191 matches
-
martor variază în funcție de diametrul carotelor extrase. Din lucrări miniere se recoltează, de regulă, eșantioane de forma paralelipipedică cu dimensiunile de 5 x 10 x 10 cm. Eșantioanele se recoltează din roca proaspătă. Articolul 61 Prelucrarea și analizarea probelor mineralogice și petrografice se fac în laboratoare specializate. Articolul 62 Pe toate eșantioanele supuse analizei mineralogice se vor efectua analize și determinări chimice și fizico-mecanice, în scopul stabilirii unei corelații între compoziția chimica și proprietățile fizico-mecanice, pe de o parte, și mineralogică-petrografică, pe
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
orientată NV - SE, fiind Încadrată Între două sectoare mai Înguste: cheile Pojorâtei În amonte și Strâmtura Roșie În aval. Între aceste limite depresiunea se dezvoltă pe Valea Moldovei care se lărgește mult aici căpătând un aspect de „câmpulung”, datorită faciesului petrografic mai ușor de erodat reprezentat mai ales de șisturi negre cretacice din partea de vest și centrală a capătului sudic al Obcinei Feredeu. Limita depresiunii este mult mai clară pe rama sudică unde Munceii Rarăului coboară tranșant cu denivelări de 400
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
istoricul proprietății 2. Organizarea teritoriului - Denumirea trupurilor care fac obiectul studiului - Constituirea și materializarea parcelarului și a subparcelarului (borne, materializarea limitelor trupului, ale parcelelor și subparcelelor) 3. Caracteristici geografice și climatice - Indicarea zonei geografice și caracteristică reliefului - Caracteristici geologice și petrografice - Altitudine, expoziție, pantă - Rețeaua hidrologica - Date climatice - Caracteristici pedologice - Date fitoclimatice 4. Descrierea stațiunii și a vegetației forestiere (descrierea parcelara) A. Date generale: parcela și subparcelă, suprafața, categoria funcțională B. Descrierea stațiunii: formă de relief, configurația terenului, expoziție, înclinare, altitudine
ORDIN nr. 264 din 26 martie 1999 pentru aprobarea Normelor tehnice silvice privind gospodărirea vegetatiei forestiere de pe terenurile din afară fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124275_a_125604]
-
art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001. Articolul 34 (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conserva eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic. ... (2) Inventarierea, clasificarea, ocrotirea și conservarea patrimoniului geologic, precum și elaborarea și controlul măsurilor de ocrotire și conservare a patrimoniului geologic, supravegherea și controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competența Academiei Române și a autorităților teritoriale pentru
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
definite în Legea petrolului nr. 134/1995 și în Legea minelor nr. 61/1998 ; 4. expertizare în: a) executarea lucrărilor de prospecțiune; ... b) executarea lucrărilor de explorare, inclusiv: ... - a lucrărilor geofizice (seismice, magnetometrice, gravimetrice etc.); - a studiilor geologice (geotehnice, mineralogice, petrografice, paleontologice, micropaleontologice, geochimice etc.); c) executarea de lucrări și documentații hidrogeologice (foraje, testări etc); ... d) executarea lucrărilor de exploatare-dezvoltare; ... 5. elaborarea documentațiilor pentru instituiri de perimetre de protecție hidrogeologica și sanitară. Anexam la prezența cerere documentele prevăzute de metodologia aprobată
ORDIN nr. 150 din 20 septembrie 2001 privind modificarea Metodologiei de atestare a competentei tehnice a persoanelor juridice care întocmesc documentaţii şi/sau executa lucrări de cercetare geologica, lucrări de exploatare a petrolului şi a resurselor minerale şi de expertizare, precum şi a persoanelor fizice care întocmesc documentaţii şi/sau executa lucrări de cercetare geologica şi de expertizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137241_a_138570]
-
se află dealuri și câmpii, de unde rezultă imaginea unei cetăți naturale uriașe, cu metereze reprezentate de vârfuri și creste ascuțite. Carpații sunt formați din toate tipurile de roci, îmbinate diferit de la un sector la altul, ceea ce dă imaginea unui mozaic petrografic. În Carpați există creste ascuțite la peste 2000 m înălțime, culmi rotunjite și netezite (adevărate platouri), circuri și văi glaciare sculptate de ghețari în urmă cu 10 000 - 300 000 ani, când o mare parte a Europei era acoperită de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
iar în rest se mențin de la 400 la 1 600 m; sunt puternic fragmentați tectonic, apărând ca masive înconjurate de depresiuni joase; au o alcătuire geologică complexă din roci cristaline, magmatice și sedimentare dispuse neuniform, ceea ce creează impresia de mozaic petrografic; dețin resurse de subsol complexe reprezentate de minereuri feroase și neferoase, cărbuni, materiale de construcție, izvoare minerale etc.; constituie un castel de ape, deoarece în crestele înalte își au izvoarele numeroase pâraie care devin râuri mari ce se varsă în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
