237 matches
-
oglinzii / mă privesc / ochii tăinuiți ai unui zeu. // În acele zile umblu prin lume / ca Dyonisos / înconjurat de o mulțime veselă." Veselie reală și amăgire temporală, opusă stării de spirit pe care o constatase la oamenii din jurul său prea repede pieritul Nicolae Labiș, pe la mijlocul anilor 50: "când se încearcă a se ucide duioasa rușine a omului / dragostea lui pentru sine". Răsfățul vârstei tinere mă împingea să mă refuz pe mine însumi, cel de azi, într-o compoziție declarativă de pe la mijlocul culegerii
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
Aisling i-a spus George. (Michael era iubitul lui Judy. Aisling era colega de serviciu a lui Michael. George era soțul lui Aisling. Iar George era colegul de serviciu al lui James.) — Deci toată lumea știe, am spus eu cu voce pierită. A urmat o pauză. Judy arăta de parcă-i venea să moară. Atunci înseamnă că e adevărat, am continuat eu. Cred că da, a zis Judy evident jenată. —Știi cine e femeia asta? am întrebat-o simțindu-mă superpenibil că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
tăcută și șocată și m-a ciupit de bărbie. Doar nu mai ești supărată din cauza situației ăleia cu Denise, nu? m-a întrebat el de parcă ar fi fost ceva absolut ridicol. — Păi, sincer, mai sunt, i-am răspuns cu voce pierită. Simțeam că, acum când James se purta așa de frumos cu mine, nu aveam dreptul să mă plâng de nimic. Dar n-a însemnat nimic, a protestat el râzând. N-a fost decât o reacție la felul în care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Londra. Existase o vreme când și eu operam la viteza asta cu cea mai mare ușurință. Dar acum funcționam pe ritmul din Dublin, așa că devenisem mai lentă și mai relaxată. Am rămas în picioare, în holul de la sosiri. Eram îngrozită, pierită, mă simțeam copleșită de numărul enorm de oameni și-mi ceream scuze, cu voce pierdută, de la toate persoanele care se loveau de mine și mă apostrofau pe un ton ridicat. După care mi-am revenit. În fond, era doar Londra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
enervat. Deci vrei să-ți spun ceva de genul „Claire, ești o persoană minunată și nu știu de ce te-am înșelat, pentru că tu ești așa de extraordinară“. Asta vrei să auzi? „Da“, m-am gândit. — Nu... am spus cu voce pierită. Doar că... — Vrei ca eu să-mi asum toată vina, nu-i așa? a zis James ridicând vocea. Vrei ca eu să fiu băiatul rău din poveste, „bărbatul pe care tu și prietenii tăi adorați să-l urâți“, așa-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
o dată asta: a oprit-o pe Susan Sarandon pe stradă și a întrebat-o unde o mai întâlnise. Mergeau cumva la aceeași sală de fitness? Fusese cumva la „Friend of Bill’s“? O întâlnise la dermatolog? Apoi, cu o voce pierită, Rachel spusese Thelma și Louise și se dăduse înapoi, foarte stânjenită. Dar bărbatul misterios s-a oprit să-mi vorbească. Hei, micuțo, a zis. Cum îți merge? — Bine, am răspuns, dând din cap disperată. —Ești sora lui Rachel, nu? Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mișcare de flux?“ — Da! — Oh, la naiba, asta chiar seamănă a contracție. Deodată am fost îngrozită. —O să naști! Ceva mi-a atras privirea: o băltoacă se întindea pe podeaua proaspăt spălată. Răsturnase cumva ligheanul cu apă? —Anna, a zis Jacqui pierit, mi s-a rupt apa? Am crezut că o să leșin. Apa ieșea de sub fusta lui Jacqui. Într-un acces de panică, am acuzat-o: — Unde ți-a fost capul, să te apuci să speli afurisita de podea? Acum uite ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
VIII. Plîntarea pomilor: Facerea gropilor - Alegerea pomilor - Pregătirea pomilor - Timpul plîntărei pomilor - Plîntarea însăși - Parii și păruitul pomilor. Capitul IX. Tractarea pomilor: Retezarea crengilor - Tractarea mai departe a coroanei - Proptirea și brăzdarea pomilor - Întinerirea pomilor - Realtoirea pomilor bătrâni - Înlocuirea pomilor pieriți - Tractarea pământului în pomăt. Capitul X. Animalele stricăcioase pomilor, boalele și alte neajunsnri. A) Animalele: Sugătoar[e]le - Paserile - Omidele - Gândacii de mai (cărăbuși) și coropișnițele - Diverse alte insecte. B) Boalele: Tăciunele - Cangrena - Curgerea de gumă și idropica - Gălbinarea și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mare și cele câteva mii de dolari rămase din moștenirea lui Arthur în ultima încercare de a o salva, procedase așa mai mult din mândrie decât dintr-un simț al afacerilor. M-a concediat oficial, spunându-mi pe un ton pierit, „Augie, reprezinți un lux pe care nu mai pot să mi-l permit.