1,307 matches
-
plasează un accent depreciativ, prin greșită orientare, mizând nu pe „originalitatea românească a poeziei”, cât pe împrumuturile dintr-o gândire străină, ceea desrădăcinează „inspirația venită dintr-un străfund ce ne este propriu.” Reinventariind influențe arhi-cunoscute și prea ades comentate, adică pesimismul schopenhauerian, iradiațiile perspectivei hegeliene ( Spiritul absolut invocat drept Veșnicul Demiurg), resemnarea stoică (Nu spera și nu ai teamă), nirvana budistă (Eu nu cred nici în Iehova, nici în Buddha-Sakya-Muni), eseistul apreciază că amestecul acesta heteroclit de gândire occidentală și spiritualitate
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
să facă mai mult împotriva partidelor și liderilor extremiști și naționaliști din UE. "E nevoie de ambiție, politici afirmative pentru a crea economii mai inclusive - mărirea salariilor, promovarea investițiilor domestice și rebalansarea structurilor guvernante ale corporațiilor. O anxietate crescândă și pesimismul sunt evidente în fiecare mare stat din Vest, cu excepția Germaniei. Dacă Vestul nu va răspunde provocărilor economiei globale la fel de bine ca Germania, iliberalismul la care Orban este campion va avansa", scrie WP.
Washington Post avertizează UE: Ochii pe Viktor Orban! by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82155_a_83480]
-
de lucrări. E posibil să nu avem încă reflexul de a citi biografii. Mai ales că, de cele mai multe ori, ele sunt și destul de masive. Iată, biografia lui J. L. Borges, scrisă de Edwin Williamson - apărută, parcă pentru a-mi contrazice pesimismul, de curând și în românește! - este, în ediția originală 2004 de la Viking, ditamai cărțoiul format mare, de șase sute de pagini tipărite cu literă mică. Evident, costă mult, dar e un superb excurs în existența unuia din cei mai fascinanți scriitori
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
litanie ininteligibilă, într-o radiație fizică, cum emană un corp hiper-încins căldura; sau vorbele își pierdeau substanța, devenind doar o emisie sonoră,... un crepitement de flammes,... un troznet, un pârâit de flăcări... Super-morbidețea lui NIETZSCHE. Tragedii nu va produce decât pesimismul ultra,... decât,... paradoxal,... marea înflorire și exuberanță, vitalitatea, grecii din antichitate, Shakespeare, secolul elisabetan, ca al lui Pericle. Epocile de împăcare socratică sunt un semn al decadenței, inteligenței decadente, - iar Epicur, cu a lui serenitate morală, nu sunt prielnice tragediei
Lecturi de altădată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8656_a_9981]
-
Badoiu Raluca Persoanele în vârstă care privesc viitorul cu pesimism și teamă au mai multe șanse de a trăi mai mult, comparativ cu restul vârstnicilor, scrie „Pesimismul îi poate ajuta pe oameni să trăiască mai atent, fiind mai precauți cu sănătatea și siguranța lor”, a notat autorul studiului Frieder R.
Pesimiștii au șanse să trăiască mai mult by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80009_a_81334]
-
Badoiu Raluca Persoanele în vârstă care privesc viitorul cu pesimism și teamă au mai multe șanse de a trăi mai mult, comparativ cu restul vârstnicilor, scrie „Pesimismul îi poate ajuta pe oameni să trăiască mai atent, fiind mai precauți cu sănătatea și siguranța lor”, a notat autorul studiului Frieder R. Lang, de la Universitatea din Erlangen-Nuremberg din Germania. Specialiștii au analizat informații colectate în perioada 1993-2003 de la aproximativ
Pesimiștii au șanse să trăiască mai mult by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80009_a_81334]
-
Figuri de crai se pierd peste coamele orizontului,/ se duc și îmi apar mai răscolitor în vis,/ în tristețea îngroșată ca vinul vechi în ochii deschiși,/ îndelung sângerându-mi în creier." (Îndelung). Recitind cu atenție aceste versuri, observ un paradox. Pesimismul istoric al poetului, amărăciunea lui că totul decade (explicit: "totul s-a degradat de la epoca de aur la epoca de fier"), se asociază cu o expresie lirică, așa-zicând, jubilativă. Poezia este deprimată, prin starea dominantă a eului și prin
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
un anume sens, Cioran putea reveni mai ușor asupra fiecărei fraze. G.L. "ŤNuť, îi plăcea lui Cioran să spună, mi-a intrat în viață." Doamnă, cum v-ați acomodat cu filozofia de viață a lui Cioran, cu scepticismul lui, cu pesimismul acela căruia nu-i scapă nimic din lume și din aspectele vieții? Faptul că partea de frumos a lumii era, în scris cel puțin, cu desăvârșire ignorată? S.B. Nu cred deloc că îi scăpa frumusețea lumii... G.L. Și totuși, în
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
este. Și literatura și știința se ocupă mult de oamenii bolnavi sau vicioși, de maniaci, de delincvenți, în genere de făpturi ieșite din comun și socialmente nocive. Studierea acestor subiecți și a imboldurilor și actelor lor ne poate umple de pesimism și de îndoială în posibilitatea oricărui progres autentic și a adevăratei fericiri a omului. Oamenilor normali, corecți și socialmente utili li se acordă atenție mult mai rar, deoarece ei nu stârnesc curiozitatea, nu tulbură funcționarea mecanismului social, ci dimpotrivă, o
