159 matches
-
documentar la 1268, biserica conventului fiind deja terminată la 1280. O mănăstire dominicana de maici cu hramul Ad Sanctem Trinitatem a fost amplasată pe fosta stradă Ungureasca. La începutul secolului al XVIII-lea pe locul fostului hospital au fost instalați piariștii, care au amenajat o școală care a funcționat din 1717 până în 1849. Între elevii acestei școli s-au numărat și Gheorghe Șincai, Andrei Muresanu, Karoly Torma. Lângă școală, între anii 1781 și 1787, a fost edificata biserică romano-catolică, după proiectul
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Nako (Olga Tudorache) din Lunga, un sat în care locuiau români și sârbi. Deși cei doi tineri se iubeau, ei au trebuit să se despartă. Cu sprijinul financiar al aristocratei văduve, tânărul Podoleanu a fost trimis la studii la Liceul Piariștilor din Timișoara și apoi la universitate, pentru a deveni medic. Ana a fost nevoită să se căsătorească la presiunea tatălui ei cu un bărbat pe care nu-l iubea și cu care a plecat în America. Aceste secvențe proveneau dintr-
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
Școlii primare românești din Reghin) au crescut cinci copii: Olivia, Augustin, Iuliu, Gheorghe și Ana. a urmat primii ani de educație școlară la Reghin, în limba germană: grădinița, școala primară și secundară, Liceul Evanghelic German. Apoi a frecventat cursurile Liceului Piarist din Târgu Mureș și ale Liceului Catolic din Budapesta, demonstrând, pe lângă ușurința de însușire a limbilor străine, și aptitudini dosebite în domeniul fizicii și matematicii. A reușit examenul de Bacalaureat în anul 1900 după care, până în 1904, a urmat cursurile
Augustin Maior () [Corola-website/Science/298408_a_299737]
-
care doar intervenția hotarâtă a părintelui ei a împiedicat-o să fugă, pe când avea 14 ani, la Viena, pentru a se face actriță. A absolvit Gymnasiul German din Lugoj în anul 1943, apoi a obținut diploma de bacalaureat la Liceul Piarist din Timișoara. Pentru că trasnaile hiperkineticului vlăstar alintat Buju ajunseseră de pomină în urbe, părintele l-a canalizat spre sport. Așa se face că, elev la Liceul Piarist din Timișoara, Ternovits a făcut schi, înot, tenis, rugby și atletism, ajungând, de
Alexander Ternovits () [Corola-website/Science/310261_a_311590]
-
din Lugoj în anul 1943, apoi a obținut diploma de bacalaureat la Liceul Piarist din Timișoara. Pentru că trasnaile hiperkineticului vlăstar alintat Buju ajunseseră de pomină în urbe, părintele l-a canalizat spre sport. Așa se face că, elev la Liceul Piarist din Timișoara, Ternovits a făcut schi, înot, tenis, rugby și atletism, ajungând, de mai multe ori, campion național în proba de viteză. Cu titlul în buzunar, în plină glorie, el a fost... cumpărat ca sportiv de clubul "Dinamo", de care
Alexander Ternovits () [Corola-website/Science/310261_a_311590]
-
Mecanică, Mihai Popa, i-a trimis o telegramă profesorului de sport, de la Mediaș, Gheorghe Gunesch, prin care l-a informat de posibilitatea înființării unei echipe în cadrul clubului sportiv Politehnica. Adversara din primul meci al Politehnicii a fost echipa elevilor Liceului Piarist din Timișoara; studenții s-au impus cu 14-0. Prima partidă în deplasare, s-a disputat tot în luna septembrie 1947, la Lugoj, în deschiderea întâlnirii de fotbal din cadrul Diviziei B, CSM Lugoj - Politehnica. Jocul s-a terminat cu victoria lugojenilor
HCM Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/319427_a_320756]
-
Erdeiș, comitatul Arad - d. 6 iunie 2003, Timișoara) a fost un cleric romano-catolic, episcop-auxiliar al Diecezei Romano-Catolice de Timișoara. s-a născut la data de 20 septembrie 1908 în satul Erdeiș, lângă Chișineu-Criș. A studiat mai întâi la Gimnaziul Ordinului Piarist din Timișoara. A absolvit studiile de filozofie și teologie la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma ca alumn al Colegiului "Germanicum et Hungaricum de Urbe", obținând titlul de doctor în filozofie și teologie. A fost hirotonit întru preot la Roma în
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
(în ) își are sediul în fostul Convictus Nobilium din Cluj (Casa Piariștilor), de pe str. Universității 7-9, vis-à-vis de sediul Universității Babeș-Bolyai. Centrul a fost fondat în 1994 sub egida Societății Culturale Româno-Germane, al cărei obiectiv este schimbul cultural activ între România și Germania. Prin programele sale, ce includ expoziții, concerte, workshopuri și
Centrul Cultural German din Cluj () [Corola-website/Science/314356_a_315685]
-
