219 matches
-
vizita neașteptată doar de comportarea ta, obișnuit comme il faut, și pentru că făcuseși gestul nebunesc s-o săruți când ați rămas singuri în salon, în timpul primei boli a Profesorului. Cum tu o mângâiaseși timid și ea, ferindu-se, își stricase pieptănătura, spunând că vrea să plece, și tu insistând că vei fi cuminte ca să mai stea, a început să se plimbe prin cameră, căutând o oglinjoară, spunea ea, cât de mică. N-a găsit-o, dar i-a venit ideea să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
parfum amețitor, amețitor îi foșnea și rochia cu frou-frou, ai luat-o în brațe, i-ai atins buimăcit lenjeria fierbinte, în timp ce ea te dădea la o parte și-ți spunea, perfect stăpână pe ea, să o lași să și facă pieptănătura. Erai mult prea intimidat și lucrurile mergeau foarte greu, la plecare ai întrebat-o „mai vii și data viitoare ?“, fără a stabili însă nimic pozitiv, și chiar neîndrăznind să-ți faci visuri. Te siliseși să fii cât mai îndrăzneț pentru ca
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-nainte eu trebuie să merg să mă ușurez. Așa că am mers și am făcut-o. Arătam galbenă ca ceara în oglindă și picioarele îmi tremurau cum îmi tremură după ce vărs, totdeauna, dar n-am mai avut timp să-mi refac pieptănătura și fardul, așa că eram chiar ca o grădinăreasă sadea : în perfectă consonanță cu costumul. Am ieșit iar în grădină pe intrarea din spate, furtunul tot așa curgea, dar am renunțat să-l închid în vreun fel, că nu mai aveam
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
primească, apariția lui în carne și oase le produse o surpriză și un șoc. „Pregătirea“ lor consta în curățenia și ordinea din casă, prepararea unor gustări și băuturi potrivite, aranjarea rochiilor celor mai adecvate și (în cazul lui Hattie) a pieptănăturii. Pearl șovăise între a îmbrăca uniforma de operetă și cutezanța unei rochii de vară înflorate, care, din punct de vedere vestimentar nu ar fi deosebit-o cu nimic de stăpâna ei. Hattie purta una dintre rochiile ei „de duminică“ de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Maxențiu era diafan și avea eclipse de memorie. Tocmai în ziua aceea, la sfârșitul repetiției, în umbra jachetei lui Drăgănescu, Mika-Le se strecurase într-un colț. ; Se ascundea mai mult însă ca altă dată de frica Elenei, fiindcă își schimbase pieptănătura. Se tunsese iar, dar printr-o greșală a coaforului stuful cârlionților fusese masacrat. Mika-Le ceruse singură, e drept, ă la gargonne, fără să-și dea seama că-i rămâne un; fel de puf creț, negru pe un cap băiețesc, ca
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
sistemului de a stabili ,,tipul" cuiva. - Pentru a te putea identifica în ultimă cercetare asupra cuiva, îi schimbi aspectul figurii. Ii pui sau îi razi mustața. Ii tai sau îi pui barbă de diferite forme, culori și mărimi. îi schimbi pieptănătura de la plete la zero! Nu se poate să nu obții, astfel, posibilitatea de a-1 clasa într-una din marile categorii ale "tipului" sau în vreo subdiviziune: asasin, bancher, escroc, scamator, aventurier etc . .. Nory, cu obrăznicia ei obișnuită, completa această
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
care vorbea Ada era o bubuliță ce apăruse deasupra buzei, tocmai după vizita făcută la spital Siei, moartă. Lică, speriat, întrebase un farmacist, ce-1 sfătuise, pentru a se putea trata mai bine, să-și radă mustața. Coaforul conformase și pieptănătura. De aici noul aspect fizic al lui Lică; combinat cu cel moral, cu acea vrajbă ce-i ținea loc de suferință, apăruse un om nou. Lui Lică i se pregătea însă și un nume nou și o soartă nouă. Vardali
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
păstrăm faima, băieți, trebuie să stea de vorbă cu Pepe și să-i facă trampa cu Norma, fac pariu că asta abia așteaptă, sau oricare alta, fiindcă ei nu voiau să aibă Încornorați În cartier. Băieții din cartierul Marconi, cu pieptănătura de după-masă, fumau urmărindu-i cu privirile pe toți bărbații necunoscuți care intrau În bazin. Ocupau banca lor obișnuită, unii stăteau jos, alții În picioare de-o parte și de alta, ceilalți tot În picioare În spatele băncii, sprijinindu-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
un păun care dădea instrucțiuni tuturor. Încet-Încet, a priceput, căci pe măsură ce treceau săptămînile, palatul devenea din ce În ce mai frumos, Într-o bună zi Însărcinatul cu bunul gust avea să leșine de plăcere văzîndu-și opera Încheiată. Decoratorul era fericit. CÎnd lucra, Își strica pieptănătura complet și striga nervos și cuprins de febra inspirației că așa da, era o plăcere să lucrezi. „SÎnt mulți bani la Lima, le explica el lui Susan și lui Juan Lucas, sînt mulți bani, dar se și irosesc mulți, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
