1,378 matches
-
Val Gheorghiu Nu frigul i-a astîmpărat pe improvizații propagandiști ce făceau spume la gură în Hală, în lumea pestriță a tarabelor. Unde era și pegra, și lumea curățică a tîrgului. Electoratul carevasăzică. Un an dacă nu doi, energumeni congestivi au spurcat, în cunoscutul argou al agitatorilor (și organizatorilor colectivi) Convenția și Președinția. Brusc, la gestul marelui prestidigitator, toți au
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
exclusiv) - doar cîteva decenii. Azi pîlnia pare că s-a astupat, iar ceea ce s-a scurs din aceste materiale de construcție de-a lungul timpului s-a amestecat într-o harababură din care nu se pot înălța decît clădiri sonore pestrițe, edificii rocambolești ori hazardate rodomontade acustice. Cît va mai dura această devălmășie a resturilor de materie primă? Cît va mai alimenta ea producția de bunuri muzicale culte? Cert este că, așa cum există o criză a petrolului, există și o criză
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
acest capitol, prin forța lucrurilor. Devenit dintr-odată retractil, opac, își taxează astfel drept �scandal� destule observații proprii. E la mijloc un paradox involuntar. Să relevăm în final o particularitate formală a scriiturii lui Alexandru George. Om al polis-ului pestriț, aidoma oricărui balcanic ce se respectă, cu tot altoiul d-sale apusean, acesta e, după cum am văzut, mînat de o frenezie participativă, de năzuința de-a se pronunța hic et nunc asupra oricărui subiect. Explicabil, nivelul eseistic îi limitează audiența
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
Abia la a doua vizită, în 1924, regina va resimți fascinația locului, făcînd o dragoste fulgerătoare (orice coup de foudre e precedată de o incubație lentă) și hotărînd să-și clădească o casă a cărei înfățișare să se potrivească specificului pestriț: un palat în miniatură, făcut cu precădere din piatră, cu bolți gotice sprijinind un turn cu profil de minaret. În doi ani casa e ridicată, primind un nume turcesc („“), regina petrecîndu-și în fiecare an cîteva luni în „Cuibul liniștit“, cu
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
Mircea Anghelescu Proza interbelică este aceea care descoperă imaginea teribilă a periferiei, a mahalalelor cu maghernițe gata să cadă, cu maidane pline de scaieți și gunoaie, unde o lume pestriță, săracă, se chinuie să supraviețuiască într-un mediu ostil. Atinsă în câteva cercetări sociologice, prezența mahalalei în literatură este discutată și în cartea relativ recentă a Georgianei Sârbu (Cartea Românească, 2009), bine scrisă, care are meritul de a propune câteva
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
Așa o vede Macedonski în mai multe proze, între care una este un elogiu al periferiei de altă dată unde putea să existe, pe Dealul Spirei de pildă, o oază de liniște și de prospețime, remediu împotriva unui centru agresiv, pestriț și zgomotos: „Când te uiți din pridvor către Bucureștii prăvăliți în vale sau urcători către dealurile opuse, turnurile, edificiile mansardate, tinicheaua coperișurilor, varietățile de colorit, petecele de grădini, iar peste toată această panoramă, prăfuirea de aur orientalizând civilizarea încă proaspătă
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
statelor totalitare, România între 1948 și 1989 y compris. Cinematografistul poate fi și un funcționar de care depinde soarta membrilor breslei, dar și un aventurier amestecat în producția de film, „particulă elementară” dintr-o maree spectrală, parte a unui anturaj pestriț, proteic, verbigerant care redă complexitatea și forța de atracție a filmului. Aceste periferii pitorești exprimă însă fascinația pe care cea de-a șaptea artă o exercită asupra tuturor și faptul că filmul se face purtătorul sensibil al unor vulgate, al
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
tradițional, aruncarea peste bord a obsesiei judecății de valoare din critica oficială va reveni sub forma regăsitei sticle a căpitanului Grant, iar această regăsire o constituie codul, nicidecum mesajul operei. Criticul este provocat să stabilească o punte de legătură între pestrițul alfabet ideologic al epocii noastre (existențialist, psihanalitic, creștin etc.) și limbajul specific al operei literare. Receptarea unei astfel de „răsturnări” a priorităților critice va fi la fel de contradictorie, nu doar în Franța, unde străvechea la querelle des Anciens et des Modernes
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
atinge fără să te molipsești de un iz de josime. Norocul Mădălinei Diaconu e că, fiind prea cultă spre a se lăsa atrasă de detalii pe cît de exotice, pe atît de serbede sub unghi speculativ, nu cade în morbul pestriț al eseisticii facile. Un simptom al crizei prin care trece filosofia este extravaganța de nișă a subiectelor abordate, autorii aplecîndu-se asupra unor teme despre care un Kant s-ar fi rușinat să scrie măcar un rînd, din convingerea că sînt
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
Suțu îl consideră un „prevaricator emerit și incorigibil.“(p. 144). Sentință neiertătoare, al cărei farmec e că se potrivește foarte bine chiar lui Suțu: curtean abil, știind cum să încalce regulile fără ca cineva să se dezmeticească. O carte cu lexic pestriț și tocmai de aceea atrăgător, a cărei mărturie acoperă o epocă picarescă, cu personaje sumbre și moravuri alunecoase.
