156 matches
-
chin: „Ei! d-apoi eu i-am Închis!”), fie pentru că-și pierd nopțile În tovărășia amicilor de petrecere („Az-noapte am umblat forfota cu niște prieteni... Nici n-am dormit... Știi...”, se confesează, justificându-și osteneala, și cerând clemență, domnul din Petițiune) ori căutând un amic („De atâtea ceasuri acuma bunii camarazi Îl caută, alergând prin Întunericul nopții de colo până colo, când În birje, când pe jos - degeaba!”). Cetățeanul turmentat Își explică oboseala cinstit: „Fă- Ți idee (sughite), de alaltăieri-seara până
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
câte zece sau douăsprezece ore pe fiecare noapte. O! Doamne, sunt foarte lungi nopțile de iarnă.” (Zig-zag); portretul moral-psihologic, cu semnificație generică, al «cetățeanului român» e realizat din tușe Îngroșate vădit prin ironie și plasează prototipul În derizoriu. Solicitantul din Petițiune mărturisește că a avut o noapte albă („am umblat forfota”) și, obosit de atâta umblătură, află răgaz matinal În biroul unui funcționar conștiincios, unde-și mai astâmpără liniștit setea (cere mereu apă) și- și șterge sudoarea. Prietenii lui Anghelache, din
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de teatru. Scriitorul a creat personajul răsfățat (Vizită, D-l Goe), profesorul incompetent (Un pedagog de școală nouă, Despre cometă), valoarea intervențiilor (Bacalaureat, Lanțul slăbiciunilor), falsa ierarhie socială (Triumful talentului), recomandările unor influenți (Tempora, Greu, de azi pe mâine"), funcționarul (Petițiune), pune țara la cale (O lacună, Situațiunea, Atmosferă încărcată, Amici), gazetarul (Reportaj), politicianul (Telegrame, 25 de minute), lumea bună (High-life). Personajul poate avea numele generic. Mitică poate fi din rândul "moftangiilor" sau din grupul "românilor verzi. Aceste instantanee de viață
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
25 de minute), lumea bună (High-life). Personajul poate avea numele generic. Mitică poate fi din rândul "moftangiilor" sau din grupul "românilor verzi. Aceste instantanee de viață pot fi dramatizate, sunt construite în chip esențial pe dialog (Art. 214, Căldură mare, Petițiune, Amici, Justiție, Five o' clock, C.F.R. etc.). Unele momente și schițe au frânturi de limbaj plin de automatisme și stereotipii aparținând unor categorii sociale. În Amici, două personaje, Lache și Mache, deși prieteni, se vorbesc de rău. Interesant este și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
condițiunea ca în fiecare din acestea, pe lângă limba aleasă de către fondatori sau directori, învățământul limbei române să fie obligatoriu"554. Articolul 23 al legii acorda dreptul de petiționare tuturor locuitorilor Dobrogei, aceștia putând "a se adresa la autoritățile publice prin petițiuni subscrise de către una sau mai multe persone"555. Articolul 24 al legii prevedea că "nici un locuitor din Dobrogea, devenit cetățean român, nu pote, fără autorisarea guvernului, intra în serviciul unui stat străin"556. În același timp, referindu-se la cetățenii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să ia cunoștință de toate licitațiunile ținute de prefect și contractele de antrepriză încheiate în numele județului"2105 de la ultima sesiune a Consiliului General. Punctul 14 al programului sesiunii ordinare a Consiliului General al județului Constanța viza înștiințarea consilierilor județeni privind "petițiunile locuitorilor din urbea Mangalia și a farmacistului Andronic Cerchez din Constanța"2106 prin care se cerea înființarea unei farmacii în orașul Mangalia. Scopul acestei informări era acordarea de către Consiliul General al județului Constanța a permisiunii de deschidere a unei farmacii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de președinte al Consiliului General al județului Constanța pe domnul Mihail Coiciu 2868. La 6 noiembrie 1907 a avut loc o ședință a consiliului comunal al orașului Mangalia prezidată de către domnul primar Hristodor Rădulescu în cursul căreia a fost prezentată "petițiunea semantă de Sterie R. Panait (...) prin care arăta că, deși s-a angajat să plătească orașului suma de una sută lei chirie pentru băile de mare, (...) din cauză că băile au fost vizitate de foarte puțină lume, nu a putut scoate decât
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la otrăvi rea băuturilor de către cârciumarii evrei nu numai că nu a dispărut, dar a și pătruns În discursul oficial, nu doar al românilor, ci și al evreilor. În martie 1910, de exemplu, Uniunea Evreilor Pământeni adresează Parlamentului României o „petițiune” prin care Încearcă să prezinte netemeinicia nenumăratelor acuzații care se aduc evreilor. În privința nedreptei „Învinuiri că evreii cârciumari otrăvesc pe țăranii moldoveni cu rachiu falșificat”, În petiție se spune : „Ani și ani s-a aruncat defăimarea asupra lor [= a evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bucureștii de altădată A. Nicolau, Gh. Păun, Iancu Cosmescu, N. Sutzo, V. Brănișteanu, D. Gherghel, I. Albinețu, E. Filipescu, V. Gheorghiu, Ștefăniu, M. Hagiu, Samuil Popa, I. Pandelea, Sc. Tăutu, T.A. Vrabie. Subscrișii deputați, unindu-ne cu tendința acestei petițiuni, o vom prezenta adunării legislative. C.D. Stourdza, V. Pogor, M. Costachi, general N. Mavrocordat, Iacob C. Negruzzi, G. Stourdza, Gh. Racoviță, T. Maiorescu, Dimitrie Corne.“ 39 Acest program, care a purtat numele de „Petiția de la Iași“, a stârnit o mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
