169 matches
-
un steward în uniformă mi-o aduce imediat și mă cufund în lectura unei cărți atât de tâmpite încât este socotită genială. Cel puțin așa cred eu despre Ulise a lui James Joyce. În scurt timp de altfel încep să picotesc însoțit de gânduri frumoase cu privire la perspectivele vieții. Încheiasem câteva contracte foarte avantajoase pentru bancă, instituția la care lucrez, cu unele firme din domeniul transportului și producției de energiei. Evident pe baza unei sensibile creșteri a prețurilor, fenomen greu de sesizat
ILUZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372416_a_373745]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > BRÂURI DE GER Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Strivit de gheață, lacul dormitează Și în adâncu-i umbre picotesc, Spre maluri trestii, ajutor cerșesc, Căldurii risipite de amiază. Le frânge vântul stând încătușate Cu taliile-n pojghiți prizoniere, Sau ciorile eterne vivandiere, Când aripi bat pe ele așezate. Dorindu-și libertatea parcă plâng, Imploră astrul cu o plecăciune, El
BRÂURI DE GER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371065_a_372394]
-
casă am sărbătorit-o, cu cafea la nisip, pișcoturi cu gust adevărat și șampanie roz, franțuzească. Îmi amintesc și acum, balconul miniatural al acestui apartament, ce lăsa să se vadă arborii Cișmigiului, și pisica mare și albă, cu adevărat aristocrată, picotind într-un jilț, pe o pernă pufoasă, pe care tronau aruncate la întâmplare, în broderie, un pachet de cărți de joc. Din perete, de pe o tapiserie de sec. XIX, mă priveau un el și o ea, pe care eu i-
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]
-
-ți ning cireși în floare Și flori de câmp să-ți înfloresc nebună Mai strigă un salcâm și cum mai doare Un gând căzut pe-o margine de lună... Și am să vin din clipa ce se duce Spre asfințitul picotind a moarte O lacrimă mai țipă la răscruce Că de lumina zilei se desparte... Și umbrele adastă lângă tine Și ce de noapte răstignești în mine! Referință Bibliografică: Eu aș veni / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 838
EU AŞ VENI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345869_a_347198]
-
și...cine rămâne. Nevăzutul vorbește: „După multe dezbateri Concluzia îmi spune că, nici unul din voi Să trăiască de-Apururi, nu poate!" Geamătul Lumii se stinge sub stânci. Universele plâng soarta Pământului, Contopindu-se cu țipete din străfunduri adânci. Dimineață mă prinde picotind pe idei. Cineva bate la ușă. A venit lumea Să îmi ceară socoteala pentru sfârșitul ei. INTERPRETARE Un curcubeu aiurit și hoinar și rebel mi-a făcut semn să mă duc după el. Și m-am dus ca un copil
CURRICULUM VITAE (POEME) de LUCIANA STOICESCU VAUGHAN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348400_a_349729]
-
pașilor mei. M-au dus o viață, mă vor duce și acum. Câțiva pași doar, până mi se limpezesc ochii.” - au fost ultimele gânduri, apoi, a închis pleoapele și s-a orientat spre Soare-Răsare. Legănate lin de micile valuri, păsările picotesc. Sub ele iazul doarme acoperit cu pilota pufoasă trasă până sub nasul malurilor. Iazul respiră. Fuioare de aburi se ridică încețoșând păsări și păpuriș, laolaltă. Apa este rece. Răceala ei o simt și păsările, dar mai ales piciorul nătâng ce
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
S-AU GÂRBOVIT CÂMPII ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului S-au gârbovit câmpii sub semnul ceții, Strivindu-și pacea-n bobi ce germinează Descătușate-n raze de amiază, Mai picotesc sub lenea dimineții. E-atâta alb în cergi de nea și-n aer, Încremenind chiar fumul spre boltire, Dezghioacă,-n pietre, gerul nălucire, Eliberând tăceri pe post de vaier. Anemic, vântul, mai vălătucește Vedeniile sub voaluri siderate, De gheață flori
S-AU GÂRBOVIT CÂMPII … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377879_a_379208]
-
amintea de orășelul Bunicii sale, cu vechi lăcașuri de reculegere, Spitalul, livada cu meri, parcul vânătorilor, Căruțe lăsând printre roți bălegarul Cuminților cai, petunii și rumene fete Cu viață și frică în ele, marfare mânate De-un duh nevăzut, feroviarul picotind Cu țigara în hură, Bunica, sfeșnice veșnic plângând, Cu brațe nălțate, mereu le vias profesorul, Mereu, dar altceva el ne vorbea. *** Azi, iarna vrajbei noastre, Cu vrajbă nouă s-a-năsprit, Un timp în care mielul fură, Iar lupul, că-i flămând
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
