1,257 matches
-
la gât transparentă păsări cad dintre aripi ținându-se de mânerele copacilor tăiați înainte de a intra în statistici ziduri cu pletele verzi vin de la crâșmă pe trei cărări de cărămidă fire din părul frumuseții rămân în dinții oglinzii când se piaptănă boala petrece majoratul la pensie lumea cade din ea însăși și oamenii nu mai încap în dumnezeul lor ... Citește mai mult timpul nu mai încape în elscoate apa secundei și din piatră vie și din piatră moartăsă-și spele mâinile de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_pin/canal [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
Vocea lui Eugen, încărcată de emoție și bucurie, le întrerupse povestirea și alergară în micuța sufragerie, la televizor. Priveau și ascultau în tăcere. Nea Petrică sparse liniștea cu vocea lui dură și plină de obidă: - Fuge pe dracu să-l pieptene! Unde să fugă, fraților? Asta e răpire, nu este fugă. Ascultați-mă pe mine! L-au înfricoșat si l-au îmbrobodit că-l salvează. Îl duc să-l judece ăștia, cine știe pe unde, ca să nu-l omoare oamenii! - Si
DARUL DE CRĂCIUN (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_3_.html [Corola-blog/BlogPost/359530_a_360859]
-
1800 de Hagi Stan Jianu și renovată în 1930. În spatele acesteia, mirosul socului în floare ne îmbină prin aroma și frumusețea lui. Copacii stau treji, felinare verzi,îmbrăcați în iederă. Coroana lor se oglindește în reflexia soarelui și pomii își piaptănă ramurile. Parcela dreptunghiulară este decorată de iarbă, într-un felinar cu multe abajoare din flori.Suntem fascinați de pomișorii verzi, în formă de: crocodil , iepuraș și doi ursuleți simpatici.Înaintez pe aleea din stânga și dau de lacul plin cu nuferi
GRĂDINA BOTANICĂ-IZVOR DE INSPIRAȚIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1496152770.html [Corola-blog/BlogPost/362808_a_364137]
-
pildă). Încearcă să mănânci mult usturoi (chiar dacă poți enervă oamenii din jurul tău) și, încetul cu încetul, scalpul va reveni la normal. Nu trebuie să te panichezi când vezi câte fire de păr îți cad când faci dus sau atunci când te piepteni. Zilnic, pierzi între 50 și 150 de fire de păr. Aproape toate cele 100.000 de folicule de păr produc mereu fire noi, deci nu este o problemă. Totuși, daca ți se pare ca pierzi prea mult par, poți avea
CE-TI SPUNE PARUL DESPRE STAREA TA DE SANATATE by http://uzp.org.ro/ce-ti-spune-parul-despre-starea-ta-de-sanatate/ [Corola-blog/BlogPost/92554_a_93846]
-
nicio încurcătură. Cu dânsul trebuia să vă întâlniți, mă iertați că nu am fost sinceră, nu știam cum veți reacționa. Să luăm loc pentru a putea discuta. Marian Pleșoianu părea să aibă în jur de 38-40 de ani, șaten, părul pieptănat cu cărare într-o parte, ochii albaștri, sprâncene frumoase, frunte senină fără riduri, arăta un om bun la suflet. Soția lui, Gabriela, părea a fi sora geamănă așa mult semănau, doar ochii ei negri și pătrunzători erau deosebiți. -Cine sunteți
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1489388677.html [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
neliniștit pe crucea de gând răstignit. * Aș fi vrut să te strâng în brațe, Indiferent, ca o lacrimă de post, făcând mătănii în fiece dimineață cu chip de prescure. * Dragostea mea te ține în dinți în mansarda inimii. Sufletul își piaptănă părul ca o ploaie cu oasele în buzunar. * Te doare râul ca o lacrimă atârnată în oftatul norilor închiși în prăvălia de la marginea zăvoiului. * Inima ierbii mă strângea de mână. Suferea de dorul coasei ce-și scărpina spinarea în talpa
GÂNDURI DE BUZUNAR de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_de_buzunar_ion_c_hiru_1332436689.html [Corola-blog/BlogPost/364918_a_366247]
-