elaborată de către conservatori în colaborare cu junimiștii. Amicii lui Maiorescu și Carp, care acceptaseră de puțină vreme colaborarea cu conservatorii, dorind să se afirme în viața politică a țării, au precizat clar că sunt de acord numai cu „tendința acestei petițiuni“, și nu cu toate propunerile ei concrete (mențiunea aceasta era urmată, așa cum se poate constata în textul reprodus de Bacalbașa, de semnăturile unor junimiști: V. Pogor, Iacob Negru zzi, Gh. Racoviță, Titu Maiorescu; Petre Carp, care se afla la Viena
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și atmosfera politică când am venit în București. Dar, ciudățenie a lucrurilor și putere a fatalității, peste 55 de ani, partidul liberal votează o compoziție a Senatului și o lege electorală comunală în care unele din principiile de căpetenie ale „Petițiunii de la Iași“ sunt adoptate.41 literatura Părintele literaturii române, Ion Heliade Rădulescu, era în declin. Avea încă numeroși admiratori, dar nu mai putea produce. Trăia numai pe trecut, iar influența lui se resimțea asupra limbii scrise, care păstra încă formele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
MOF., nr. 175, 10/22 august 1876, p. 4418), iar Th. Rosetti cu 76 de voturi pentru, 5 contra și 7 abțineri (MOF., nr. 176, 11/23 august 1876, p. 4433). După câte știm, numai Th. Rosetti solicitase printr-o „petițiune“ adresată Camerei „onoarea de a împărtăși soarta colegilor d-sale“, așa cum preciza Pantazi Ghica în ședința Adunării Deputaților din 26 iulie/8 august 1876 („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 26 iulie 1876“, MOF., nr. 175, 10/22 august 1876
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bine Legațiunei vre doué sute de franci pentru reîntoarcerea Dsale în țară. În acel din urmă cas, dacă-mi trimetiți mie banii, voiu lua măsuri pentru a asigura plecarea Dsale. În așteptarea hotărârilor Dv., vé restitui cele cinci scrisori anexate petițiunei Dv., și vă rog să primiți, prea stimata Doamna, încredințarea deosebitei mele considerațiuni, Ministru (indescifrabil)50 Pe 7 ianuarie 1904 Mathilda Ilian îi scria cu amărăciune fiului ei, dedublându-se, spunând că îi trimite acea carte poștală "Dna Mathilda", stăruind
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
imperial de către delegația română la Viena, În 5 martie 1849 - evidențiază formula României austriece. Autonomia națională solicitată aici are În vedere crearea unei patrii virtuale, lipsită de teritoriu propriu, al cărei unic liant urmează a fi etnicitatea: Punctul prim al petițiunii sună așa: „Unirea tuturor românilor din statul austriac Într-o singură națiune de sine-stătătoare sub sceptrul Austriei, ca parte Întregitoare a Monarhiei”. Însă pentru a nu da prilej la răstălmăciri, trebuie să declarăm că noi Înțelegem această independență numai cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
paragină. Iar când s-au dat mijloace pentru aceste investiții, statul a căutat să le folosească în scopuri proprii. Fruntașii românilor bucovineni au pus tot mai frecvent problema administrării Fondului Bisericesc de către români. Acest lucru a fost pus și în "Petițiunea țării" adoptată la Adunarea Națională de la Cernăuți, în mai 1848. Constituția dualistă adoptată în Imperiul Austro-Ungar în 1867 prevedea în articolul XV, ca fiecare confesiune să aibă dreptul să-și administreze singură averile sale. Prevalâdu-se de acest articol, a fost
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Nu întâmplător, structuraliștii sunt denumiți în literatura economică marxistă din anii '60 și '70, economiști ai burgheziei naționale din țările slab dezvoltate. Cât despre teoreticienii dependenței, cea mai bună caracterizare a atitudinii și ideilor lor ar putea să constituie ciudata „Petițiune” a lui Frederic Bastiat: „Suferim de concurența insuportabilă a unui rival din afară, aflat cât se pare, într-o situație în așa măsură superioară situației noastre întrucât privește producția de lumină, încât pur și simplu inundă cu lumină piața noastră
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
persoane juridice. Condițiunile în care se acordă personalitatea juridică se vor stabili prin o lege specială”. Dreptul de a formula petiții la adresa autorităților publice se regăsește în articolul 30: “Fiecare are dreptul de a se adresa la autoritățile publice prin petițiuni subscrise de către una sau mai multe persoane, neputând însa petiționa decât în numele subscrișilor. Numai autoritățile constituite au dreptul de a adresa petițiuni în nume colectiv“. Articolul 31 preciza că: “Nici o autorizare prealabilă nu este necesară pentru a se exercita urmăriri