“ Dingbat și doamna Einhorn au avut grijă de el în acea perioadă când a rămas închis în birou, cumplit lovit, dărâmat, muncit de gânduri negre, nebărbierit zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Nu pot să te mai las neocrotită în casa asta coruptă. O să comand un taxi. Ridică telefonul. Dar Pearl vine și ea... Nu, firește că nu. John Robert comandă taxiul. Pearl deschise ușa și anunță că valiza e pregătită. Hattie, pierită, se lăsă în fotoliul de bambus. Nu plângea. Respira zgomotos de parcă se sufoca și trăgea cu ambele mâini de gulerul rochiei. După ce repuse telefonul în furcă, John Robert se uită, posomorât, la ea și începu să-și muște încheieturile degetelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pentru că e aproape decembrie și În ultimele două nopți temperatura a scăzut sub cota de Îngheț. Cum rezerva de cărbuni s-a dus (pentru că n-am știu să avem grijă), frigul e nemilos În dormitor. Așa că inimile mai degrabă scîrțîie pierit. Și, cum nimeni nu-și imaginează că rezultatul tragerii are vreo importanță În criteriile de acordare a permisiei, scîrțîie o dată În plus și de ciudă. Și aici funcționează la fel de bine un principiu general de viață sub comunism: se descurcă fiecare
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să te ajuți cu orișicine. Murind vecinul tău de lângă casă, Pe umerii tăi el grijile le lasă. Un măgar ce se-nsoțea c-un cal cam necioplit, Acesta nu-și ducea decât ce-avea menit, Iar sărmanul dobitoc împovărat, el cădea pierit. El se rugă de cal să îl ajute și pe el nițel: Că de nu, în oraș, nu va ajunge viu defel. "Rugămintea-mi, zise el, nu e neîndreptățită: Povara mea e-un joc, pe jumătate împărțită". Dar calul nu
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nu sunt cunoscute, deoarece arhivele ecleziastice sunt inaccesibile istoricului laic obișnuit. În ultimii ani, datorită unui impuls venit din spațiul catolic german, a Început munca de redactare a unui Martirologiu al României, care să-i cuprindă pe slujitorii tuturor cultelor pieriți În gulagul comunist. Însă, pe parcursul elaborării acestei opere absolut necesare, intitulată Martiri pentru Christos În perioada comunistă și aflată sub patronajul Patriarhiei Române, reprezentanții BRU au formulat obiecții serioase asupra metodologiei, mai precis asupra modului de redactare a fișelor. Una
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Prispa cu greieri În toamnă vara fiind desigur trecută este locul În care s-a pripășit nostalgia, locul unde o ființă tomnatecă Își petrece serile. Exuberanța verii s-a restrîns acum la acest cîntec fragil, sfielnic, cu mici izbucniri degrabă pierite. A fost oare vară vreodată? Sau totul este doar acest fior sincopat, fabulos poate, care ne retrimite către acel orizont aproape neverosimil acum. Și vara anului, și vara vieții sînt deja pierite În poveste. Și totuși, bătrînul stă seară de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
acest cîntec fragil, sfielnic, cu mici izbucniri degrabă pierite. A fost oare vară vreodată? Sau totul este doar acest fior sincopat, fabulos poate, care ne retrimite către acel orizont aproape neverosimil acum. Și vara anului, și vara vieții sînt deja pierite În poveste. Și totuși, bătrînul stă seară de seară de taină cu greierii. Ce-i spun greierii este, fără doar și poate, la propriu vorbind, doar o poveste. Și, În mod ciudat, e parcă povestea vieții lui. Și-a tuturor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de pildă, folosește retorica Întrebărilor fără răspuns, care pun doar pe gînduri și induc starea de dezolare a celui ce se identifică spontan cu catargele și păsările călătoare pierite În imensitatea unor oceane gemene prin indiferență și adversitate. Sonoritatea fîlfîitoare, pierită cînd ca o pîlpîire stinsă, cînd ca un plesnet de bici, a leit-motivului va-lu-ri-le, vîn-tu-ri-le umple pînă la refuz urechile cititorului cu rumoarea potrivnică a neînțelesurilor. Tristețea pare a nu-și găsi Împăcarea. Gonirea norocului și a idealurilor nu este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nu e departe, un satelit prietenos care-și vedea de treaba lui, rotindu-se cu încetineală de jur-împrejurul globului. Și apoi, mult, mult mai departe, stelele țâșneau și se rostogoleau și piereau, prăvălindu-se tăcut și stingându-se, stele mute, căzătoare, pierite, căzând de nicăieri către nicăieri, într-o inimaginabilă extincție. Și cât de multe erau, de parcă în sfârșit cerul se sfărâma și se desfăcea în bucăți. Iar eu voiam să-i arăt toate acestea tatălui meu. Mai târziu, mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
