174 matches
-
cari umblă pân sate după daraveri”, oferă drumețului „un șip cu rachiu” etc. Întâlnirea pe drum cu acest demon se dovedește a fi de rău augur. În afară de faptul că este „om roșu”, el este și „șașiu”. Ambele elemente sunt de „piază rea” și provocatoare de deochi : „când se uită drept În ochii tânărului, Îi face așa, ca o amețeală, cu un fel de durere la apropietura sprâncenelor” <endnote id="(862, p. 138)"/>. De regulă, se crede că cei care au puterea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că cei care au puterea magică de a deochea o au și pe aceea de a blestema. Cu alte cuvinte, nu numai uitătura lor ar fi Încărcată de energie negativă, ci și rostirea lor. Câteodată, „evreului imaginar” - ca purtător de „piază rea” - i se atribuiau ambele vicii. Blestemul proferat de el, de exemplu, era considerat a fi extrem de puternic și de eficient : „Oamenilor le era frică să facă vreun rău evreilor, pentru că, dacă te blesteamă un evreu, cu siguranță te va
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el vorbele : hep, hep !” <endnote id=" (3, p. 13)"/> (pentru semnificația acestei expresii ofensatoare, <endnote id="vezi nota 227"/>). Interesant este că, În unele cazuri, credința populară se referă nu numai la evreu, ci și la alți „străini” : „Țiganul are pieze bune, căci, când te-i Întâlni cu el În drum, Îți merge bine” și „De te Întâlnești la drum cu țigani ori jidani, Îți va merge bine”, sună două superstiții culese la sfârșitul secolului al XIX-lea <endnote id=" (229
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
De fapt, sunt mai multe explicații posibile, fiecare cu argumentele și contraargumentele ei. În loc să optez tranșant pentru una dintre ele, voi Încerca să le prezint pe scurt : 1) Cu precauțiile de rigoare, s-ar putea invoca valențele magice pozitive, de „piază bună”, acordate de regulă murdăriei. „Evreul este murdar”, se zice, și - prin urmare - Întâlnirea cu el ar fi de bun augur (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Ar fi un exemplu interesant privind modul În care un stereotip negativ poate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și 13-14 ; 259, p. 258)"/>. Este o veche credință populară românească, atestată Încă de la jumătatea secolului al XVIII- lea <endnote id="(71 și 149, p. 100)"/> și răspândită În toate regiunile țării, În diferite forme : „Fugi tu dinaintea mea,/ Călugăre, piază rea,/ Dracul te-a pus Înaintea mea” <endnote id="(340)"/> ; sau, la Iordache Golescu : „Călugăr ai văzut cât de departe, du-te la o parte, că Îndată te poticnești” <endnote id="(179)"/>. Această superstiție are și un cores pondent paremiologic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Malca : „Se vede că azi-dimineață mi-a ieșit Înainte vrun popă, sau dracu’ știe ce !”. După cum se vede, Dracul este implicat foarte adesea În formularea superstiției ; și nu Întâmplător, așa cum voi arăta În continuare. Remedii magice Împotriva acestui semn de „piază rea” sunt următoarele : se aruncă cu un șomoiog de paie Înspre popă, se face un nod la batistă, se fac 40 de pași Înapoi sau se scuipă și se zice „Piei, drace !” <endnote id="(137, p. 278 ; 149, pp. 100-101
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
28)"/>( etc. : „Copilul mic [= nebotezat] nu-i bine a-l lăsa singur În casă, că intră Necuratul În el” <endnote id="(229, p. 52)"/>. Astfel privite lucrurile, se poate Înțelege de ce, În unele variante (mai vechi) ale superstiției, rolul de „piază bună” al evreului poate fi jucat, așa cum am văzut, și de alți străini necreștini, cum ar fi turcul sau țiganul („Țiganii, măcar că sunt botezați, ei tot nu sunt de legea noastră” - spune o credință populară bucovineană ; <endnote id="cf. 259
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
