiv, după o vreme, părul perucii Începu să se rărească. — Mă tratezi ca pe o curvă! observa Naggie uneori. Dacă n-ai fi curvă, nu te-aș iubi, Îi răspundea Bill. În cartea Ce face un sexolog În pat nu scria nimic despre toate acestea. În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Bill cu alt bărbat și Încă nu-și schimbase această hotărîre. Dar simțea o tot mai apăsătoare presiune a rutinei asupra relației lor și dorea să o combată măcar prin nevinovate evadări imaginare. Am mai vorbit despre asta. Între timp, peruca din păr de metis și celelalte artificii Își cam pierduseră Însușirile magice, astfel că „Noul Marlon“ apăruse Într-un moment cît se poate de potrivit. De fapt, Îl chema Khosmyn, un nume mai rar Întîlnit chiar și printre rolanzi. Nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îndărătul ușii era bicicleta, pe care o cumpărase pentru a face plimbări seara În satele din Împrejurimi. Într-adevăr, dacă ar fi avut chef de o plimbare romantică, s-ar fi Îmbrăcat În haine civile, și-ar fi pus o perucă și mustăți false, eventual și niște falși ochelari de vedere, ca să lase impresia că e un artist excentric În căutare de inspirație, ar fi urcat pe bicicletă și ar fi pornit Într-o direcție oarecare. Atîta doar că, după ce Își
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Are capul la fel de pătrățos ca masca lui Darth Vader. Știm că tipul ăsta e Setterington. Nu pot să vorbească așa cu noi. — Ascultă! le spunem noi, — Poliția! Lucrăm sub acoperire! Ei rîd. Ei doar rîd de mine. Noi ne scoatem peruca pe care o purtam. Încă ne mai ținem strîns geanta. Geanta lui Carole. Cadoul meu. De Crăciun ți-am dat inima mea. Mașina pare că se mișcă atît de Încet, iar În stomacul nostru există o boală, o boală care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ea, ea vîrÎtă Între noi. Familia nucleară, Învîrtindu-se, răsucindu-se, dezorientată, dar Încă stînd Împreună claie peste grămadă. Încă... — Iești mai sexi cu iea, ei, rîde un tip. RÎde de noi. Nu-l recunoaștem. Învîrtindu-ne, răsucindu-ne scăpați de sub control. Peruca. A costat două sute de lire la Turvey’s pe Glasgow Road. Făcută la comandă să arate ca părul lui Carole, lung și negru. I-am spus tipului că e pentru soția mea. I-a căzut părul după chemoterapie. Ce Îngrozitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
cândva, probabil, fusese considerat elegant și, îmbrăcată astfel, parcă arăta mai puțin rău decât ieri, la gară. Își lustruise pantofii cu bot pătrat. Părul scurt, drept și unsuros, îi înconjura fața palidă ca de ceară, cu trăsături evreiești, ca o perucă tunsă. Ochii înguști semănau cu două așchii negre. Mă întreb, zise ea, dacă vă dați seama câtă consternare le-a produs atitudinea dumneavoastră îngăduitoare. Din nou am fost surprins. — Greșiți, am spus și apoi am continuat: Oricum n-am nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
văzusem. Ea nu mă va putea ierta nicidată pentru asta. — Mi-ai scris o scrisoare plină de minciuni, spuse Honor. Mă privea stând în picioare, cu capul aplecat în față, cu gulerul hainei ridicat în spatele părului ei negru ca o perucă și cu mâinile vârâte adânc în buzunare. — Ți-am scris o scrisoare plină de prostii, am răspuns. Atunci nu știam că mint. Urmă o scurtă pauză și m-am temut că o să mă expedieze. Mi-am strivit mai tare mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
dureroase. Cu toate acestea, spre suprinderea mea plăcută, eram mulțumit de rezultat - chiar convins de el. Apăsându-mi buzele cu o ultimă bucățică de hârtie curată, mi-am cercetat creația În oglinda spartă proptită pe birou. Satisfăcut, mi-am aranjat peruca Închisă la culoare, pe care am cumpărat-o. Nici măcar mama nu m-ar fi recunoscut. Acum mi-au mai rămas doar câteva retușuri finale. O fustă În carouri ca cea pe care o purtasem când m-am prezentat drept Anton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
acel je ne sais quoi În plus, dar orișicât. Cu puțin norc, aș putea face rost de proba necesară pentru a deconspira secretul rușinos pe care Dora trebuie să-l fi descoperit. Jumătate de oră mai târziu, mi-am verificat peruca Într-o vitrină și am simțit că pulsul Începe să-mi bată din ce În ce mai tare - nu la fel ca mai demult, când mă Îndreptam spre Madame cu inima Încărcată, aproape sărindu-mi din piept, ci mai degrabă lin și făcându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
calmat nervii cu siguranță - mi-am cercetat fața În oglindă și eram pe punctul de a mă spăla pe mâini, când am observat picăturile galbene strălucind printre cele incolore. M-am răzgândit și m-am mulțumit cu aranjatul fugitiv al perucii. Când am ieșit, coridorul era Întunecat și gol. Din camera de alături nu se auzea nici un sunet. În spatele ușii următoare Însă, se discerneau voci În surdină și târâit de mobilă pe podea. Din camera 206, nimic. Mi-am continuat drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mânecă și toți nasturii. Acum am băgat de seamă că sutienul negru atârna În afară: bretelele fuseseră rupte și șosetele cu care Îl umplusem au dispărut. Am dus mâna la tâmplă și mi-am dat seama că Îmi pierdusem și peruca. Doar poșeta azvârlită Într-un colț părea neatinsă. Mi-am cercetat corpul, bucățică cu bucățică. Aici o mână, acolo cealaltă. Aici unul, două, trei... cinci degete. Acolo, Încă cinci. Bine. Îmi dădeam seama că Încă mai sunt În stare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
până al cur! E croșetată dintr-un fel de fibră aurie metalizată și pe dedesubt n-are decât un body de culoarea pielii! Și, ca să pună capac acestei ținute modeste, pe cap și-a trântit, peste părul ei adevărat, o perucă inspirată parcă de micuța orfană Annie, o aureolă supradimensionată de cârlionți ca niște tirbușoane negre, din mijlocul cărora se ițește moaca ei tâmpă. Îi scoate în relief gurița mică, meschină, de femeie rea. Chiar că e din Virginia de Vest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
am cunoscut vreodată! Din tot regnul animal! Ah, Păsuleț, ai o minte mare și-o pulă mare, și te iubesc! Și-apoi, pe banca aflată la nu mai mult de șaizeci de metri de vila familiei Lindsay, și-a îngropat peruca în poala mea și mi-a luat-o la muie. — Maimuțo, nu, am implorat-o eu, nu, m-am împotrivit eu în timp ce-mi trăgea în jos fermoarul la pantalonii negri, locu-i ticsit de caralii îmbrăcați în civil! Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]