181 matches
-
sociale a orașului-stat la apogeul Renașterii, printre umbrele mai puțin ilustre dar la fel de fermecătoare ale cunoscuților lui Machiavelli, deghizați în personaje de roman. În plus, Unger ne deschide apetitul pentru talentele de istoric și de poet ale florentinului, precum și pentru picanteriile traiului său libertin ce l-au inspirat ca dramaturg, autor al succeselor comice Mătrăguna și Clizia. Această biografie a lui Machiavelli - completată de prefața domnului Maior, Superpolitica - este o carte ușor de citit, cum aminteam, dar nu lipsește cititorul de
O biografie a lui Machiavelli by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3452_a_4777]
-
formulă care iarăși va face epocă în manuale - „genialul povestitor”. În schimb, GRIG. I. ALEXANDRESCU, prietenul și primul biograf, în aceeași ediție a Scrierilor, îi conturează profilul, mai întâi de diacon, apoi de învățător și de scriitor, nu fără unele picanterii și elemente pitorești. Remarcă la el o voluptate a sărăciei, făcându-se că-l citează dintr-o „însemnare” rămasă apocrifă: „Patru ani la biserica Patruzeci de Sfinți, trăind într-o casă în care mă răzbea ploaia și mă orbea fumul
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
la altul, ca să-i mai „îndrepte” slova, unde era cazul, sau secțiunea destul de largă a volumului Figuri din Junimea, 1936, de C. Săteanu (pseudonimul publicistului Carol Schonfeld), dedicată lui Ion Creangă, o colecție pe bază de colportări de întâmplări și picanterii auzite de la alții, cu un personaj spiritual și glumeț. Sunt lucrări care anunță intrarea lui Creangă în sfera unui model simbolic, inventar de istorii și abordări stereotipe ce deschid spre imaginar resursele discursului, propulsându-l spre legendă și mit. În privința
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
televizor, fostul premier spune că sunt aceleași teme: "procurori, justiție, CSM, restituiri, proprietăți, controale, cheltuielile parlamentarilor, incendii, accidente de motocicletă, SMURD, din când în când inundații, șosele găurite, Oltchim, ce făcea Ceaușescu, ce cântărete îi plăceau, cum a trădat Pacepa. Picanterii, multe stenograme, subiecte „incendiare”, „explozive”, tipe importate care sparg cărămizi cu sânii, două zile pe săptămână Suleyman, în rest seriale coreene". În tot acest vălmășag de teme mioritice, "Europa își devorează băncile" în contextul alegerilor parlamentare, care vor crea comisii
Adrian Năstase: Pentru mine, ieșirea din hibernare se face foarte greu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38209_a_39534]
-
cochetărie de autor. Logica acestui refuz e una foarte clară. Pe de-o parte, motivația lui e riguros exactă, căci, într-adevăr, vine probabil un moment începând cu care, sincer vorbind, nu mai ai ce transmite public despre tine (micile picanterii biografice fiind deja epuizate în precedentele ieșiri la rampă). Pe de altă parte, cred eu, și admit că mă pot înșela, Foarță nu se simte prea confortabil în asemenea scenarii. Rolul de respondent nu-l încântă. Fiindcă îi limitează posibilitățile
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
după 1848, scrierea lui Lăcusteanu e un document de epocă neegalat, în genul lui. Greu de citit, fără nimic din deliciile stilului care-i displăceau atât lui Camil Petrescu (Lăcusteanu însuși nu-i prețuia pe scriitori), memoriile sunt pline de picanterii, de anecdote, de veșnice balansuri între turci și ruși, de piruete diplomatice destul de triste, dar și doldora de învățăminte. În caz că istoria se repetă...