monument din tipologia coloanelor ciumei, edificat la Cluj în anul 1744. Monumentul se află la ora actuală în spatele Bisericii Sf. Petru din cartierul Mărăști (str. 21 Decembrie 1989 nr. 85). Monumentul a fost amplasat inițial pe strada Universității, în fața Bisericii Piariștilor, pe atunci "Biserica Iezuiților", care avea alături colegiul iezuit, pe locul căruia a fost construită Universitatea Francisc Iosif din Cluj, actualmente Universitatea Babeș-Bolyai. Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744, ca semn de recunoștință pentru
Statuia Fecioarei Maria din Cluj () [Corola-website/Science/303626_a_304955]
-
Legiunii Arieșului și revoluționar român alături de Avram Iancu. A avut trei fii: Enea, Alexandru și Nerva. Împreuna cu fratele său Zaheu Hodoș, cu vărul său, Alexandru Papiu Ilarian și cu frații Radu și Nicolae Popea, toți elevi la Liceul Academic Piarist din Cluj, participă la organizarea unei societăți de lectură care "„prin cultivarea limbii române și a celorlalte instrumente de cultură națională, avea de scop să pregătească emanciparea politică a neamului nostru”". a studiat Dreptul în Italia, la Padova alături de Alexandru
Iosif Hodoș () [Corola-website/Science/307234_a_308563]
-
acestei stagiuni pe scena Teatrului German din Timișoara, spectacolul „Mireasa din Messina“, tragedie de Friedrich Schiller, în regia lui Bernd Guhr (Leipzig). ( S. P.) l Cu ocazia încheierii anului universitar 2005/2006, duminică, 11 iunie, ora 18, în biserica Ordinului Piarist din Timișoara va avea loc o sfântă liturghie de mulțumire, celebrată de pr. Szilvágyi Zsolt, responsabil diecezan pentru tineret. ( L. S.) l Luni, 12 iunie, de la ora 16, dr. Annemarie Podlipny-Hehn le va vorbi în limba germană membrilor Universității Populare
Agenda2006-23-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285041_a_286370]
-
, Nicolae (1816, Ticvaniu Mare, j. Caraș-Severin - 16.V.1867, Vârșeț, Serbia), istoric și publicist. A învățat la Oravița și la Liceul Piarist din Seghedin, avându-i colegi pe Eftimie Murgu și pe Damaschin T. Bojincă. A urmat teologia la Vârșeț (1835-1837). În 1839 este numit protodiacon, notar consistorial și profesor de teologie la secția română a Seminarului de acolo. Ulterior va fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
Damaschin T.[oma] (18.X.1802, Gârliște, j. Caraș-Severin - 17.VIII.1869, Dumbrăveni, j. Suceava), istoric și publicist. Este fiul Florincăi și al lui Matei Bojincă (Popovici), preot. Își începe învățătura la Oravița sau la Vârșeț, trecând apoi la Gimnaziul Piarist din Timișoara. După studii, neterminate, la Seminarul Teologic din Vârșeț, urmează filosofia la Seghedin (1822-1823) și dreptul la Oradea (1824-1826) și Pesta (1826-1829). O carieră ecleziastică fiindu-i refuzată de episcopul sârb Ștefan Stratimirovici, se dedică activității culturale și publicistice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
MUREȘANU, Andrei (16.XI.1816, Bistrița - 24.X.1863, Brașov), poet și publicist. Este fiul Eftimiei (n. Serețeanu) și al lui Toader Mureșanu (Moroșanul), țăran și meșteșugar. După ce învață la școala săsească (1825-1826) și la liceul călugărilor piariști (1827-1832) din Bistrița, pleacă la Blaj, unde din 1832 urmează cursurile de filosofie și teologie, având printre profesori pe Timotei Cipariu și pe Simion Bărnuțiu. Chemat de George Barițiu, coleg mai vârstnic și prieten, M. se duce la Brașov în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
1782, Avrig, j. Sibiu - 15.IX.1823, Avrig, j. Sibiu), cărturar și pedagog. Gheorghe Eustratie, al șaselea și ultimul copil al țăranilor Maria și Gheorghe Lăzăroaie, învață la Școala Normală din Avrig cu Ioan Barac și, mai târziu, la Liceul Piarist din Cluj (1798-1805), cu excepția anului 1802, când trece la Liceul Catolic din Sibiu. În 1805 a mai urmat două trimestre cursuri de drept la Cluj, întreținându-se din lecții particulare în familia contelui Gyulai. Cu o bursă obținută prin episcopul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
6.III.1842, Zlatna), versificator, folclorist și istoric literar. Fiu de preot, dintr-o familie care a numărat mai multe generații de clerici greco-catolici, P. a fost dat să învețe într-o școală catolică din Târgu Mureș și la Liceul Piarist din Cluj. Aici compune câteva elegii în limba latină (dedicate profesorilor, colegilor și guvernatorului Transilvaniei), acestea fiind printre primele poezii latinești tipărite, scrise de un român. Din 1811 urmează la Viena cursurile Facultății de Filosofie și ale Facultății de Medicină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
Jucu de Jos, j. Cluj - 2.V.1893, Sibiu), ziarist și mentor cultural. Este fiul Anei Rafila (n. Cornea) și al preotului Ioan Pop-Barițiu. B. învață la școala maghiară din Trascău (Rimetea), la gimnaziul din Blaj și apoi la Liceul Piarist din Cluj, frecventând „humanioarele”. În 1829, se înscrie la Facultatea de Filosofie din Cluj. În pofida restricțiilor, își procură și citește cu aviditate cărți în limba română. După absolvire, revine la Blaj și intră student la Teologie. Sunt anii când îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