s-au format chei (Carașului), peșteri (Comarnic); - Munții Dognecei, situați în vest, cu altitudini reduse, alcătuiți din roci magmatice și cristaline; culmile sunt netede, iar pe văi s-au format defilee (Bârzava). DE REȚINUT Carpații Occidentali se caracterizează prin: mozaic petrografic; fragmentare a reliefului; altitudinile cele mai reduse din Carpații românești; resurse de subsol variate; așezări omenești până la 1 600 m; potențial turistic ridicat. 18 GEOGRAFIE FIZICĂ Munții Vulcan din Munții Bihor Munții Almăjului Cheile Carașului din Munții Aninei „Întotdeauna mi
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Se desfășoară între văile Mureș, în sud, și Barcău, în nord, și sunt înconjurați de dealuri, depresiuni, câmpie etc. Au o zonă centrală, înaltă, cu văi adânci și masive joase la periferie, înconjurate de depresiuni. Constituie cel mai mare mozaic petrografic din Carpați și deține resurse de subsol variate. Satele risipite din acești munți urcă la altitudinile cele mai mari din Carpații noștri (1 600 m). Apusenii sunt străbătuți în toate direcțiile de drumuri cu importanță națională și internațională. Se divid
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
m, respectiv pentru cele cu dimensiuni de 1,5 m. 1.1.3. Condiții de deschidere a unei cariere Deschiderea unei cariere de anrocamente pentru baraje este precedată de studii și cercetări geologice. Prospectarea trebuie să furnizeze date privind compoziția petrografică, structura și textura rocii, fisurația, prezența fenomenelor tectonice, prezența carsturilor, etc. Toate aceste elemente se studiază corelat cu efectele economice asupra realizării cantităților necesare, urmărindu-se în mod deosebit: stratul de decopertă să fie minim, grosimea zăcământului util să fie
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
favorabile oferite de acest teritoriu pentru activitatea factorilor modelatori interni (rocă,structură tectonică) și externi (climatici,hidrografici,biogeografici, antropici). Cercetările de până acum au dovedit că în timpul mărilor sarmațiene a avut loc o sedimentare diferențiată, care a dus la alcătuirea petrografică diferită a teritoriilor din nord-estul Podișului Moldovei. Odată cu retragerea apelor mării,denudația a început să acționeze intens, găsind aici un teren favorabil în formațiunile argilo-nisipoase mai friabile. Ca urmare,suprafața acestora a coborât treptat, schițându-se diverse forme de relief
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
deosebită, ce au afectat depozitele de terasă din sectorul Miletin și chiar depozite sarmațiene. Declanșarea și evoluția unor astfel de procese reprezintă combinarea unor factori cauzali,precum: regimul hidrologic și aportul natural din precipitații, hidrogeologia zonei,parametrii fizico- mecanici și petrografici ai rocilor constituente, lipsa unei vegetații cu sistem radicular adecvat și factorul antropic. Pe teritoriul com. Șipote, alunecările active afectează suprafețe mari atât pe versanții consecvenți, cât și pe cei cuestiformi, pe care litologia specifică și prezența apei subterane în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
forme de adâncituri și prispe rezultate pe pante, ca urmare a eroziunii stratelor mobile de nisipuri și rezistența stratelor de marne argiloase; - alunecările de teren - formă de eroziune ce constituie un element ce însoțește peste tot peisajul geografic. Datorită alcătuirii petrografice (succesiuni de marne și nisipuri),prezenței pânzelor de apă, ce îmbibă baza stratelor permeabile și poroase, desimii văilor care oferă numeroase pante,structurii geologice cu strate slab înclinate, aproape că nu există versant de vale care să nu fie afectat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
asupra locuirii În sine. 1.2.2 Hazarde exogene 1.2.2.1 Hazarde geomorfologice Alunecările de teren Sunt rezultatul intersectării spațiale și temporale a două tipuri de factori. Pe de-o parte, factorii favorizanți ce sunt reprezentați de alcătuirea petrografică a solului și vorbim aici de nisipuri, argile nisipoase, pietrișuri sub care există argile. Pe de altă parte, sunt factorii declanșatori , cum ar fi precipiațiile abundente, mai ales după perioade de secetă În care terenul crapă, mișcări seismice sau intervenții
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
versanții din bazinul superior al râului Bahlui sunt reprezentate de eroziunea areolară, torențială (liniară), surpările și alunecările de teren, fiind influențate de activitățile umane. Larga dezvoltare a degradărilor de teren din această regiune se datorează următoarelor condiții naturale favorabile: - alcătuirea petrografică (dominată de faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice); - morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării și lungimii versanților, prin energia și densitatea fragmentării; - apa, provenită din precipitații sau din ape curgătoare (stratele acvifere care apar