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
trecut un secol de receptare. Vreți un Proust postmodern? Citiți-l pe François Bon. Vreți să vă dați de partea erudiților? Citiți-i pe Pradeau sau Wickers, care despică, argumentat, firul în patru. Îl vreți pe Proust la lucru, vreți picanterii biografice, sau să-l vedeți în mijlocul prietenilor? Sunt destule cărți care vă pot satisface curiozitatea. O receptare mai mult decât diversă, în toate felurile, pentru toate gusturile. Concluzia celor de la Magazine Littéraire? Proust ar fi putut pune capac istoriei literare
Anul 1913 () [Corola-journal/Journalistic/3279_a_4604]
-
laolaltă (deși nu-i echitabil față cu alții)". Cu osebire savuroase sînt întîlnirile dintre pitorescul comentariului și pitorescul textului poetic din care se iscă scîntei, întrucît ultimul se înscrie - mai încape vorbă? - în orizontul de așteptare al criticului ce adulmecă picanteriile de oriunde ar veni (gustul pentru licențiozitatea temperată, plăcerea micului scandal scriptic nu sînt oare trăsăturile unui refuz al conceptului valorii ,absolute"?): ,Mihail Gălățanu a reușit să-și ridice-n cap toată furoarea pudorii patriotarde. Și nici nu i-a
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
făcute după război, în Argentina; și despre cum echipa de scriitori de la Stürmer includea un bărbat pe nume Fritz Brand, care era în realitate un evreu pe care îl chema Jonas Wolk. Aceste rapoarte constituiau o lectură fascinantă, plină de picanterii, de genul celei care, fără îndoială, s-ar fi potrivit la Der Stürmer, dar ele nu m-au adus cu nimic mai aproape de stabilirea unei legături între Streicher și crime. Sievers mă sună înapoi pe la ora cinci și-mi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de găină jumulit pe care-l prezintă ca fiind omul său - obligându-l pe filosoful ideilor pure să-și precizeze conceptul și să adauge: cu unghiile plate... Orice s-ar spune, ambianța filosofică din agora Atenei nu era lipsită de picanterie! Pe atunci, ideile pure, idealismul și intelectualismul platonician erau combătute cu argumente mai bune decât discursurile interminabile. -2Elogiul peștelui masturbator. Nu prea-l vedem pe Platon masturbându-se în piața publică! El, care proslăvea meritele tuturor ipocriziilor posibile și imaginabile, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
apoi s-au regalat cu o cină de vis pe puntea vaporului. Domnii erau parcă puțin melancolici, vinul de Tokai predispunea la visare, iar mami plină de vervă, ducea, mai mult singură, o conversație spumoasă din care nu lipseau micile picanterii care fac deliciul oricărei cine cu oameni de spirit. June zâmbea misterios și cu talpa desculță a piciorului făcea unele exerciții pe care le cunoștea de asemenea din revistele și filmele de profil. Ted mușca, din când în când, furculița
EXCURSIA DE DOCUMNETARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368422_a_369751]
-
poezii, fabule, povestiri și două monoloage, unul pe dramă, Nona din „Tulburarea Apelor” de Lucian Blaga, iar celălalt pe comedie, Camelia din „Acești nebuni fățarnici” de Teodor Mazilu. O amintire plăcută și, totodată amuzantă! La ultimul examen de admitere, cum picanteriile n-au lipsit, unul dintre membrii comisiei a aflat că sunt din Tulcea și m-a întrebat ce preparate din pește prefer. Deși am vrut să spun „saramura de știucă și șalău”, a ieșit altceva: „saramura de știucă și biban
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
-i ascuțită. Povestea lui Dan Isăcescu nu este una obișnuită, și la fel ca multe alte întâmplări îndrăznețe și riscante prin care au trecut atâția și-atâția emigranți români în anii ce-au urmat instaurării dictaturii comuniste, are specificitatea și picanteriile ei ... Compartiment „de lux” spre Occident - curaj și inventivitate! În jurul anului 1948, numărul românilor care părăseau ilegal România dominată de comuniști era din ce în ce mai mare; ceea ce se întâmpla se considera a fi un curent pe care prietenul meu, nea Mitică, îl
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
Anul Nou, noi echipe. Alții vor da tare din clanță, deși au în spate 2-3 parlamentari. C-așa au învățat la partidul unic! Orice analiză este curată pierdere de vreme. O vor face seri întregi (iarna-i lungă) cu detalieri, picanterii, scenarii ... mercenarii și jurnaliștii din media românească. În rândul aleșilor, văd cam aceleași figuri exersați în rele! Forestiere, de pildă! Fețe penale, ușor penale sau în viitor penale! Nu se conturează, din păcate, niciun om politic. Doar politicieni. Cațavenci de
TABLETA DE DUPĂ WEEKEND (178): SCRISOARE PRIETENULUI MEU de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368698_a_370027]
-
să reflecteze la timpul care s-a scurs cu atâta repeziciune: ”Călătorie în timp, călătorie prin timp... asta e viața, nu?! zâmbi Americanul.” Eroii cărții, în timp ce se înfruptă din delicatesele comandate de amfitrion - Americanul, poartă o conversație colegială, uneori cu picanterii, alteori ajungând pe culmi filosofice și abstracte: „- La urma urmei, ce e fantasticul și ce e realitatea? ridică din nou glasul, incitator, Patriarhul. - Cum suntem suma experiențelor noastre, nu cred că putem da oricare dintre noi aceeași definiție pentru vorbele
SEPTUAGENARII CANTEMIRIŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349117_a_350446]
-
