204 matches
-
îi salveze pe ea și pe ceilalți și să îl ajute pe Peter Wiggin să preia puterea și să devină Hegemon. Când Peter își folosește pseudonimul Locke pentru a dezvălui adevărul despre Ahile, absolvenții Școlii de Luptă sunt eliberați, în afara Petrei, pe care Ahile o duce cu el în India. De acolo, el intenționează să atace Birmania și Thailanda, iar absolvenții indieni ai Școlii de Luptă (printre care se numără Sayagi și Virlomi) pun la punct planurile de atac și logistica
Umbra Hegemonului () [Corola-website/Science/323407_a_324736]
-
Europei. Din această pricină, melodia a eșuat în încercarea de a intra în oricare dintre topurile din Europa, chiar și în țara natală a artistei, Suedia. Astfel, piesa "Flowers on the Grave" este cea mai slab clasată melodie din cariera Petrei Marklund. Totuși, pentru a promova single-ul, Marklund a flimat un videoclip. În cadrul acestuia, ea este surprinsă într-un spațiu complet alb, fiind îmbrăcată complet în alb. Treptat, în jurul său apar arbori albi. Treptat, Marklund este înconjurată de trandafiri și
Flowers on the Grave () [Corola-website/Science/312285_a_313614]
-
precum: lișițe, gâște, rațe sau flamingo. În Anzii Patagonezi se întâlnește destul de des condorul, pe când specii de păsări care nu zboară (choike) se găsesc în stepele din nord-vest și din Patagonia. De-a lungul coastei trăiesc albatroși cu sprâncene negre, petrei uriași și cormorani cu gât negru, iar în provinciile Chubut și Santa Cruz pinguini Magellan. Cel mai reprezentativ mamifer terestru este guanaco (o rudă a lamei domesticite din Patagonia), răspândit peste tot. Alte mamifere rumegătoare sunt huemul andin, o cornută
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
lucru i-a permis să se concentreze pe descrierea sentimentelor primare ale personajelor sale. Romanul a obținut Premiul Magnesia Litera pentru debutul anului și a fost votat Cartea Anului de către cotidianul ceh "Lidové noviny". Cel de-al doilea roman al Petrei Hůlová, " Přes matný sklo", are acțiunea petrecută la Praga. Cartea, împărțită în trei părți, oferă o imagine a relației dintre un fiu (Ondřej) și mama sa (al cărei nume nu este precizat). Prima și cea de-a treia parte sunt
Petra Hůlová () [Corola-website/Science/337542_a_338871]
-
altul. Stagiul său în SUA ca student Fulbright la Departamentul de Antropologie al City University of New York în perioada 2004-2005 a inspirat acțiunea celui de-al treilea roman, "Cirkus Les Mémoires", petrecută la New York. Cel de-al patrulea roman al Petrei Hůlová, " Umělohmotný třípokoj", narat de o escortă feminină pragheză de 30 de ani, cu o clientelă de lux, a câștigat Premiul Jiří Orten, decernat în fiecare an autorului unui volum de poezie sau de proză în limba cehă. Autorul trebuie
Petra Hůlová () [Corola-website/Science/337542_a_338871]
-
afle ce i s-a întâmplat — a obținut Premiul anual Josef Škvorecký, în valoare de 250.000 Kč (aproximativ 14.500 de dolari). În octombrie 2009, Northwestern University Press a publicat prima traducere în limba engleză a unei scrieri a Petrei Hůlová, "All This Belongs to Me", o traducere realizată de Alex Zucker a romanului ei de debut, "Paměť mojí babičce". Hůlová este căsătorită și mamă a doi copii.