curgătoare” <endnote id=" (137, p. 110)"/>, de unde va ajunge În „Apa Sâmbetei” și, de acolo, În tărâmul strămoșilor mitici. Pe de altă parte, țăranul român crede că, dacă o icoană trosnește, cade, se rupe, plesnește etc., este un semn de piază rea, „e rău de moarte”, este „cea mai mare nenorocire a casei” <endnote id="(137, p. 148)"/>. 4. Infanticid ritual În Europa În vederea Înlocuirii sau a dublării acuzei de deicid - pentru alimentarea sentimentelor iudeofobe -, cea mai puternică Învinuire adusă evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Editura Eminescu, București, 1981. 338. Dumitru Hâncu, „Unele particularități ale evreilor din provinciile integrate. Evreii bucovineni”, În 236, p. 94. 339. Simeon Fl. Marian, Satire poporane române, București, 1893. 340. Dicționarul Limbii Române, tom VIII, partea a 2-a, s.v. „piază”, Editura Academiei, București, 1974. 341. Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, Editura Minerva, București, 1982 (prima ediție, Poezii poporale, Iași, 1852-1853). 342. Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an. Dicționar, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997. 343. Dinu C. Giurescu, „Evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ai merita să-ți rup urechile, doamnă. Ești prea obraznică pentru funcția și statura pe care o ai. Am ieșit trântind ușa, fără să-i mai aștept replica. Nu sunt un laș, dar huiduma asta de femeie e ca o piază rea. Secretara Îmi spune că tovarășul director e ocupat momentan, Însă pot să-l aștept dacă am ceva urgent. Iau de bun ce-mi spune, deși n-am crezut niciodată În amabilitatea celor de pe-aici. De o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
stângăcia” încetează de a mai fi stângăcie, fiind ridicată la rang de noimă. (Ibidem, p. 288). Credința creștină a majorității locuitorilor se ghidează tot după un principiu binar: fapta bună și păcatul, omul bun și omul rău, raiul și iadul, piaza bună și piaza rea, diavolul și spiridușul, ceasul rău și sfânta cruce. În basmul românesc binele înfruntă răul, Făt Frumos se bate cu Zmeul, Ileana Cosânzeana e salvată din ghearele Mumei Pădurii, oamenii trăiesc pe acest tărâm, arătările pe tărâmul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a mai fi stângăcie, fiind ridicată la rang de noimă. (Ibidem, p. 288). Credința creștină a majorității locuitorilor se ghidează tot după un principiu binar: fapta bună și păcatul, omul bun și omul rău, raiul și iadul, piaza bună și piaza rea, diavolul și spiridușul, ceasul rău și sfânta cruce. În basmul românesc binele înfruntă răul, Făt Frumos se bate cu Zmeul, Ileana Cosânzeana e salvată din ghearele Mumei Pădurii, oamenii trăiesc pe acest tărâm, arătările pe tărâmul celălalt. 1.1
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să mănînce zamă de cocostîrc ca să le treacă. Dacă visezi cocostîrci mulți zburînd de la un loc, ai să călătorești cu mai mulți tovarăși. Primăvara, cel ce va vedea întîi cocostîrc, apoi barză va face în acel an multe călătorii cu pieze rele. Cînd vezi întîi, primăvara, cocostîrci umblînd pe jos, ai să bolești anul acela de durere de picioare; dacă-i vezi zburînd, ai să fii sprinten la picioare și în toate. De vezi primăvara întîi cocostîrc pe sus, nu te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Pînă pe vremea fînului, femeile n-au voie să meargă cu furca-n brîu torcînd, că bate piatră. Dacă intră într-o prăvălie vreo femeie torcînd, nu se va mai face în acea zi vînzare în acea prăvălie, fiind furca piază rea. Dacă mărită o mamă o fată, nu-i dă furcă, că la din contra, i-ar da sărăcie. Să nu lași furca culcată, că e rău de junghi. (Gh.F.C.) Furnică Să nu mănînce furnicile din laptele unei femei, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pagubă. Palmă Palma stîngă de te va mînca, ai să dai mîna cu cineva. Cînd copilul de țîță ține palmele întinse, are să fie darnic, milostiv. P A dormi cu palmele lipite și puse între picioare e semn de sărăcie, cobe, piază rea. Nu-i bine ca mama să sărute pe copil pe palmă, că se face tîlhar. Par Cel care bate în pămînt vreun par fără trebuință și nu-l scoate pe lumea cealaltă îl va scoate cu ochii. Parte Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atitudine, orice faptă care nu convenea stăpânirii. Articolul 209, care era aplicat diferit de la o perioadă la alta (în 1959 el ajungea până la pedeapsa cu moartea, pentru o faptă condamnată în 1949 „doar” cu șapte ani de închisoare) a fost piaza rea a așa-numitei „justiții a poporului în slujba poporului”. Condamnările franciscanilor au avut trei valuri, fiecare cu specificul lui. În 1949-1950 (valul dintâi) procesul fabricat „Partizanii României Creștine” s-a înscris în campania comunistă de compromitere și destrămare a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și conștiință cu greu ai putea găsi un sprijin, iar în găsirea dreptei cărări ești nevoit să te razimi încă pentru mult timp pe tine însuți. Astfel, încă din fragedă [tinerețe] mi-au fost citați drept mari scriitori unele spirite pieze rele. Față de aceștia, am preferat să mă consider pe mine lipsit de pricepere decât să-i socot pe ei confuzi; [aceasta] ca să facem abstracție de ceilalți, mulți filologi, care suferă de logofobie și care au dus de-a dreptul la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
