1,077 matches
-
E. C.) Târg de artă La Târgul internațional de artă din orașul Gent (Belgia), ce se organizează anual începând din 1981, la care au fost prezente 140 de galerii din întreaga lume, arta plastică românească contemporană este reprezentată prin lucrările tinerei pictorițe Nora Demetrescu Blaj, absolventă a Facultății de Arte din cadrul Universității de Vest. În urma fructuoasei participări, talentata artistă plastică timișoreană a fost solicitată pentru colaborare de către galerii din Germania și Olanda și a fost invitată pentru anul 2004 în tabere de
Agenda2003-51-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281862_a_283191]
-
plastice Marieta Pamfil (Timișoara) și a sculptoriței Rodica Stanca Pamfil (București). Vineri, 19 martie, la ora 19, în Galeria „Accent“ din București, amenajată în clădirea Teatrului Național „I. L. Caragiale” va avea loc vernisajul a două artiste plastice din Timișoara: pictorița Nora Demetrescu Blaj și sculptorița Slavenca Petre. Va prezenta criticul de artă Corneliu Antim. La Galeria Orășenească din Nyíregyháza se află deschisă până în 10 aprilie 2004 expoziția de grup „26 de artiști plastici din Timișoara“, care cuprinde lucrări de pictură
Agenda2004-12-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282196_a_283525]
-
instituții de învățământ superior. În cadrul aceluiași program, în perioada următoare, studenți și cadre didactice de la universitatea timișoreană vor participa la o acțiune similară ce va avea loc la Salonic. ( L. R.) Tabără În perioada 7-21 iulie, sculptorița Slavenca Petre și pictorița Nora Blaj Demetrescu, reprezentante de frunte ale generației tinere de creatori de frumos din capitala Banatului, vor participa la Tabăra de creație de la Lesencetomaj (Ungaria), pitorească localitate situată în zona lacului Balaton. Cele două artiste plastice au fost invitate de
Agenda2003-27-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281202_a_282531]
-
sediul C.A.P.S.P. din str. Oltul nr. 37. ( M. D. P.) Peisaje Joi, 6 noiembrie, de la ora 18,30, holul Casei Oamenilor de Știință din Timișoara (Bd. M. Eminescu nr. 11) va găzdui vernisajul expoziției personale de acuarelă a pictoriței Tamara Birdean, membru al Asociației Artiștilor Plastici „Romul Ladea“, care va expune peisaje din toate zonele geografice ale României, de la Delta Dunării până la Maramureș. Prezintă criticul de artă Deliu Petroiu. ( I. S.) Modificări la TV După închiderea ediției la suplimentul
Agenda2003-44-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281653_a_282982]
-
artă Ioan Iovan. Expoziția va rămâne deschisă până în 10 ianuarie 2004. I. S. In memoriam l Eugenia Dumitrașcu Luca La puțin timp după ce a împlinit 72 de ani, în vara acestui an, a trecut la cele veșnice reputata graficiană și pictoriță Eugenia Dumitrașcu Luca. Personalitate emblematică a mișcării artistice din Banat, artista fusese programată să deschidă în această lună o nouă expoziție personală, împreună cu prietena ei, Marieta Pamfil, în Galeria „Helios“ a Filialei Timișoara a U.A.P. În semn de omagiu
Agenda2003-48-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281762_a_283091]
-
agheasmatar, precum și Casa Artistului, o fermecătoare vilă destinată să găzduiască, pentru repaus și creație, cărturari și meșteri ai frumuseții sacre. Mănăstirea mai are, de altfel, și un atelier de pictură, pe sticlă și lemn, maica stareță fiind ea însăși o pictoriță de icoane. A. M. Grad Vacanță de cinci stele pe Coasta de Azur l Vedete, cazinouri, hoteluri grandioase, concentrate în Nisa, Saint-Tropez sau Monte Carlo Toată partea de sud-est a Franței, de-a lungul Mării Mediterane până la granița cu Italia, este
Agenda2004-32-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282748_a_284077]
-
de clădire cu chiliile maicilor și celelalte anexe. La vremea respectivă, existau ateliere de covoare, croitorie și pictură. Picturile de pe iconostas au fost executate de maicile din cadrul mănăstirii în doar șase luni. Actuala pictură din cadrul bisericii este lucrare integrală a pictoriței turnseverinene Florica Lepădatu, cea care a pictat și Vodița, fiind prima femeie-pictor din România care a intrat în tagma pictorilor de biserici românești. Au urmat timpurile tulburi ale celui de-al doilea război mondial. Însă maicile și-au văzut sfârșitul
Agenda2004-21-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282438_a_283767]
-
de ani, sculptorița timișoreancă are o biografie în stare să umbrească story-uri hollywoodiene. „Linda Saskia Menczel, născută dintr-o mixtură de culturi, cu un nume suspect de ne-românesc“, începe, cu un umor reconfortant, să vorbească despre sine artista. „Mama - pictoriță, tata - sportiv, iar eu ajung acum să reprezint România la Olimpiada Artelor Vizuale de la Atena 2004, eveniment urmând gloria Olimpiadelor Grecești... Numai că, pe cât pare de menit să fie, nu a fost. După euforia care m-a cuprins aflând că