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr-un deluviu cu caracter argilos
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr-un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
1980). Aluviunile alcătuiesc luncile și terasele râului Bahluieț, în măsura în care acestea nu sunt acoperite cu depozite de altă natură. Depozitele aluvionare, ce alcătuiesc luncile râului Bahluieț se găsesc doar cu câțiva metri deasupra albiei minore a acestuia și au o alcătuire petrografică variabilă cu nisipuri și luturi loessoide. În ceea ce privește constituția petrografică a teraselor din bazinul hidrografic al Bahluiețului, acestea sunt alcătuite din nisipuri în bază și depozite de loess la partea superioară. Procesele pedogenetice sunt condiționate și de factorul geomorfologic prin două
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
acestea nu sunt acoperite cu depozite de altă natură. Depozitele aluvionare, ce alcătuiesc luncile râului Bahluieț se găsesc doar cu câțiva metri deasupra albiei minore a acestuia și au o alcătuire petrografică variabilă cu nisipuri și luturi loessoide. În ceea ce privește constituția petrografică a teraselor din bazinul hidrografic al Bahluiețului, acestea sunt alcătuite din nisipuri în bază și depozite de loess la partea superioară. Procesele pedogenetice sunt condiționate și de factorul geomorfologic prin două aspecte complementare: unul static, reprezentat prin altitudine (mai puțin
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
este de podișuri înalte (platouri structurale), dezvoltate pe un substrat geologic mai dur (calcare și gresii), reprezentată prin Coasta Iașilor în partea de sud-vest și Dealul MareHârlău în partea vestică. Această diferențiere este pusă în evidență de valorile altitudinale, structura petrografică, relief, hidrografie, tipuri de sol și vegetație. Omul este un agent dinamic azonal care, spre deosebire de alți agenți (apa, vântul), nu este constrâns de limite de localizare și nici condiționat de elementele ambientale. În comparație cu celelalte ființe vii, el are o mare
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text; rezolvare de probleme. 5.2 Caracterizarea geografică a unui teritoriu. III. Conținuturi: CLASA a IX-a Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU ● Scoarța terestră ca suport al reliefului: structură și alcătuire petrografică; ● Unitățile majore ale reliefului terestru ● Agenți, procese și rezultate ● Tipuri, forme și unități de relief - tipuri de relief: litoral, glaciar, deșertic (eolian). Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ ● Alcătuirea și structura atmosferei - alcătuirea (compoziția) atmosferei, straturile atmosferei; ● Masele de aer - circulație (dinamică
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text; rezolvare de probleme. 5.2 Caracterizarea geografică a unui teritoriu. III. Conținuturi: CLASA a IX-a Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU ● Scoarța terestră ca suport al reliefului: structură și alcătuire petrografică; ● Unitățile majore ale reliefului terestru ● Agenți, procese și rezultate ● Tipuri, forme și unități de relief - tipuri de relief: litoral, glaciar, deșertic (eolian). Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ ● Alcătuirea ��i structura atmosferei - alcătuirea (compoziția) atmosferei, straturile atmosferei; ● Masele de aer - circulație (dinamică
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001. Articolul 34 (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conserva eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic. ... (2) Inventarierea, clasificarea, ocrotirea și conservarea patrimoniului geologic, precum și elaborarea și controlul măsurilor de ocrotire și conservare a patrimoniului geologic, supravegherea și controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competența Academiei Române și a autorităților teritoriale pentru
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]
-
art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001. Articolul 34 (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conserva eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic. ... (2) Inventarierea, clasificarea, ocrotirea și conservarea patrimoniului geologic, precum și elaborarea și controlul măsurilor de ocrotire și conservare a patrimoniului geologic, supravegherea și controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competența Academiei Române și a autorităților teritoriale pentru
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001. Articolul 34 (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conserva eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic. ... (2) Inventarierea, clasificarea, ocrotirea și conservarea patrimoniului geologic, precum și elaborarea și controlul măsurilor de ocrotire și conservare a patrimoniului geologic, supravegherea și controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competența Academiei Române și a autorităților teritoriale pentru
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]