Petra Hůlová () [Corola-website/Science/337542_a_338871]
-
pentru a 4-a oară în 2 seturi meciul împotriva Verei Zvonareva, revenind de la 3-5 în al 3-lea set și salvând trei mingii de meci. Pentru a se califica în semifinale, trebuia să câștige cel puțin un set împotriva Petrei Kvitová, dar a pierdut în 2 seturi. A încheiat anul pe locul 8 în ierarhia mondială cu un bilanț de 46-18, si a fost declarată de WTA drept . În primele 4 luni ale lui 2012, Radwańska a câștigat două titluri
Agnieszka Radwańska () [Corola-website/Science/333083_a_334412]
-
turenului Porsche Tennis Grand Prix din Stuttgart. Apoi a participat la Mutua Madrid Open, unde a fost eliminată tot de Azarenka în semifinale, asigurându-și astfel locul 3 mondial. La Internazionali BNL d'Italia, a pierdut în primul meci împotriva Petrei Cetkovská, aceasta fiind prima sa înfrângere din acel an în fața altei jucătoare decât Azarenka. În finala turneului Brussels Open, Radwańska a învins-o pe Simona Halep în două seturi, câștigând al 3-lea titlu WTA al anului și al 10
Agnieszka Radwańska () [Corola-website/Science/333083_a_334412]
-
și livezilor, și urcau pe dealuri până se pierdeau dincolo de depărtări, unde se uneau cu nesfârșiții codri din munții cei mari. Apoi râul Tazlău, care tăia satul în două, o apă ,,limpede și frumos curgătoare ca Ozana lui Nică a Petrei." De o parte și de alta râul era străjuit de lunci bogate cu sălcii ce se despleteau ca părul unor codane în noaptea de Sânzenie, alintând plaiul și îmbălsămând locurile. În arboret își aveau sălașul mii de păsări cântătoare aflate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
îngrijirea unui comitet; între 1972 și 1977, tot la Năsăud, apare o nouă serie, sub auspiciile Muzeului Năsăudean. Colegiul de redacție al seriei noi este alcătuit inițial din Alexandru Giurgiuca, Anton Coșbuc, Grigore Găzdac, Nicolae Istrate, Ion R. Nistor, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu; din 1974, în colegiul redacțional intră Pompei Ștefănescu; între 1975 și 1977, în colegiu figurează Alexandru Giurgiuca, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu, Pompei Ștefănescu. În prima ei serie, conform
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
inițial din Alexandru Giurgiuca, Anton Coșbuc, Grigore Găzdac, Nicolae Istrate, Ion R. Nistor, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu; din 1974, în colegiul redacțional intră Pompei Ștefănescu; între 1975 și 1977, în colegiu figurează Alexandru Giurgiuca, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu, Pompei Ștefănescu. În prima ei serie, conform articolului-program Cătră cetitori, nesemnat, A.s. își propune: „Vom publica în această revistă articole de tot felul: istorice, culturale, sociale, economice, lingvistice, cu un cuvânt, articole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
pe rând, de Vasile Bichigean, Sandu Manoliu, Virgil Șotropa, Vasile Meruțiu, preocuparea pentru viața și activitatea lui George Coșbuc rămânând constantă. Despre Andrei Mureșanu, autorul faimosului Un răsunet, precum și despre vărul său, Iacob Mureșianu, scriu Iosif Naghiu, Ion Cutova, Ilie Petrei, Grigore Găzdac. Dintre prozatori, Liviu Rebreanu este cu totul absent în preocupările celor care scriu în prima serie, fiind recuperat de colaboratorii celei noi. Teatrul, neatacat ca subiect în primele numere ale seriei dintâi, intră în zona de interes a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
CREȚU, Ion (20.X.1893, Bălțați, j. Iași - 18.I.1970, București), istoric literar și editor. Este fiul Petrei și al lui Gheorghe Crețu, țărani, purtând la naștere numele Ion Gheorghe Oancea Crețu. După ce a urmat la București, între anii 1907 și 1915, cursurile Seminarului „Nifon Mitropolitul”, în 1918 a absolvit Facultatea de Litere a Universității din Iași. Lucrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286487_a_287816]
-
CREANGĂ, Ion (1.III.1837, Humulești, j. Neamț - 31.XII.1889, Iași). Părinții i-au fost Ștefan a Petrei Ciubotariu și Smaranda, fiica lui David Creangă din Pipirig, ambii descendenți ai unor familii ardelenești ce trecuseră munții în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Adevărat instrument al divinității, Smaranda, din categoria mamelor care cred orbește în steaua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
La 1852, în ziua când s-a sfințit paraclisul spitalului din Târgul-Neamțului și s-a deschis școala domnească de acolo...”) și 1848, când începe a bântui „cinstita holeră”. În tot acest răstimp, se poate spune, Nic’a lui Ștefan a Petrei, numit Ștefănescu la Târgu Neamț și Creangă la Fălticeni, nu face decât să „înșire” la școli și să lege poznă de poznă: „Îndată după cea cu cireșele, vine alta la rând!” (cea cu pupăza din tei), mai accidentându-se din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
lor de cuprindere: „stropșitul de Ion” și fratele lui mai mic, Zahei, se joacă de-a popii și de-a biserica nu numai pentru că biserica le intră „în casă” și mama le era „bisericoasă”, după cum observă cu umor Ștefan a Petrei, ci și pentru că la maturitate diaconul Ion Creangă și într-o măsură psaltul Zahei Creangă se joacă de-a și cu biserica, înfruntând-o. Eroul își ia anticipat în derâdere falsa vocație și pe viitorii adversari, clericii. Vrăjitele Amintiri... fac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