primit-au nuielușă, Fetița din vecini voia păpușă Și spre părinți se strâmbă a reproș. Ici colo se aude veselie, Cu fructe și cu dulciuri pantofiorii Sunt plini. În casă roșii-s obrăjorii Copiilor arzând de bucurie. Eu, în fotoliu, picotesc și visul Mi te arată stând nerăbdătoare, Ascunsă în balcon după o floare, Să vină mai degrab'-al meu trimisul. Te-a păcălit Moș Niculae ! În ghetuță Prin hol s-a furișat și-a pus pachetul, Cu ciocolată, rodii, iar
MOŞ NICULAE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369204_a_370533]
-
Rămâneți aici și interogați oamenii care locuiesc în apropiere, poate au văzut ceva; interogați și curvele de pe centură, descurcați-vă - ce naiba ! - doar nu pe degeaba vă plătește statul ! ******************************** Ajunsesem acasă mai repede, plecasem de la serviciu și o găsii pe Mădălina picotind în fotoliu, în fața televizorului. Îmi sări în brațe, ca de obicei, după care gânguri cu voce mieroasă: - Domnule Remus Fabian, ce program îmi faci deseară ? Ieșim undeva ? Nu mă gândisem la asta, dar ideea nu era defel rea. Aveam un
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
dar binișor mai subțirică (o constituție de ogar, mi-a explicat veterinarul). Chiar acum, tocmai a Încetat să mă mai sâcâie cerându-mi biscuiți și se pregătește s-adoarmă În fotoliu, coadă-n coadă cu pisica Zapp. O las să picotească, și-o aduc totodată În fața ochilor tăi. Stăm, unde vrei tu, ea (deja apropiindu-se bucuroasă să te cunoască), eu și cu tine, și te Întreb: ce vezi? Amprenta obiectului: tonuri de negru și gri agitându-se În fața ochilor tăi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sintactică din Plicty nu e altceva decât o monodie bine controlată, care secretează continuu același sentiment al vidului semantic: „Între niște oameni de secol trecut/ care cască și umblă în căutare tare are re/ (probantur amicitiae)/ stau duminica în pat picotesc merg pe stradă și moțăie/ lumea e făcută parcă pentru ei/ pentru somn/ veșnicul/ mă simt de parc-aș fi mama mamei mele/ între niște oameni din alt secol/ care trăiesc ca să-și crească fragezii pui/ sau să se apere
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
expresiv și în celelalte secțiuni ale volumului, cu precădere în cea numită Cadrilater, care înmănunchează un șir de poeme cu parfum oriental, indicibil: „Merg pe drum de țară, printre lanuri coapte,/ carul cu turcoaice peste snopi culcate,/ turcul mână caii, picotind în noapte,/ ele tot cu gândul către lumi uitate...// Hai, Ahmed, gonește carul cu cadâne -/ noaptea este scoasă din seraiuri parcă,/ să vezi haremuri, să dormi până mâine!.../ Ce Șeherezade tihna îți încearcă?” (Crochiu dobrogean). În imagini opulente, pline de
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
IAR 39 fiecare cu câte două locuri, din care unul ocupat de pilot !?! Probabil s-au tăvălit pe jos de râs ostașii care i-au arestat pe aerodromul de la Tămădău, când au văzut 12 javre gulerate și pline de ifose picotind lângă două avioane nenorocite. Ceea ce se vede că și pe atunci politicienii luau decizii tot la plesneală fără să prevadă efectul. În 1947 inflația prinsese dimensiuni colosale iar cu întregul salariu a unui profesor universitar, de exemplu, puteai cumpăra la
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
prezența soției, pe care n-o socotea iscusită „pentru lucruri atât de delicate”, fără a le preciza care anume, se așeza, spre reconfortare, în fotoliul din ultima cameră, pentru a citi un ziar sau o revistă, ori numai pentru a picoti. Vorbea repede, zâmbea mai tot timpul, din care cauză era odihnitor să conversezi cu el. Purta neștirbită memoria timpului pe care-l străbătuse, îl reînvia, cu luciditate și har - daruri ale naturii ce dovedeau o inteligență nehârjâită de timp, căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
e val ca valul trece, iar cei ce-o convocaseră sau ordonaseră vor pieri și ei în vântul și cernoziomul câmpiei, uitarea se va așterne peste toți, iar câmpia va trăi mai departe în înflorirea, germinația ei fără sfârșit. Lung picotea, zâmbea, răzbunat, pe capra șaretei proaspăt vopsită, lustruită, iar calul alerga, singur, cu stăpânul adormit fericit, pe câmpia aceasta din inima veacului, fără să fie cineva care să fotografieze sau să filmeze trecerea aceasta ce părea obișnuită, dar era unică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