ciobită simt îmbrățișarea protectoare a bunicii -Măriuță, lasă ploaia să îngenunche frigul! cât timp o simt dezleg dansul ritmul să-mi ude buzele să-mi scuture nisipul de pe coapse, mâini Irina, vecina mea ia lecții de salsa ploaia măruntă îi piaptănă părul mereu nisipul nu are timp să i se așeze pe umeri sângele-i explodează-n bujori sunt o fraieră să cred că doar ea știe dansa! îi întorc spatele ca imaginea să nu devină o obsesie doare... nu pot
BUNICO, PRIMUL PAS DE DANS NU EXISTĂ! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Bunico_primul_pas_de_dans_nu_exista_.html [Corola-blog/BlogPost/360756_a_362085]
-
Vocea lui Eugen, încărcată de emoție și bucurie, le întrerupse povestirea și alergară în micuța sufragerie, la televizor. Priveau și ascultau în tăcere. Nea Petrică sparse liniștea cu vocea lui dură și plină de obidă: - Fuge pe dracu să-l pieptene! Unde să fugă, fraților? Asta e răpire, nu este fugă. Ascultați-mă pe mine! L-au înfricoșat si l-au îmbrobodit că-l salvează. Îl duc să-l judece ăștia, cine știe pe unde, ca să nu-l omoare oamenii! - Si
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1419032952.html [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
noastre, se desena pe cerul albăstrui ca o piramidă verde, înălțată din nisipul cafeniu, nisip pe care se înșirau butucii de vie ca niște mărgele. Nea Gică era un om voinic, un salcâm printre oameni. Cu părul alb și lung, pieptănat cu degetele rășchirate de la frunte spre ceafă, păr peste care purta o căciulă maronie, cu doi ochi albaștri, un albastru pe care l-am mai văzut doar la învelitorile de plastic ale caietelor școlare, cu nasul drept, cu gura schițând
NEA GICĂ de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasile_dumitru_1412014559.html [Corola-blog/BlogPost/341082_a_342411]
-
și dacă numai sugerate). In esență, despre orice om cu o puternică obsesie, se poate spune că e „nebun". Să ne gândim la marii „nebuni” ai literaturii: Hamlet, Don Quijotte... Cum se manifestă nebunia mea? Levitez. Imi curăț și îmi pieptăn zilnic aripile. Nimic din ce e omenesc nu mi-e străin: gârâi, sughit, tușesc, grohăi... Joc țonțoroiul când aud gemetele lumii. Stau bine cu viața omenească, mai ales atunci când mă închipui a fi un câine credincios. Imi plac și mă
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_om_nebun_si_atat_de_om_roni_caciularu_1328390687.html [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
bietul băiat cu pânzele întinse alături. Dintr-o privire, văzându-l mâhnit, se lămuri cu cine are de-a face și despre ce era vorba. Se apropie de el, ca de o victimă sigură, cuprinzându-l cu priviri lacome. Își pieptănă părul încâlcit cu ghearele degetelor ei uscățive și negre, tremurânde, își drese glasul și începu un descântec în fața tânărului: - Ahou, diavole bătrân, care pe oameni ești stăpân!... Dispari curând din calea mea până nu te-oi descânta!... Iar tu, băiete
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
Pârvu) Colindele sunt fâlfâiri de doruri serafice, cernute-n hore de vise și împliniri peste neaua copilăriei zglobii, înfășate în lacrimile de bucurie ale Măicuții Domnului, ale Mamelor și Bunicilor noastre: „...Se bucur’ copiii/ Copiii și fetele,/ De dragul Mariei/ își piaptănă pletele,/ De dragul Mariei/ Și-a Mântuitorului/ Lucește pe ceruri/ O stea călătorului.”[1881] (Mihai Eminescu, Colinde, colinde!/ Irina și Sergiu Nicolaescu-Rugăciunile Poeților. Antologie de poezie religioasă românească. Ed. Paralela 45, București, 2002) Colindele vin din ceruri de dor, pe aripi
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