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
dacă am pătrunde adânc cu privirea dedesubtul acestor virtuți, chiar și a unora cum sunt modestia, sobrietatea, altruismul și spiritul de sacrificu, poate că am face și aci descoperiri mari și grave, poate că asta ne-ar umple de un pesimism și mai mare, fără leac și fără ieșire. Opera care a dobândit recunoaștere stârnește din partea multor oameni admirație și respect, dar la un anumit număr din ei naște și sentimente ostile și reacții neașteptate. Lângă ea, ca lângă exponatele din
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
ambuteiaje rutiere, generarea de informații despre mediu prin intermediul unor senzori din smarphone-uri și mașini sau alimentarea orașelor cu energie obținută din căldură degajata de serverele de date. "Acestea sunt toate obiective îndrăznețe, ceea ce este bine. Într-o perioadă dominată de pesimism, o doză mică de optimism tehnologic nu este rea", a afirmat Paul Saffo, director operațional al diviziei de prognoză la compania de consultanță Discern din Sân Francisco. Ideile nu sunt pentru IBM doar simple speculații. Grupul se numără printre puținele
În 2015, telefoanele vor putea proiecta holograme () [Corola-journal/Journalistic/70880_a_72205]
-
șoaptă despre artiștii mari ai lumii, despre cei cu care fac acum master class-ul, despre concertele care au fost și care vor fi în acest interval. Se aud vocile intrumentelor și atîtea limbi ale pămîntului într-o armonie impresionantă. Pesimismul meu se îndulcește. Se mai poate face ceva, totuși, dincolo de caniculă, fotbal, ifose, vanități, suficiență, prostie, invidie, hoție, minciună, indiferență?... Timp de o săptămînă, în Liceul "Dinu Lipatti" a fost o oază de spiritualitate. Pentru cursurile de măestrie au venit
Dincolo de caniculă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8087_a_9412]
-
Purcărete. Un spectacol "la scara lumii". O lume înghesuită în eul a două personaje, un eu cât o omenire, în care pulsează emblematic, trecute prin filtrele îndelungatei așteptări, câteva dintre atributele frecvent vehiculate în legătură cu opera lui Beckett: "dezolare" "negativism", "spaimă", "pesimism", "neputință de ieșire dintr-o situație" etc. Spațiul moral și temporal al desfășurării acțiunii, cel fizic e doar vag indicat de dramaturg, compus fiind din elemente puține și greu de personalizat pe scenă (drum de țară, cu copac, seara), primește
Așteptare și limită existențială by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8102_a_9427]
-
jucate) îi au în centru pe Nichita Stănescu (Nepăsarea suverană) și pe Marin Sorescu (Sub presiunea delimitărilor). Nu cunosc în epocă transcrieri mai pertinente ale traiectoriilor celor doi poeți. Oricâte rezerve de politețe ar mobiliza Negrici pentru a-și atenua pesimismul funciar al constatărilor, acesta rămâne, totuși, transparent. Nu despre sentințe malițioase e vorba (Negrici nefiind un critic de verdict, și cu atât mai puțin unul tentat de execuții). Doar că nonșalanța cu care rețetele celor doi extrem de populari poeți sunt
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
și de observație. Și astfel, posedând poate, în unele privinți, facultăți hotărât superioare majorității, au rămas în inferioritate față de alții mai puțin bine înzestrați” (p. 245). E totuși greu de spus exact ce-l nemulțumește pe Rosetti. Oricum, un asemenea pesimism profund estet ar putea apropia Amintirile de Ghepardul lui Lampedusa (e una din filiațiile propuse în articolul din D.G.L.R.). Abstracție făcând de toate celelalte determinări, distanța e, totuși, destul de substanțială. Rosetti nu e un decadent complicat interior, ci un idealist
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
destinul unui om învins. Lamentațiile inițiale și finale ale memorialistului, care, de fapt, și încadrează volumul, nu trebuie să convingă pe nimeni. Am spune, mai mult, că această carte este o mică victorie a autorului, cu funcție de scuturare cathartică a pesimismului datorat solitudinii. Iar ultimele cincizeci de pagini ale volumului, dedicate prietenilor apropiați (printre ei și Leon Volovici, Vladimir Tismăneanu, Dan Pavel, Stelian Tănase, Iordan Chimet, Sorin Antohi etc.), merită a fi reținute. Cartea se încheie, totuși, sub semnul prieteniei de
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
semnate de Virgil Nemoianu. Considerațiile sale despre postmodernism au aerul constatului de urgență, redactat într-o situa- ție-limită a civilizației contemporane. Nimeni nu era mai autorizat decît cel care a scris Imperfection and Defeat arătînd condiționarea definitorie a literaturii de pesimism, de paseism, de nostalgie, să pună diagnosticul exact asupra culturii contemporane. Identificarea situațiilor istorice în care similitudinile cu postmodernismul par șocante nu putea fi asumată mai convingător decît de cel care analizase în detaliu „The Silver Age of Sociocultural Moderation