Agenda2004-29-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282649_a_283978]
-
narative. Fidelman descoperă singurătatea, dar nu o înțelege. Sau refuză să o înțeleagă. De aceea al doilea episod din român e cu atît mai dramatic, ca formă de întîlnire a alterității și de revelare a ostilității acesteia, sub forma unei pictorițe în apartamentul căreia locuiește, un timp, Fidelman. Eroul se îndrăgostește pătimaș de ciudată Anamaria, care nu numai că nu răspunde sentimentelor lui, ci chiar îl chinuie îngrozitor, de îndată ce-și da seama că îl poate domină că pe un
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
nu răspunde sentimentelor lui, ci chiar îl chinuie îngrozitor, de îndată ce-și da seama că îl poate domină că pe un îndrăgostit fără voința ce este. Capitolul acesta este scris într-o notă comică, savuros fiind episodul în care pictorița consimte, în fine, să îi fie amantă lui Fidelman, ceea ce însă nu se întîmplă pentru că mereu sună cineva la ușă. Dar chiar și acest capitol burlesc se încheie într-o notă serioasă, cu o inversare spectaculoasă a rolurilor, ea devenind
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
țară, și vor muri în împrejurări dubioase. Perechile adevărate ale lui Tomas și Terezei, ca oameni veniți din aceeași lume, sînt Sabina și Franz. Ea este una dintre iubitele lui Tomas, iar el este unul dintre iubiții ei, ai Sabinei. Pictorița talentata, obsedată să vadă prin lucruri și oameni, să distingă un adevăr secret dincolo de ceea ce îl ascunde, Sabina trăiește sub semnul trădării. Ea aleargă în permanență, abandonează, părăsește, înșeală, cu o disperare stranie, care o face la fel, daca nu
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
în permanență, abandonează, părăsește, înșeală, cu o disperare stranie, care o face la fel, daca nu mai nefericită decît Tereza. Dacă viața Terezei stă sub povară fidelității și a răspunderii pentru fiecare gest și faptă, a Sabinei e ușurătate absolută. Pictorița plutește pe deasupra evenimentelor, a oamenilor și a locurilor, de nimic nu o leagă definitiv ceva. În clipa în care amantul ei elvețian, Franz, isi părăsește familia pentru a fi împreună cu ea, Sabina dispare, minata de vocația unei noi trădări. Revelația
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
de ani in urma decorativele și parcă își aduce aminte că acesta a avut-o profesoară, iar cei porniți binișor pe versantul vîrstei a treia și-ar aminti de o femeie frumoasă, puternică și voluntară, născută prin Vrancea, de o pictorița cu o forță expresiva enormă, dar umbrită de multele glorii care s-au tot perindat prin epoca, dispărută apoi prematur, la numai cincizeci de ani. Prin coroborarea acestor răspunsuri s-ar putea obține informația palida că Lucia Ioan a fost
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
multele glorii care s-au tot perindat prin epoca, dispărută apoi prematur, la numai cincizeci de ani. Prin coroborarea acestor răspunsuri s-ar putea obține informația palida că Lucia Ioan a fost profesoară la facultatea de Arte Decorative și o pictorița prețuita în cercurile profesionale, lipsită însă de popularitate (și cu atît mai mult de glorie) și care, pentru acuratețea imaginii artei noastre contemporane, ar trebui readusa în atenția publică. Și acest lucru chiar s-a întîmplat. Cu opt ani în
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
mai riguros proiect cultural. Iar dacă punem la socoteală și faptul că Fundația Alexandru TIPOIA acorda anual cîte un premiu pentru cea mai bună expoziție a anului și că în cele două ediții de pînă acum el a fost acordat pictoriței Ioana Bătrânu și ceramistei Daniela Făinis, anvergură acțiunii lui George Tzipoia se definește cu o și mai mare claritate. Însă această acțiune este și una de creație propriu-zisă și ea se sprijină pe o prezență nemijlocita a pictorului în actualitatea
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
Alex. Ștefănescu O viață trăită prea repede Redacția revistei Manuscriptum a realizat și pus în circulație un număr special Cristian Popescu, însoțit de o ediție anastatică a unui voluminos caiet-manuscris al poetului, dăruit de el pictoriței Laura Covaci. Ambele tipărituri se remarcă prin profesionalism și bun-gust (printre colaboratori se numără și vestitul grafician Mircea Dumitrescu) și, fiind complementare, compun portretul destul de clar al unui scriitor care rămăsese învăluit în mister, din cauza morții lui la numai 36
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
Pavel Șușară Trăind de multă vreme într-o izolare autoimpusă, poate spre a-și apăra mai bine patrimoniul complex al amintirilor, judecata nealterată și marile vecinătăți ale artei noastre moderne - de la Tonitza la Țuculescu -, pictorița Eugenia Iftodi a ieșit pe nesimțite atît din spațiul previzibil și determinat al marii aglomerări urbane cît și din timpul imediat al istoriei mici. Deși generația mijlocie și cea tînără n-o mai cunosc deloc, sau o cunosc extrem de vag