cea proaspătă, înmiresmată de parfumul florilor de câmp. Bunicul, încă de dimineață, pe răcoare, începu unele pregătiri. Treburile din grajd, le lăsă doar asupra bunicii, iar el se spălă pe față și pe mâini cu apă înmiresmată cu flori, își pieptănă pe spate părul său lung, alb și mătăsos, îmbrăcă o cămașă de in, albă, curată, își stropi mâinile și hainele cu sirop parfumat de plante, se închină la Cel de Sus, apoi începu treaba lui meticuloasă. Și bunica era pregătită
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1492670733.html [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
povestire era vorba despre o tradiție din noaptea de Anul Nou. O femeie punea sub farfuriile cu gura în jos diferite obiecte și îndemna fetele nemăritate să-și aleagă câte una și să o ridice. Dacă sub farfurie era un pieptăn înseamnă că își va găsi iubitul într-o pădure, dacă era o oglindă înseamnă că în anul care intră v-a fi cocheta. După ce corectă câteva povestiri Țină stinse lumină și aprinse radioul de pe noptiera. Asculta câteva minute un post
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau[ A năvădi = (la războiul de țesut) - a trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
în tine șevalete revarsă albul perfid între noi se cerne lumina peste râul cuvintelor reci degetul meu mic pictează pești sticloși ploi vexate se zice că ar veni potopul cuvintele ar arde ca-n Alexandria pe rafturi ordonate placid îmi pieptăn părul decolorat de soare știu că există salvatori legați de catarg poate ascultă cântecul mării vibrant poate se strecoară printre Scylla și Caribda dilema ta fundamentală am înrămat-o tenace Picasso sare indiscret din tablou îți desenez și firul Ariadnei
(NE)IUBITE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1406623277.html [Corola-blog/BlogPost/349537_a_350866]
-
vină cineva neopinant peste noi, m-a dezbrăcat... cât am putut eu de repede și... și-a bătut joc de mine... cât a putut el de repede... Îmi spunea: știi de emoții, de prea mult drag... de Dracu’ să-l pieptene ( Doamne iartă-mă! Eu chiar l-am înțeles atunci și am încercat să-l mai frec, pe picior, să-l ajut, să-l fac bine, s-o rezolvăm, s-o scoatem la cap cu problema lui dar degeaba... După aceea
SFINTE DOMNULE EPISCOPE (INSPIRATĂ DINTR-O SESIZARE REALĂ) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1442075607.html [Corola-blog/BlogPost/378193_a_379522]
-
au în ei o lumină tainică pe care cei trei magi dacă ar vedea-o acum, sunt sigur că ar spune că văd în limpezimea lor aceeași lumină a stelei care i-a călăuzit. Are părul de culoarea alunei coapte, pieptănat în două părți după obiceiul junilor galileeni și îl poartă răsfirat pe umeri. Ovalul feței sale este uscățiv, de o mare expresivitate. Vorbește rar și nu l-a văzut nimeni nici măcar o dată râzând însă zâmbește destul de des iar dacă vorbește
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
Nu știu. Numai Dumnezeu o ajuta să se împartă în zeci de fărâme și să rămână întreaga. Deși obligațiile familiale o copleșesc, își face timp și pentru dezmoșteniții soartei. Îi miruie cu câte ceva. Îi așează la masă. Îi spală, îi piaptănă, le umple sacoșile. Unei bătrâne i-a făcut loc stabil - pe viață - la Căminul de pe lângă Mănăstirea Bogdănești. Însă nu a uitat-o acolo. Merge periodic la ea, îi trimite medicamente, haine, bunătăți, vorbe bune. O vizitează. Bătrânica se simte fericită
MEDITATIE IN LUNEA SFANTA A PATIMILOR. PUTEREA EXEMPLULUI. VOICA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Meditatie_in_lunea_sfanta_a_patimilor_p_cezarina_adamescu_1333951728.html [Corola-blog/BlogPost/357148_a_358477]
-