alte femei din sat, firește, nu râd David Creangă și Nastasia când își dau seama că au uitat pruncul în albie lăsându-l la discreția jefuitorilor, nu râde Smaranda când își amintește că soțul o înșală și nici Ștefan a Petrei când se gândește la grijile sale, nu râde Irinuca atunci când își vede casa dărâmată și nici fata ei când pleacă, în fiecare luni, pentru o săptămână, în pădure, nu râde, nu glumește „cinstita holeră de la ’48”, nu râd încă mulți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
care scrie o operă sumbră. Sunt în același timp total inacceptabile clișeul jovialității perpetue și imaginea cam nătângă a unui hâtru care se ține numai de glume. Trebuie citite Amintirile... în general și partitura lui Nică a lui Ștefan a Petrei în special cu întreaga biografie a lui Creangă în față, inclusiv cu biografia lui postumă. Considerând exagerată afirmația lui G. Călinescu potrivit căreia „În Amintirile lui Creangă nu este nimic individual, nimic cu caracter de confesiune...”, e de căutat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
înspăimântate, disperate. Nu e vorba nicidecum de o joacă, de niște băieți care se aleargă, hârjonindu-se. E o goană a dorinței crunte de răzbunare. Nic’a lui Costache nu numai că avea pică pe Nic’a lui Ștefan a Petrei, dar tocmai fusese sfidat în autoritatea lui de acesta, care îndrăznise să nu se supună „cuvenitei” pedepse. Cei „doi hojmalăi” nu glumesc și dacă ar pune mâna pe fugar ar fi vai de el. „Dușmanul” eroului-narator se comportă ca un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
în Amintiri..., Lazăr, cel ce„tot moare și iar învie, și învie și iar moare”, după cum zice părintele Oșlobanu, care-l detestă, să fie pomenit de câteva ori. Pe temeiul exemplelor, se poate afirma că Nic’a lui Ștefan a Petrei e Lazărul bibliei românești a amintirilor din copilărie. (În Amintiri... până și pietrele „învie”. Întâmplarea catastrofică din Broșteni, cu stânca, are loc tocmai în „sâmbăta lui Lazăr”. Poate pentru că ștrengarii „învie” stânca „numai înținată”, o însuflețesc, o fac să salte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
ori, dar el, cel care pe când era diacon „la înmormântări, botezuri, cununii, nu voia să ieie parte” (Grigore I. Alexandrescu), s-a și „înmormântat”, citindu-și prohodul. Cruzimea este alimentată și de micul Creangă, de Nic’a lui Ștefan a Petrei. De faptele și de atitudinea acestuia. Preacunoscuta glumă cu poștele, al cărei coautor este, apare nu numai vulgară (G. Călinescu), ci și crudă. De cruzime se leagă motivul distrugerii, în chip vădit și, s-ar putea adăuga, zgomotos prezent în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Preacunoscuta glumă cu poștele, al cărei coautor este, apare nu numai vulgară (G. Călinescu), ci și crudă. De cruzime se leagă motivul distrugerii, în chip vădit și, s-ar putea adăuga, zgomotos prezent în Amintiri... . Nic’a lui Ștefan a Petrei produce „stricăciuni”, declanșează (singur sau în colaborare cu alții) o serie de catastrofe, manifestă un atavism vandalic: se cunoaște pe unde trece. Cel mai cunoscut episod din această serie, acela ce consemnează finalul precipitat al șederii la Broșteni, depășește granițele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
un adânc) temei, nu dintr-o superficială dorință de autoelogiere națională, G. Ibrăileanu. Un Homer sentimental e o imposibilitate. Un Homer (și) crud e o realitate. Aceste considerații sunt valabile și în cazul lui C. Nic’a lui Ștefan a Petrei n-a fost un sentimental (de aceea pasajele lirice nu i-au ieșit niciodată scriitorului). Acest strat de nepăsare, de relativă insensibilitate, acea „armură” de care vorbește C. Ciopraga („La Creangă râsul devine un fel de armură, duioșia putând trece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
de recitare, organizat la clasă: „Cel mai bun recitator!” 4. Fragmentul dat pentru receptare din Amintiri din copilărie de Ion Creangă înfățișează episodul trimiterii lui Nică la școala din Broșteni. Pentru a pune capăt certei dintre Smaranda și Ștefan a Petrei, bunicul David Creangă le propune să-l ducă pe nepotul său la școală, explicând că învățătura este folositoare, fiindcă aduce înțelepciune și mângâiere sufletească. Elevii au citit pe roluri și alte fragmente din amintirile marelui povestitor, apoi câțiva elevi au
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
de 500, mai cu samă numai scurmată fără plan și regulă, formează un strat de sare neîntrecurmat, compactă, de o lățime mai de 80 stânjini și de o adâncime și lungime încă necercată și se găsește în o formație a petrei năsipoasă carpatice, este acoperită de straturi de humă sau țălină, năsip și mergelșifer bitumen feros, toate de o grosime ca de 11-13 stânjăni. Sarea acestui strat se deosebește prin o vârtoșime și trăinicie estraordinară, fiind că cuprinde pre puțină apă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]