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
E vorba de puncte care nu pot fi omise într-o asemenea tratare și care se regăsesc și la alți autori. În primul caz: definirea emanatismului, existența unor lumi intermediare, gradate, între om și Dumnezeu și înclinația acestei atitudini spre pesimism. Dar nici frazarea, nici modul de abordare nu coincid, lucru evident chiar din citatele pe care Marta Petreu le pune în paralel. Apoi, Nae Ionescu se ocupă de păcatul originar, subiect absent din Underhill. În fine, aceasta doar enunță, într-
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
chiar din citatele pe care Marta Petreu le pune în paralel. Apoi, Nae Ionescu se ocupă de păcatul originar, subiect absent din Underhill. În fine, aceasta doar enunță, într-un succint comentariu la un citat din Wiliam James, înclinația spre pesimism, în timp ce Nae Ionescu se oprește pe larg asupra pesimismului, comparând modul în care el se manifestă în buddhism și creștinism. În cel de-al doilea caz: definirea imanentismului, relația directă om-Dumnezeu și optimismul inerent. Aici Nae Ionescu este foarte succint
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în paralel. Apoi, Nae Ionescu se ocupă de păcatul originar, subiect absent din Underhill. În fine, aceasta doar enunță, într-un succint comentariu la un citat din Wiliam James, înclinația spre pesimism, în timp ce Nae Ionescu se oprește pe larg asupra pesimismului, comparând modul în care el se manifestă în buddhism și creștinism. În cel de-al doilea caz: definirea imanentismului, relația directă om-Dumnezeu și optimismul inerent. Aici Nae Ionescu este foarte succint, spre deosebire de Underhill, care se dilată pe multe pagini. Chestiune
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
să lipsească din nici o tratare a subiectului. Dacă expunerea lui Underhill este mai extinsă și mai plastică, cea a lui Nae Ionescu este mai precisă, mai logic argumentată și teoretic superioară prin abordarea unor aspecte ignorate de aceasta (păcatul originar, pesimismul, antropomorfismul, valoarea trupului în procesele întrupării și mântuirii). Spre deosebire de autoarea engleză, Nae Ionescu precizează că se ocupă de mistică numai ca metodă de cunoaștere, nu ca fenomen psihologic, stare sufletească sau act religios. Perspectiva sa este cea a filozofiei, nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cu acest verdict categoric: „Există desigur asemănări de amănunt între Bergson și Schopenhauer, fiind spirite înrudite prin aceeași educație: cultura franceză, pe care Schopenhauer o prețuia atât de mult. Însă ce caută dușmanul evoluției alături de profetul devenirii universale, ce caută pesimismul alături de optimism? Bergson și Schopenhauer au două «intuiții» contradictorii despre lume și mai cu seamă despre viață.“ Nae Ionescu intervine de la München pentru a aminti că această ceartă prelungită își are locul mai mult în „mahalalele științei și filozofiei franco-germane
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cu care pune el problema morală, chiar dacă nu izbutește să o rezolve mulțumitor“. Ceea ce îl interesa îndeosebi în gândirea lui era chestiunea personalității. Proaspătul student la Göttingen făcuse deja loc în propriul său system unei „teorii a personalității care promovează pesimismul“. El îi recomanda logodnicei sale, ce trebuia să prezinte o lucrare la cursul lui P.P. Negulescu, să urmărească „fundamentul moralei lui pesimiste și deosebirea dintre schopenhauerianism și buddhism“. Se vede că această atitudine s-a mai moderat în anii următori
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ilustru necunoscut!” De câte ori într-o zi sau o săptămână auzim sau citim asemenea fraze? De câte ori suntem „bombardați” de cunoscuți, vecini, prieteni sau colegi, mass media, cu asemenea informații „pozitive” ? Suntem noi, românii, mai predispuși decât alții spre deznădejde, având un pesimism morbid? Adevărat, România nu este, în momentul actual, nici pe departe țara „tuturor posibilităților”, în sensul cel mai bun cu putință. Dar oare în existența fiecăruia din noi, privită individual, ca și în existența noastră colectivă, ca nație, nu se
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
scrii cărți, dar nu faci cetate. Deși sunt bolnav și neajutorat, nu îmi pare rău că exist. Încerc eu să-mi pară rău, dar n-are sens. Știți de ce? Pentru că eu constat, în mod evident, că exist. Ceea ce mă confiscă pesimismului de a mă autonega este evidența existenței mele. Omul care se sinucide n-a constatat că e om. N-a reușit să intuiască existența sa. Să se trăiască pe sine. Eu nu mă pot sinucide — indiferent de starea mea, sănătate
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]