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
parte de un program lejer, cu ore după-amiaza, care le permite să jongleze cu un serviciu și nici dascălii nu sunt atât de stricți în privința prezenței la ore. Experiența este cu atât mai interesantă cu cât participanții formează o adunare pestriță de „tinerei” proaspăt ieșiți de pe băncile liceului și oameni trecuți de prima tinerețe, care vor pur și simplu să schimbe macazul pe plan profesional. Nicio specializare nu durează mai mult de trei ani, iar costurile accesibile fac concurență serioasă facultăților
Școlile „cu sau fără Bac”, soluția tinerilor picați la examenul maturității [Corola-blog/BlogPost/92657_a_93949]
-
industria filmului, distribuitori, selecționeri și critici interesați de filmul românesc vor lua parte la proiecții. Trei lungmetraje din competiție vor avea premiera mondială la TIFF. București NonStop, al șaselea film al lui Dan Chișu, este un portret amuzant al lumii pestrițe care populează orașul noaptea și în care apar Alexandru Papadopol, Dorian Boguță, Olimpia Melinte, Ion Besoiu, Dorina Lazăr, Gheorghe Ifrim. Lumea e a mea, debutul în lungmetraj al lui Nicolae Constantin Tănase, este un demers curajos, cu actori non-profesioniști, despre
Filme romanesti la TIFF [Corola-blog/BlogPost/98991_a_100283]
-
la proiecții. Zilele Filmului Românesc la TIFF sunt prezentate în parteneriat cu Institutul Cultural Român. Trei lungmetraje din competiție vor avea premiera mondială la TIFF. București NonStop, al șaselea film al lui Dan Chișu, este un portret amuzant al lumii pestrițe care populează orașul noaptea și în care apar Alexandru Papadopol, Dorian Boguță, Olimpia Melinte, Ion Besoiu, Dorina Lazăr, Gheorghe Ifrim. Lumea e a mea, debutul în lungmetraj al lui Nicolae Constantin Tănase, este un demers curajos, cu actori non-profesioniști, despre
Filme românești în premieră mondială la TIFF 2015 [Corola-blog/BlogPost/98994_a_100286]
-
la proiecții. Zilele Filmului Românesc la TIFF sunt prezentate în parteneriat cu Institutul Cultural Român. Trei lungmetraje din competiție vor avea premiera mondială la TIFF. București NonStop, al șaselea film al lui Dan Chișu, este un portret amuzant al lumii pestrițe care populează orașul noaptea și în care apar Alexandru Papadopol, Dorian Boguță, Olimpia Melinte, Ion Besoiu, Dorina Lazăr, Gheorghe Ifrim. Lumea e a mea, debutul în lungmetraj al lui Nicolae Constantin Tănase, este un demers curajos, cu actori non-profesioniști, despre
Filme românești în premieră mondială la TIFF 2015 [Corola-blog/BlogPost/98993_a_100285]
-
modernă de cel mai prost gust, câtă nerușinată culoare peste toate! Aș fi vrut, de nenumărate ori, să trag aer în piept și, grozav de puternică, să scutur orașul de-un colț, ca pe-un preș, de tot acel haos pestriț, de toată acea îngrămădeală nerușinată, stridentă. Dar nu eram decât o străină, și încă una atât de slabă, pierzându-mă pe alocuri în fericiri trecătoare, vibrând colo și oftând dincolo și căutând un loc să mă sprijin, simțind doar vibrația
Călătorii în locuri care nu mai există [Corola-blog/BlogPost/99847_a_101139]
-
de cap. Cine va coae sau va toarce se va umple de boli de piele, spun vorbele din popor. Tot acum, se slobozesc berbecii la oi, pentru ca mieii să se nască înainte cu două săptămâni de Sfintele Paști, frumoși și pestriți. Din 26 octombrie și până în 27 octombrie, nu se seamănă secară, căci e primejdie de moarte pentru semănător. Brumărel, reprezintă în tradițiile poporului nostru ultima lună înainte de venirea zăpezilor, sens în care, la câmp încep lucrările agricole care pregătesc pământul
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383687_a_385016]
-
când era vorba de politică,altfel blând ca un miel.O lume ce se ascundea de tăvălucul comunismului ,mai norocoși decât cei care intrau la pușcărie, asemeni unui malaxor care nu se oprea niciodată,în a toca suflete.Lumea aceasta pestriță de șantier,avea un miros de care Petre voia să scape,oferindu-l ca un parfum straniu,celor care vor trebui să știe, de ce acum suntem ca împiedicații în propriile capcane ale capitalismului. Ca un școlar dornic de evadare, a
POVESTIRI NETERMINATE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380085_a_381414]
-