sunt anunțate și pregătite cu grijă de amfitrion, fără ca vreuna din părți să pretindă “reciprocitate”, iar “tonul” discuțiilor protocolare sau de “afaceri” poate fi dat până și de un pahar cu apă ... Lipsesc “mieroșeniile”, repetararea inervantă a invitațiilor la masă, picanteriile unui pseudo-protocol obligatoriu (echivalent la noi cu “intrarea în atmosferă”), eticheta este simplă, parcă croită pe deprinderile mele în materie de “intimitate casnică”!). Servitul mesei se face prin “autoservire” (fiecare își pune ce și cât vrea, firește din ce “există
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (4) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348177_a_349506]
-
pudoare ce foarte rar își găsește astăzi căutare, când despuierea, nu numai de veșminte, dar și de barierele de limbaj, este la modă și când, din lipsă de inspirație sau pur și simplu exhibiționism, autorii introduc în texte trivialități și picanterii, cu mult peste bunul simț, rezultând un soi de manelism liricoid, impregnat de kitsch și orori lingvistice. Printre toate acestea, poezia Valentinei Becart, este de o candoare pur și simplu înduioșătoare, aproape singulară în peisaj, deși ea declară aproape solemn
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
acestea, unde se pune cap la cap tot ceea ce știe fiecare, adevărata valoare se cântărește în informațiile pe care le deții atâ cantitativ cât și calitativ. Cantitate să fie, căci de calitate te poți îngriji și singură, adăugând presupuneri și picanterii. Din păcate, ceea ce este o adevărată artă, în loc să fie recunoscută ca atare, cu ipocrizie și nu altfel, este înfierată chiar de majoritatea celor ce o practică atribuindu-i-se un nume respingător : „bârfă’’ ! Să vezi deodată nu mai puțin de
III. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365180_a_366509]
-
și finalizare către perfecțiune” , că i-a hărăzit pe fiecare cu reproșabile (și reprobabile!) imperfecțiuni „îndeajuns ca să-i ațâțe” și câte și mai câte. De aici și zădărnicia invectivelor reciproce, chiar dacă nu mutilante (la propriu!) însă consumate și stropite cu picanterii de tot felul, mai mereu pe tărâmul adversității - pe care îl reclama, mai mult sau mai puțin, bruma de talent din fiecare. Aveau drept hobby comun fotbalul, neîndoielnic religia secolului care a trecut și poate și a celui care a
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
istorie, dacă vreți ca istorioară. Dar fără ilustrări „nominale” ca pe buletinele de vot de astăzi. Trebuie doar să ne cunoaștem candidații. Nu strică să le repetăm cât mai des numele. Astăzi nici în Wiki nu se mai scriu asemenea picanterii. Ce vreți. Trăim în „politică” cu cât mai puține cunoștințe posibil. Altfel n-am mai ieși la vot. De loc! Referință Bibliografică: Lucullus ia masa la Lucullus / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1217, Anul IV, 01 mai
LUCULLUS IA MASA LA LUCULLUS de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350654_a_351983]
-
cu un caracter vizibil informativ. Uite-așa, citind cartea Gabrielei am ajuns și eu prin „Bahamas”, ohooo, Caraibe, visul meu neîmplinit (nu că ar fi singurul, stați liniștiți, sunt și eu om, ca dumneavoastră, de altfel!) sau prin „Polonezia”, cu picanteriile ei și-apoi, obligat prin Spania ce-o adoptă de câtva timp pe autoare. Și vă mărturisesc cu sinceritate, în permanență am simțit că sunt în conexiune directă cu autoarea, pentru că, nu știu de ce, dar parcă mereu mă incita cu
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346522_a_347851]
-
a s-a prelungit ceea ce începuserăm la Odeon”, continuă nea Mitică povestirea despre ziua aceea memorabilă. Au spus poezii despre mamă, au cântat, au plâns și-au râs în același timp, pentru că n-au lipsit nici momentele de umor sau picanteriile copilăriei, de care mulți și-au amintit cu nostalgie. Dan Isăcescu a venit cu propunerea ca fiecare dintre cei prezenți să se gândească la o poezie, la un cântec sau să rostească o frază despre mamă; cum inteligența fără de spirit
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
descoperit, l-am identificat cu o persoană de o sensibilitate molipsitoare, aș putea spune, dar și de un realism sănătos, nealterat, prin tot ceea ce transmite într-un mod absolut original, încercând să mascheze cu finețe zbaterile interioare, garnisindu-le cu picanterii specifice olteanului neaoș căruia Dumnezeu și viața i-au dat, cu siguranță, mai mult decât ar fi crezut că poate duce. Conlucrând într-o comunitate literar-artistică din Diaspora am constatat, spre bucuria mea, că Marin Trașcă este omul pe care
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
Poeme > Dragoste > UMBRA Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului O să te-așez pe-un raft imaginar, Printre fotografii și amintiri din altă viață, cu-n decor bizar, În care nu încap picanterii. O să te-așez pe o planetă rece, Să te conserv în iarnă și-n uitare. Nu sunt sensibilă, mai mult feroce) când sunt amenințată de-o...culoare! Timpul e mai curios ca mine. Va afla probabil ce va fi cu
UMBRA de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370715_a_372044]
-
mine unele sunt surprinzătoare. Florile pot exprima iubire, tristețe, splendoare, inspirație, delicatețe, așteptare, puritate, noroc, dor, bucurie. Dar transmit și urări de bine, dorința, prietenie, noblețe, speranța, protecție, loialitate, consolare, prioritate, uitare, răbdare, fidelitate, frumusețe...Precum și ambiție, gelozie, tăcere, vitejie, picanterie, decepție, lumină, prevenire, pace, grație, moarte și... căsătorie. Sunt flori care reprezintă simbolic teritorii. În S.U.A., de pildă, fiecare din cele 50 de state are o floare specifică. Florida (!) pe cea de portocal, New York-ul trandafirul etc... Să nu uităm
CĂRAREA FLORILOR 2015 de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359841_a_361170]