au organizat-o În saloanele spațioase ale hotelului Crillon. Peggy a prezentat trei modele de la Boutique Musee du Louvre (de madame Mireille Monaco și de Pa-potita Castro y Castro). A coafat-o Pier Paolo Cajahuaringa. Tot el i-a aranjat pieptănătura veche, fiindcă după ce s-a terminat parada ea i-a cerut să-i facă părul ca Înainte, să i-l mai tapeze puțin și să i-l facă tot așa, despletit și fără bucle cum Îi plăcea ei, fiindcă mîine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
unde mi-e paharul de whisky, se jelui rotofeiul. O oră mai tîrziu, Bobby, În smoking. ieșea pe poarta palatului la volanul Jaguarului, În drum spre casa lui Rosemary, care Încă nu era gata, fiindcă tocmai azi Îi făcuseră o pieptănătură Îngrozitoare la coafor. Ieșind pe poarta palatului, Bobby zărise oprindu-se două taxiuri, dar n-a mai așteptat să vadă cine cobora din ele. Era orchestra. Orchestra, cu directorul și cu crooner-ul. Orchestra „Ritm și tinerețe“, directorul, maestrul Benny Lobo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
O ÎNMORMÎNTARE NEOBIȘNUITĂ Dădeau târcoale sicriului încercînd să sesizeze vreo greșeală. Pieptul lui Panaitescu părea prea bombat, dar mormanul de flori camufla micile neajunsuri. ― Bine că s-a terminat, suflă Matei. Avea o permanentă senzație de vomă. Bătrâna își drese pieptănătura cu dosul palmei așa cum procedezi la bucătărie când ai mâinile murdare. ― Peste o oră, maximum o oră și jumătate, o să înceapă să vină cunoștințele. Pe figura bătrânului se așternu o expresie sardonică: ― Nici n-o să le treacă prin minte că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
voce puternică de femeie. ― Imediat, Gheorghiță! Apăru un chip oval, cu ochi negri, rotunzi. Putea să aibă 55 sau 60 de ani. Purta părul destul de lung și o cunună de bucle mici, sure, înghesuite la tâmple și deasupra frunții. În ciuda pieptănăturii, nu încerca deloc să pară mai tânără. " Pur și simplu așa a apucat, gândi Cristescu. Acum 25 de ani cred că nu-i stătea rău..." Observase fenomenul chiar și la cele mai sobre femei. Păstrau în ținută, indiferent de modă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mamei sale era ridicat deasupra frunții; umerii obrajilor erau roșii de fardul care fusese aplicat în grabă până la globii oculari. Un puf bine încărcat cu pudră îi albise fața, partea din față a rochiei și câteva șuvițe castanii desprinse din pieptănătură. — O, Doamne, spuse Ignatius. Ai pudră pe rochie, dar e probabil rezultatul sfaturilor doamnei Battaglia de a te face frumoasă. — De ce trebe tot timpu’ să te agăți de Santa, Ignatius? — S-ar părea că a fost agățată în viața ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
dreptate. Îmi imaginez că în ziua de astăzi, culegătorii apucă cu o mână bumbacul, în timp ce cu cealaltă își țin la ureche un radio cu tranzistori, care să le scuipe în timpan vești despre mașini uzate, balsam pentru păr Softstyle, noua pieptănătură la modă în Casa Regală, sau viul Gallo. In colțul gurii le atârnă o țigară mentolată, cu filtru, care amenință să dea foc întregului câmp de bumbac. Deși locuiesc în apropierea râului Mississippi (Acest râu este slăvit prin niște cântece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
citeam anunțurile puse aici pe verandă. Doamne, ai pățit-o. — Am trecut prin infern, bolborosi Ignatius, apucând-o pe Myrna de mâneca hainei și trăgând-o în antreu. De ce ai ieșit din viața mea, cochetă rea ce ești? Noua ta pieptănătură e fascinantă și cosmopolită. Apucă coada și o apăsă de mustață, sărutând-o viguros. Mirosul de funingine și carbon al părului tău mă excită. Trebuie să plecăm imediat. Trebuie să merg să mă fac hippy în Manhattan. — Știam eu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
obligată la un respect asemănător față de tatăl copiilor ei. În ceea ce privește viața publică, ea era un fapt specific bărbaților. Era de preferat ca femeile să rămână în casă și să trăiască retrase. Când ieșeau din casă, aveau chipul acoperit cu o pieptănătură care cuprindea două văluri puse pe cap și astfel era imposibil ca să i se recunoască trăsăturile chipului. Femeia care ieșea din casă cu capul descoperit, adică fără văl, încălca bunele obiceiuri atât de grav, încât soțul avea dreptul, chiar datoria