o cunosc și o mutilează cât și de cei care o cunosc dar o infectează. Dacă scribii Bibliei atenționează în legătură cu sacralitatea cuvântului, „Cuvântul” fiind, de altfel, începutul, despiritualizarea lui nu poate fi decât culpă. De la autorii Sfintelor Scripturi până la vorbitorii pestrițului areal media, cuvântul tinde nu să ajungă ultimul, ci să nu mai fie decât argument al neînfrânării prostiei! De unde nu-i, nici Dumnezeu, în toată mărita putere și dărnicie a sa, nu poate da! Suntem, mai cu seamă de la începutul
ADRIAN URSU. TRECE DE LA NOBLEŢEA UMANĂ LA CUVÂNTUL OMULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378216_a_379545]
-
strig de parcă aș vrea să mă audă. Mă ridic de lângă motan și mă așez pe canapeaua cumpărată de curând. Privesc spre fereastra ce duce în curte. Mărul din față plesnește de fericire, în bătaia soarelui. O pasăre cenușie, cu coada pestriță, se așează pe una din crenguțe. Ciugulește de câteva ori din mugurii cruzi și ridică ciocul în văzduh. E cucul. Vreau să ies repede în prag să-l aud iar și să mă bucur că e așa de aproape .Până
CUCUL ŞI PUPĂZA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378259_a_379588]
-
poate de-aici vine neliniștea mea atât de tulburătoare, m-am întâlnit cu Deleș la Istambul în bazar, venea după covoare și după giuvaieruri, obișnuiam să trec în fiecare zi pe-acolo să iau pulsul vieții... Îmi plăcea acea lume pestriță unde se întâlnea occidentul cu orientul într-o simbioză curioasă, dată de tagma negustorilor. Pe mine mă crescuse un bei, cu mama avea vreo patru cadâne... m-a instruit, m-a dus la școli înalte, am făcut și artele frumoase
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
obiect într-un bazar, pe care nu te hotărăști dacă să-l cumperi sau nu, aceleași negocieri prelungite, voluptuoase în jurul sancționării lor. Împătimit, grație fibrei d-sale valahe, id est sudice, de tot ce e prezent concret, suculent, de cromatica pestriță a imediatului, Barbu Cioculescu ia totodată distanțe față de acesta prin postura moralistă ce-i este proprie, care se slujește, ca și la bardul Cuvintelor potrivite, de mijloacele unei scriituri, acuzat expresive. Preferențial, de ironie, intrînd în alonja acesteia exagerările burlescului
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
îl așteaptă cu sufletul la gură să scape din naufragiu. El devine conducătorul unei tabere de refugiați, acțiunea desfășurându-se într-un decor unic, în trepte, format din pasarele și schele metalice, un copac stilizat, toate acestea, completate de costume pestrițe, sugerând amalgamul națiilor urgisite, dar și de uniformele soldățești ale bărbaților ce țin sub amenințarea armelor această mulțime. Chiar și Otello poartă la început bocanci, cămeșoaie și vestă de piele, ajungând la costum de ofițer, cu manșetele sumese și sandale
OTELLO, în anul bicentenarului Verdi by Luminița CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83427_a_84752]
-
sinucigași, la tipul rapace, aproape balzacian, al hrăpăreței fiice Alice Sturdza. Viziunea memorialistei asupra realității rămâne una epică, nu numai în reconstituirea genealogică a familiei sale, Rosetti-Tescani, dar și, spuneam, în observarea mediilor, a celui aurit Cantacuzinesc, precum și a celor pestrițe, modeste și chiar nevoiașe, aflate la anaghie odată cu ocuparea Bucureștiului de către germani în toamna lui 1916. Iată o scenă ce mi se pare nespus de elocventă, reprezentând disperatul convoi al refugiaților: "Ca și cum orașul lichefiat de frică se scurgea, se arunca
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
penarul de lemn, călimara și o puzderie de cărți, caiete, maculatoare, rigle, compasuri. Se mai adăugau și doi săculeți de pânză, unul gri, altul bej, pe care îi bălăngăneam pe lângă mine. În sacul gri erau cipicii croșetați din lână groasă, pestriță, de umblat prin clasă, chiloții negri și tenișii albaștri pentru sport, de totului tot nici măcar 1 kg. În schimb, sacul bej pentru ujină atârna cât un pietroi, din cauză că îmi duceam mâncare ca un săpaș: șase felii mari de pâine, unse
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
mișcă mai puțin în mediul bucureștean al epocii regulamentare. Dacă în proza lui Negruzzi, Russo, Kogălniceanu ori Alecsandri, palpită, cu intensitate diferită, Iașul pașoptist, Bucureștiul aceleiași perioade se oglindește doar la Anton Pann. Nu numai atmosfera mahalalei, obiceiurile zilnice, lumea pestriță a meseriașilor, a hanurilor, a cîrciumilor, ba chiar și a caselor boierești umplu paginile pannești, dar întregul oraș e perceput cu ochi artist. Detaliile unei realități familiare ne întîmpină la tot pasul: "Bețivii toți strînși colac/ Pe la grădini beții fac
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]