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
autorităților publice se regăsește în articolul 30: “Fiecare are dreptul de a se adresa la autoritățile publice prin petițiuni subscrise de către una sau mai multe persoane, neputând însa petiționa decât în numele subscrișilor. Numai autoritățile constituite au dreptul de a adresa petițiuni în nume colectiv“. Articolul 31 preciza că: “Nici o autorizare prealabilă nu este necesară pentru a se exercita urmăriri contra funcționarilor publici pentru faptele administrațiunii lor de parțile vătămate, rămânând însă neatinse regulile speciale statornicite în privința miniștrilor. Cazurile și modul urmăririi
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
felul de chestiuni, conformându-se legilor care regulează exercițiul acestui drept. Întrunirile, procesiunile și manifestațiile pe căile publice ori în aer liber, sunt supuse legilor și orânduirilor polițienești”. Articolul 25 stipula faptul că: “Oricine are dreptul a se adresa prin petițiuni, subscrise de una sau mai multe persoane, la autoritățile publice, însă numai în numele celor subscriși. Autoritățile constituite au singure dreptul să adreseze petițiuni în nume colectiv ”. În articolul 26 era garantat dreptul de asociere: “Cetățenii români au dreptul a se
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
supuse legilor și orânduirilor polițienești”. Articolul 25 stipula faptul că: “Oricine are dreptul a se adresa prin petițiuni, subscrise de una sau mai multe persoane, la autoritățile publice, însă numai în numele celor subscriși. Autoritățile constituite au singure dreptul să adreseze petițiuni în nume colectiv ”. În articolul 26 era garantat dreptul de asociere: “Cetățenii români au dreptul a se asocia, conformându-se legilor. Dreptul de libera asociațiune nu implică dreptul de a crea persoane juridice. Condițiunile în care se acordă personalitatea juridică
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
de liberă asociațiune nu implică în sine dreptul de a crea persoane juridice. Condițiunile în cari se acordă personalitatea juridică se vor stabili prin o lege specială. ART. 30 Fiecare are dreptul de a se adresa la autoritățile publice prin petițiuni subscrise de către una sau mai multe persoane, neputând însă petiționa decât în numele subscrișilor. Numai autoritățile constituite au dreptul de a adresa petițiuni în nume colectiv. ART. 31 Nici o autorizare prealabilă nu este necesară pentru a se exercita urmăriri contra funcționarilor
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
stabili prin o lege specială. ART. 30 Fiecare are dreptul de a se adresa la autoritățile publice prin petițiuni subscrise de către una sau mai multe persoane, neputând însă petiționa decât în numele subscrișilor. Numai autoritățile constituite au dreptul de a adresa petițiuni în nume colectiv. ART. 31 Nici o autorizare prealabilă nu este necesară pentru a se exercita urmăriri contra funcționarilor publici pentru faptele administrațiunii lor de părțile vătămate, rămânând însă neatinse regulile speciale statornicite în privința miniștrilor. Cazurile și modul urmăririi se vor
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
a trata tot felul de chestiuni, conformându-se legilor care regulează exercițiul acestui drept. Întrunirile, procesiunile și manifestațiile pe căile publice ori în aer liber, sunt supuse legilor și orânduirilor polițienești. ART. 25 Oricine are dreptul a se adresa prin petițiuni, subscrise de una sau mai multe persoane, la autoritățile publice, însă numai în numele celor subscriși. Autoritățile constituite au singure dreptul să adreseze petițiuni în nume colectiv. ART. 26 Cetățenii români au dreptul a se asocia, conformându-se legilor. Dreptul de
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
aer liber, sunt supuse legilor și orânduirilor polițienești. ART. 25 Oricine are dreptul a se adresa prin petițiuni, subscrise de una sau mai multe persoane, la autoritățile publice, însă numai în numele celor subscriși. Autoritățile constituite au singure dreptul să adreseze petițiuni în nume colectiv. ART. 26 Cetățenii români au dreptul a se asocia, conformându-se legilor. Dreptul de libera asociațiune nu implică dreptul de a crea persoane juridice. Condițiunile în care se acordă personalitatea juridică se stabilesc prin lege. ART. 27
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
P. Cazimir, C. Rolla etc. au convocat o mare adunare în fața hotelului Petersburg ( situat în perimetrul exterior al curților domnești, nu departe de actuala Școală „Gh. Asachi”), prilej cu care au stabilit programul de revendicări în 35 de puncte, intitulat Petițiunea proclamațiune a boierilor și notabililor moldoveni. Pentru a nu da pretext de intervenție Rusiei, documentul începea prin formula „Sfânta păzire a Regulamentului Organic”, dar cerințele sale (desființarea Obșteștii Adunări și alegerea alteia pe baze mai largi, desființarea cenzurii și constituirea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]