un lux țipător, considerăm că nu-i tot așa când e vorba să etalăm o fericire ostentativă. A ajuns ceva firesc să ne exprimăm bucuria în formule superlative, să ne zicem „băftoși” fără a bate în lemn pentru a alunga piaza rea. În mod evident, nu ne mai temem să provocăm vreo reacție de invidie din partea cuiva. Vechile diguri de protecție au căzut: am câștigat dreptul de a trăi ignorând invidia altuia. Teama de invidie în modernitatetc " Teama de invidie în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
pupilele dilatate, ca și când ar fi fost legate direct de măruntaiele ei amorțite, Nastia privea în gol. Era modul ei de a plânge. Pe uscat, mai rău decât dacă ar fi vărsat torente de lacrimi. Madam Segal zise smiorcăindu-se: "O piază rea, țața asta." Și cât a fost conștient, nu a încetat să ceară să fiu chemată la căpătâiul lui. "De ce nu i-au spus că nu ești aici?" Unii voiau să mă cheme, și pe urmă alții... "Ca să te mai
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fost lecția Gailei. Oricât i-aș fi prețuit aceste cugetări filozofice, a trebuit să recunosc că mintea i-o lua razna, ceea ce m-a pus serios pe gânduri. Nu în calitate de prieten, ci în cea de supus, căci nu exista o piază mai rea pentru un regat decât să ai un rege filozof sau teolog. Câtă vreme m-au ajutat propriile puteri, am avut două atitudini: când stăteam doar cu el, mă purtam ca un prieten apropiat și înțelegător, când îi țineam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Bratu Iulian Elena Udrea susține că premierul Victor Ponta este o piază rea pentru România, aducând și argumente în sprijinul spuselor sale. "Victor Ponta este o piază rea pentru România. De fiecare dată când participă la un eveniment în care țara este reprezentată, ghinionul se ține scai de ai noștri. Așa se
De Ce spune Udrea că Ponta este o piază rea pentru România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30590_a_31915]
-
Bratu Iulian Elena Udrea susține că premierul Victor Ponta este o piază rea pentru România, aducând și argumente în sprijinul spuselor sale. "Victor Ponta este o piază rea pentru România. De fiecare dată când participă la un eveniment în care țara este reprezentată, ghinionul se ține scai de ai noștri. Așa se face că, în martie, echipa de rugby a pierdut la Tbilisi Cupa Europeană a Națiunilor
De Ce spune Udrea că Ponta este o piază rea pentru România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30590_a_31915]
-
12, deși erau favoriți. Îi cer public Primului ministru să ne spună costurile de deplasare la Copenhaga și cine a plătit pentru a înțelege românii câți bani se duc pentru ca Victor Ponta, în goana sa nebună după imagine, să fie piază rea pentru toți reprezentanții noștri. Sper că nu merge astăzi la Madrid să îi poarte ghinion Simonei Halep!", a scris Elena Udrea, duminică, pe pagina sa de Facebook.
De Ce spune Udrea că Ponta este o piază rea pentru România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30590_a_31915]
-
raportarea n-are cum funcționa, de la silueta sensibilă, de trestie nervoasă, proprie pianistului, la promiscuitatea miilor de oameni osîndiți să înainteze laolaltă lungi kilometri, în izmene, năclăiți de praf și sudoare. Închipuirea organizatoarei de Maratoane e, de altminteri, ca o piază rea, coboară sigur tot ce atinge. Un Festival al Orchestrelor Radio, pe care-l anunță în chip ambițios, poartă stigmatul unei sigle ridicule Radi- ro, amintindu-mi, fără să vreau, numele faimosului cîine Rin-Tin-Tin, ce smulgea succese pe ecran, la
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
Preciste de ‘vreun ‘noroc mai bun’. Copilului de teslar din Cronică, Dumnezeu îi dăduse pe lângă mari calități și ‘mare nenoroc’». Și mai încolo: «Caragiale trăiește cu sentimentul plutirii, când în bătaia norocului, când împins de noroc. Incidentul unei îmbolnăviri este ‘piaza rea’ (1912); ‘Adevărat nenoroc’ (către Vlahuță, p. 386). Marele noroc i-ar fi la un moment dat prezența unui prieten: ‘În starea asta, mare noroc aș avea de un prieten care să știe să facă un sacrificiu pentru mine’ (către
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]