încetat a-l face mereu pentru tine, deși începuseși să ai părul alb la tâmple ca și dânșii. Și zilele se duc și nu se mai întorc. Și ultima parte a acestei cărți începe din dimineața aceea când doamna Pavel picotea în bucătărie, obosită de vârstă și somn, un fel de somn permanent și când poștașul cel nou din cartier, un bărbat tânăr, chiar chipeș, a bătut la poartă și mi-a înmânat telegrama Anei, prin care îmi anunța moartea tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ut și partea pozitivă, a a’ut și partea negativă, dar o problemă vreau eu, to’arăși, să ridic: de ce întîrzie to’arășu’ Molotac totdeauna la ședință?! Cu proxima ocazie, Molotac întorcea moneda lui Janoro. Pe la miezul nopții cînd toată lumea picotea, unii suflînd greu cu capul între umeri, alții, ținîndu-și ochii strînși, scăpînd și cîte un sforăit, primarul îl înscria din oficiu pe moș Chifor. 141 Cu încetineală de pensionar, acesta se scula în picioare, privea nedumerit în spate la scaunul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
toți. Și spuneți-le la fel și oamenilor care stau de gardă, mai ordonă Hideyoshi, dinăuntrul plasei. Ușa fu închisă, dar ferestrele rămaseră deschise pentru a lăsa să intre adierea, iar lumina lunii părea aproape să tremure. Hideyoshi începu să picotească. — Stăpâne? îl chemă un glas de afară. — Ce e? Tu ești, Mosuke? Da, stăpâne. A venit marele preot Arima. Spune că ar dori să vă vorbească între patru ochi. — Cum, Arima? — I-am spus că vă culcaserăți mai devreme, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
La un moment dat, fata cea mai mică își pusese capul pe genunchii mamei sale, iar acum dormea adânc. În timp ce-i atingea părul, Oichi se străduia să-și stăpânească lacrimile. Fiica mijlocie începuse și ea, în cele din urmă, să picotească. Numai cea mai mare, Chacha, părea să înțeleagă gândurile mamei sale. Știa ce rost avea banchetul din noaptea aceea, dar reușea, totuși, să se-arate senină. Fetele erau frumoase și semănau toate trei cu mama lor, însă Chacha era înzestrată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
medical. Un fel de recompensă pentru anii când slugărise, tăcută și resemnată, pe cei obsedați de carieră și bani și ierarhie. La despărțire, oferise colectivului șansa de a lichida convenabil conturile. Fuseseră plăcut surprinși de inițiativă. O credeau împăcată cusine, picotind între dulapul de lenjerie și borcanele de murături. Se serviseră de ea atâția ani, fără menajamente, cu o tot mai uitată vină. Buna Veturia, tot ea le oferise prilejul generozității târzii, un fel de rapidă iertare a păcatelor. Un scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
o percep vag de la grupul sanitar, unde mă oprisem să-mi dau doi pumni de apă pe față. Acum știi de ce am ales să plec. Călătoria cu trenul devenise un fel de rutină; cu trenul urban, dar dacă închid ochii picotind, cum fac în fiecare dimineață pe traseul Unirii-Eroilor, pot să-mi imaginez situația de acum. În metrou mă trezesc încercându-mi aptitudinile de detectiv-urmăritor pe o fată frumoasă, după toate semnele elevă, cu părul șaten-negru alungindu-i ovalul modiglianesc al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
scrutează cu ochii rotunzi, m-ar fi ajutat să-mi desfășor o istorie, în stilul lui Tony, care se lansa în story-uri interminabile. (Ca aseară, când filmul cu Schwarzenegger împărțise subtil familia, cei fără pretenții, Liana și Suzy, au rămas picotind în camera bună cu televizorul, conștiente parcă de vechimea peliculei, intelectualii în bucătărie, Anton, Tudor, lady F. și Zina convertită, „cu focul stins, cu soba rece rămasă-n urmă ca un vis“ sau doar cu focul țigărilor aprins, la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
vine toamna, frigul face spărturi în zid. face urme, e prins la locul crimei. dar numai frigul? Anton Jurebie Țara doamnei Circe De când stăteau acolo? Tolăniți în cele două paturi din oficiu, cu spatele proptit în câte două perne mari, picoteau, zăceau ori boleau, sporovăiau în draci, se sfădeau, se certau, își luau vorba din gură unul altuia, tăceau cu rândul sau amândoi deodată. Trecuse de două noaptea și încă nu adormiseră. Naiba știe ce așteptau și cine mai știe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
o bună zi, ai să-mi mulțumești pentru aburelile astea. Ușor aplecați peste masa din bucătărie, schimbau replici cu glas scăzut. Trecuse de miezul nopții, o oră la care Mirela dormea de obicei, în timp ce Rafael ar mai fi avut de picotit până să i se facă să se bage-n pat. Aveau căni cu ceai de izmă dinainte și o farfurioară cu scrum și chiștoace folosită ca scrumieră, iar alături, aliniate pe un ziar, chiștoace de lungimi diferite, din mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]