neo-avangardist: Tzara, Adamov, Ionesco, Beckett. Moderator: traducătorul Bruno Mazzoni. Marți, 22 noiembrie, de la orele 21.00, Teatrul Palladium al Universității Roma Tre va găzdui spectacolul de teatru în limba română (cu subtitrări în limba italiană) Tzara arde și DADA se piaptănă (Fantoma de la Elsiore) pe un text de Ștefana Pop-Curșeu, Ioan Pop-Curseu și Ion Pop, regia Ștefana Pop-Curșeu, în interpretarea actorilor Filip Odangiu, Rareș Stoica, Cătălin Codreanu și Cristian Grosu. Împrumutând structura piesei Dada Mouchoir de Nuages (Batistă de Nori), spectacolul
100 de ani DADA, celebrați la Roma by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104216_a_105508]
-
text de Ștefana Pop-Curșeu, Ioan Pop-Curseu și Ion Pop, regia Ștefana Pop-Curșeu, în interpretarea actorilor Filip Odangiu, Rareș Stoica, Cătălin Codreanu și Cristian Grosu. Împrumutând structura piesei Dada Mouchoir de Nuages (Batistă de Nori), spectacolul Tzara arde și Dada se piaptănă aduce în scenă impresionanta moștenire artistică lăsată de mișcarea dadaistă, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la nașterea acestui curent avangardist care a zdruncinat temeliile artei tradiționale și a dat un impuls fabulos dezvoltărilor moderniste din istoria artei
100 de ani DADA, celebrați la Roma by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104216_a_105508]
-
cântecele negre, omul aproximativ, ritualurile, prieteniile și disensiunile tinerilor exaltați și justițari ai artei, sub forma unor fantome vesele și triste, purtând măști avangardiste. Citește și: EXCLUSIV: Licitații record la Christie's și Sotheby's Tzara arde și Dada se piaptănă este un spectacol independent, realizat în parteneriat cu Facultatea de Teatru și Televiziune UBB Cluj, Teatrul Național Cluj-Napoca, Asociația Persona și Imagine Tact. Cătălin Codreanu este actor al Teatrului Național „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca și pedagog, asistent universitar al Facultății
100 de ani DADA, celebrați la Roma by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104216_a_105508]
-
de master Teatru și societate: Cultură vizuală (post)modernă, la CESI, Universitatea București), și înspre iconografia teatrală. E autor a numeroase articole și studii despre teatrul noii avangarde și coautor și regizor al spectacolului dadaist Tzara arde și Dada se piaptănă, 2016. Ioan Pop-Curșeu este conferențiar universitar abilitat al Facultății de Teatru și Televiziune a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, precum și redactor al revistei culturale clujene Steaua. Autor a numeroase cărți și studii în domeniile literatură, estetică, cinematografie și etnologie (Magie și
100 de ani DADA, celebrați la Roma by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104216_a_105508]
-
plante, în locul de unde luau rădăcinile puneau sare, făină sau alte produse. Întoarse acasă, fetele fierbeau aceste rădăcini iar cu leșia rezultată se spălau pe cap în credința că le va crește părul mare și frumos. După spălarea capului, în timp ce se pieptănau, fiecare zicea: „Toadere, Sân-Toadere,/Da cosită fetelor cât coadă iepelor/ Și chică pruncilor cât coama cailor". POSTUL PAȘTELUI. Tot în dimineață Sâmbetei lui Sân-Toader, se mai obișnuia că fetele să adune din ieslea cailor strohul de fân, îl fierbeau în
POSTUL PAȘTELUI. Totul despre cel mai dur post din an by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101330_a_102622]
-
Sfintei Mării. SCHIMBAREA LA FAȚĂ A DOMNULUI. În această zi nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă. SCHIMBAREA LA FAȚĂ A DOMNULUI. În această zi se interzice scăldatul. De la Probajenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în rău. O coborât
SCHIMBAREA LA FAȚĂ, pe 6 august. Ce nu trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101892_a_103184]