n. Roșescu), profesoară de desen, și al avocatului Aurel Isac, apărător în procesul memorandiștilor. O soră a lui I., Valeria, a fost compozitoare. A absolvit cursul primar la o școală evanghelică de limbă germană din Cluj, trece apoi la Liceul Piariștilor din același oraș, urmează ultimele trei clase la Liceul Grăniceresc din Năsăud, dar își susține bacalaureatul abia în 1907, după ani de întrerupere, la Liceul Regal din Cluj. Tot la Cluj face studii universitare juridice și sociologice. Debutează devreme (1902
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
primară la Odorhei, de unde în 1836 trece la liceul din Blaj. Aici are ca profesori, printre alții, pe George Barițiu și Simion Bărnuțiu, care l-au îndrumat spre studiul filosofiei. Timp de doi ani, din 1841, este elev al Liceului Piarist din Cluj. Din 1843, primind o bursă de studii din partea Episcopiei din Blaj, urmează cursuri de teologie și filosofie la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena. Acum se conturează formația sa intelectuală, P. orientându-se hotărâtor înspre filosofia raționalistă a Luminilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
Europa Occidentală în epoca modernă nu poate trece cu vederea rolul școlilor înființate de ordinele călugărești în asigurarea accesului la educație pentru mulți tineri de condiție mai modestă. Cea mai pregnantă activitate în acest sens au avut-o iezuiții și piariștii. Aceștia au preluat adeseori școlile municipale pentru care administrațiile civile nu mai aveau suficiente resurse să le întrețină și au organizat școli în care participarea era gratuită. Iezuiții, deși inițial nu își propuseseră să se ocupe de educație, au înființat
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a fost urmat și de alte ordine religioase. Notabil este, în acest sens, sistemul de Școli Pioase înființate de călugărul basc José Calasanz în 1597. Școlile Pioase, pe baza cărora Calasanz a înființat în 1621 un ordin călugăresc, denumit uzual piarist, au fost inedite datorită faptului că admiteau doar elevi care dispuneau de un certificat de sărăcie eliberat de preotul paroh. În cadrul școlilor se preda un curriculum popular combinat cu rudimente de curriculum latin clasic, pentru cei mai înzestrați elevi, instituția
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fost decăzut din drepturi prin ordin al Papei. După nici zece ani, papa Clement al IX-lea a restituit ordinului toate drepturile, iar școlile piariste au redevenit cele mai importante instituții educaționale religioase după cele iezuite (Donnelly, 1995). La 1784, piariștii aveau 200 de școli, majoritatea în Spania, Portugalia și Europa Centrală. 1.2. Dezvoltarea învățământului public de masă în Europa: 1750-1850tc "1.2. Dezvoltarea învățământului public de masă în Europa\: 1750‑1850" Până la începutul perioadei la care ne referim, statele
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cărți liturgice menționează cumpărătorii cărților, nobili români numiți „jupâni” și „jupânese”, titluri asimilate nobilimii maghiare. Învățământul la Apșa de Jos s-a desfășurat mai Întâi la biserică (1789), apoi la secția română a seminarului teologic din Ujgorod, apoi la gimnaziul piarist din Sighet. La recensământul din 1910, satul avea 5.602 locuitori, din care 4.839 români greco- catolici, iar 763 erau ruteni, maghiari, evrei. După datele recente comuna Apșa de Jos cu cătunele Peștera, Podișor, Valea Malului, are 9.700
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
reconstruită În 1820. Șirul de preoți care au urmat au luptat pentru menținerea Învățământului În limba maternă și a drepturilor de proprietate a populației românești. Învățământul, Încă din a doua jumătate a secolului al XVIII -lea, se desfășura la gimnaziul piarist din Sighet. În 1789, frecventau școala satului 28 de băieți și 11 fete. Mulți elevi au urmat clasele școlii normale din Sighet, și continuau studiile la Liceul academic regal din Cluj, unde funcționau facultățile de drept, filosofie, medicină. La facultatea
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
cărturari ardeleni. S. a învățat primele clase în satul natal, la școala de pe lângă biserică. În 1859 este trimis la Arad, unde repetă clasa a patra, iar din anul următor este elev la liceul maghiar. În 1865 se transferă la Liceul Piarist din Timișoara, frecventând clasele a șasea și a șaptea. Examenele pentru clasa următoare le dă în particular, la Arad, deoarece, între timp, părinții sărăciseră, neputându-i asigura continuarea studiilor. După ce, trecând peste mari greutăți, își susține examenul de bacalaureat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]