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
observație directă și de scrutare în straturile adînci ale memoriei, ele nu recuperează, așa cum s-ar putea crede la prima privire, o geografie anume și formele ei diverse de civilizație rurală, ci readuc în actualitate o conștiință artistică adevărată. O pictoriță care, deși în intimitatea creației sale visează o lume stabilă și profu P.S. Despre Televiziunea publică s-au spus multe: printre altele, că ar fi una dintre instituțiile care au conservat cele mai pure deprinderi și cele mai înalte (sau
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
mai profundă: comunicarea în spirit a celor două limbaje, solidaritatea lor în absolut, dincolo de orice sofism optic și de orice regie superficială. Eroii acestei acțiuni, care a fost și o acțiune propriu-zisă, adică un performance, sînt, de fapt, două eroine: pictorița Maria Lie-Steiner și poeta Saviana Stănescu. Cele două artiste expun împreună pictură și texte poetice în cadrul unui proiect comun, fără ca vreuna din ele să-și propună abandonarea proprie-i specificități de limbaj pentru a flata, prin mimetism, spațiul de acțiune
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
poetice în cadrul unui proiect comun, fără ca vreuna din ele să-și propună abandonarea proprie-i specificități de limbaj pentru a flata, prin mimetism, spațiul de acțiune al celeilalte. Comunicînd în mod firesc, răspunzînd legitim aceluiași imperativ cultural și artistic, acțiunea pictoriței și prezența poetei converg fără a crea confuzie și coexista fără a se concura. Din această întîlnire, pe jumătate inevitabilă - pentru că artele visează continuu să-și recupereze unitatea pierdută -, pe jumătate provocată și programatica, a rezultat nu numai o expozitie
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
în feerie ingenua. Dar ceea ce văd ele cu adevarat, în transparență limbajului și în opacitatea propriului chip, este o configurație misterioasă a feminității, imaginea aburita a unui mit. Prin țesătura unor tuse largi, care amintesc oarecum pensulația lui Sălisteanu, chiar dacă pictorița a fost elevă lui Vasile Grigore, Maria Lie-Steiner surprinde, în compoziții preponderent verticale, siluete feminine care se topesc în propria lor anvelopa sau se încheagă dintr-o atmosferă cu densități fluctuante. La rîndul ei, Saviana Stănescu compune în șoaptă, dintr-
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
sale neliniști lăuntrice. Amestec de exuberanta meridionala și de grave disperări nordice, de jubilație și de dramatism, temperamentul sau artistic este mărturia unei explozii neîntrerupte. Fără legături explicite cu lumea exterioară, cu realitatea episodica și cu formele constituite ale acesteia, pictorița își plasează viziunile într-un spațiu nedeterminat și în afara oricăror constrîngeri mecanice. Lupta ei acerbă și toate eforturile privirii sînt deplasate undeva în cîmpul vag și imponderabil al unei lumi siderale. În acest neant cu o infinită capacitate de absorbție
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
o respirație. Inspirăm lumea și expiram semnificația." (p. 53). Obsedat că își va da "le dernier soupir", simte că trebuie să-și spună povestea cât mai repede. Dar, desigur, nu poate să nu realizeze marele sau eșec că narator. Pentru pictorița Aurora Zogoiby, lupta nu se dă pentru a stăpâni cuvintele, ci culorile. Și universul sau se numește Palimpstine, și arta să este o artă a palimpsestului, cu rădăcini în copilăria petrecută la Cochin, în care uscatul pretindea că este o
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
de carnaval unde se întâlnesc evrei, creștini, musulmani și hinduși. Dificultatea tehnică majoră, ce constă pentru Moraes în a-și regla respirația, o reprezintă pentru Aurora redarea liniei ce desparte aerul de apă. Împletirea elementelor naște celebrele tablouri spiralate ale pictoriței, chinuite precum istoria familiei și psihologia membrilor săi. Seria maura a picturilor sale s-a nascut dintr-un tablou palimpsest, al cărui autor este de fapt Vasco da Gamă (nu întâmplător numit că străbunul lui Moraes), chemat de tată pentru
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
căutarea creativității continue, modernul deviază și i se substituie lui Dumnezeu. E calea prefigurata de Ubu, care a dus la tiranii secolului douăzeci. Supraomul nu e ridicol: e grotesc. Iar stilul cărții, tot prin deviere de la modernitate, e datat. O pictorița savanta proclama, la un dineu: ăNietzsche ăncarnează logică contradictoriuluiă (481). Cioran bufnește: ăAsa ceva ați strică o seară. Are dreptate. Dar și ea, femeia, avea". Ori: Exact an critică, si cand calcă an străchini, sau mai ales. Despre Kierkegaard: ăN
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]