că mi-i silă de el, pentru că este un nesimțit și jumătate. Trebuie să vă spun cinstit că eu nu sînt imparțial cînd vorbesc de dobitocul ăsta nenorocit. Asta ca să judecați dumneavoastră imparțial. Deci, Duhan a umplut roaba cu gobăi pierite și a pornit spre bulboană. Pe drum se întîlnește cu învățătorul Luca, un om simțit aproape la fel de mult ca și mine. Domnule Duhan, îngroapă-le, nu le arunca la bulboană. Sînt bolnave, o să transmită boala peste tot. Și ce? Dure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tam... Dănuț rămase împietrit și nu mai știa ce să facă. Privea tot dezastrul și în urechi îi răsuna melodia aceea insuportabilă. Cînd Cristi trecu pe lîngă el, după ce-și terminase treaba, de-abia mai putu să-l întrebe pierit : „De ce-ai făcut asta ?“. Văru -său îi aruncă peste umăr, pășind țanțoș : „Acum lucrez pentru Barbu !“. Dănuț stătea pironit în continuare în mijlo cul curții, fără să mai vadă nimic în jurul lui. În timpul acesta, Serghei Luminița se ridicase și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pentru erou, prunc, Ileana, Costânceana, pușcă, sabie, cal. Toate ipostazele poartă însă amprenta spirituală a vulpii, care anulează jocul de măști, odată decodată: „- Îi foarte frumos calu ăsta de n-ar ave păru aista ca de vulpe-n frunte. Odat-o pierit. O rămas împăratu jos de pe cal” (Urmeniș - Maramureș). Numeroase mituri fac din vulpe un erou întemeietor, a cărui ambivalență morală constituie „un dublu al conștiinței omenești” și tocmai această apropiere o face aptă să mijlocească accesul omului către planul superior
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
niciodată la lupta sa pentru libertate, indiferent de duritatea opreliștilor ce-i apar în cale. Cine trece azi pe ulița dinspre grădina Imbrii, prin fața casei lui Victor al lui Lonu, numai dacă nu vrea nu va auzi cântecul tot mai pierit, plin de amar și de durere al Lonoaicii: Foie verde siminic, auzita-ți de-un voinic ? Foaie verde de secară, de Budac din Cârțișoară. El de tinerel băiat, tot prin codrii a umblat. Da-ntr-o zi pe înserat, Budac
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în raiul oferit de aristocrația maghiară. Între acești 40.000 de români omorâți de unguri și secui intră: 4 prefecți și 10 tribuni, 100 de centurioni căzuți în lupte, 100 de preoți și protopopi spânzurați, 300 de sate arse, restul pieriți, tăiați, împușcați, spânzurați, căzuți în lupte. Dacă anul revoluționar 1848-1849 poate fi considerat o „primăvară a popoarelor”, pentru românii din Transilvania a fost o lungă iarnă, din care au ieșit printr-un război revoluționar purtat împotriva împilatorilor de veacuri ă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
îmi spune cu voce egală: „Dacă pleci mâine ai să ai un accident rău pe drumul de întoarcere și cei dragi ție vor plânge. Ai intrat într-un nor de energie rea.” Rămân fără cuvinte și după un timp întreb pierit cum pot evita norul de energie rea. Îmi răspunde că trebuie să rămân liniștită, fără să mă urc în niciun autovehicul și fără să ies la șosea, timp de șapte zile. După care, va trebui să mai întrebăm spiritele. Contemplez
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Eu, Grimoald și Rodoald am reușit în fine să încălecăm. Multe femei însă, văzându-i pe avari apropriindu-se, și-au strâns copiii la piept, rămânând acolo, paralizate de spaimă. L-am căutat din ochi pe Gumbert și l-am văzut pierit. I-am hotărât soarta și am ridicat spada de care făcusem rost în luptă, ca să-l omor. La vârsta lui fragedă, n-ar fi putut să se țină pe cal doar de hățuri și fără șa. Atunci el m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
De la mînia-mi fioroasa spre chipul tău care-i părere. Enion, revino. De ce se stinge biata-ți față precum un nor de ploaie 200 Topindu-se, șiroi de lacrimi care cad, lacrimi și altceva nimic! Enion, Fără substanță, fără glas, plîngînd, pierit-ai, lacrimi și altceva nimic! Enion, Pierit-ai pe vecie din fața ochilor de apă ai lui Tharmas? Mînie, Mînie din sînu-mi nicicînd nu se va stinge: vînturi și ape de durere Mistuind totul, pînă la capăt mistuind. Sfîrșitu-s-au Iubirea și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]