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să Învârt cuvintele Între inimă și creier, căutând supape interioare care să-mi schimbe Șaman 83 centrul de greutate către Înăuntru și mai ales spre inimă. Nu mai puteam să vorbesc nici din cap, nici din haine extravagante, nici din pieptănĂturi sofisticate cu scoici În cap, prin care ascultam marea : trebuia să Învăț să vorbesc din inimă. Era singura cale posibilă, alta nu exista. Și totuși supapele care ar fi putut face acest lucru posibil Îmi erau deocamdată complet necunoscute. Știam
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
să învăț să învârt cuvintele între inimă și creier, căutând supape interioare care să-mi schimbe centrul de greutate către înăuntru și mai ales spre inimă. Nu mai puteam să vorbesc nici din cap, nici din haine extravagante, nici din pieptănături sofisticate cu scoici în cap, prin care ascultam marea : trebuia să învăț să vorbesc din inimă. Era singura cale posibilă, alta nu exista. Și totuși supapele care ar fi putut face acest lucru posibil îmi erau deocamdată complet necunoscute. Știam
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
considerându-le apte de a capta admirația șascultătorilorț. Dar, o dată cu schimbările care au intervenit prin mersul lucrurilor, dar și În firea oamenilor, s-a petrecut o schimbare care a influențat modul de viață. Obișnuința, alungând ceea ce era de prisos, suprima pieptănăturile ridicate cu agrafe de aur, precum și lungile tunici din stofe moi1. Tot obișnuința, fără Îndoială, a tăiat părul prea lung și a renunțat la coturni. În materie de eleganță, s-a luat bunul obicei de a rivaliza cu luxul numai
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
din Tarnița aveau o preocupare permanentă pentru a-și împodobi capul. Astfel, fetițele până a ieși la horă, purtau părul împletit în două codițe, cu cărare pe mijloc. Când acestea ieșeau la horă, semn al integrării în colectivitate, își schimbau pieptănătura, purtând părul împletit într-o coadă, cu coc la spate și umblând descoperite. Din momentul în care treceau în rândul nevestelor își prindeau părul în două cozi, legate la ceafă, fixate cu ajutorul a două-trei spelci, peste care puneau batistă albă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de membre, ca și cum, modificându-i silueta, veșmintele l-ar transforma în propria efigie”. Și tocmai pentru că devine efigie, actorul devine și lăcaș al aparițiilor, purtător al semnelor unei alterități ce se lasă văzută, căci, prin frumusețea stranie a costumelor, a pieptănăturilor - o frumusețe nepământeană, ce trimite la o lume de dincolo de uman -, el evocă „ceva neomenesc, ceva divin”, produce „o miraculoasă revelație”. Veritabile semne plastice, autentice statui, „hieroglife în trei dimensiuni” (operând, ca atare, fuziunea semnului pictat cu cel sculptat), actorii
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ne întoarcem acasă după aceea dacă avem chef, te rog, Mina! (Mina îl privește cu oarecare circumspecție, dar cu îngăduință) Mina: Bine. Atunci scrie tu biletul pînă mă aranjez eu puțin. (Ilie scrie cu febrilitate un bilețel, Mina își reface pieptănătura apoi, amîndoi se îndreaptă spre ieșire; înainte de a ajunge la ușă, împinși de același resort, se întorc și privesc colțul camerei; Mina are din nou suferința unei stări nedefinite) Ilie: Ce e, ți-e rău? Mina: (îl privește, cerîndu-i parcă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de la început), și ultimul tablou, în care sînt prea multe explicații; bună lovitura cu manechinele... (!?); foarte buni vecinii, Bunica și Alex; tangoul ar trebui înlocuit; o comedie frumoasă și gravă; contrapunctări foarte bune; piesa există cu adevărat; e necesară o "pieptănătură". LIANA MĂRGINEANU, actriță:...există stilul Constantin Popa..., "Calul verde"... etc.; o piesă amplă, cu mult adevăr... AUREL STORIN, scriitor: Prima parte foarte bine scrisă, cu cîteav culmi dramaturgice (scena cu "la mulți ani", revolta în fața avertismentelor venite din pereți; în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
este peste măsură de greu de determinat, precum și dintr-un element relativ, circumstanțial, care va fi, dacă vrem, rând pe rând sau în întregime, epoca, modă, morală, pasiunea" [Baudelaire, 1971, p.184]. Baudelaire menționează că fiecare epoca își are "costumul, pieptănătura și chiar gestul, privirea și zâmbetul ei", care "sunt desăvârșit de armonioase" și "alcătuiesc un tot de o deplină vitalitate. Elementul acesta trecător, fugitiv, cu atât de dese metamorfoze, nu aveți dreptul să-l disprețuiți sau să-l nesocotiți" [1971
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]