225 matches
-
lasă-mă-n căldură / ca pe un animal / și lasă-mă- ntorsură / ca valul mării, val / și încrețește-mi pielea / și părul tău sălbatic / și lasă- mi în picioare / un fel de mers apatic / lunatic / sub rază / fără îngenunchere / de argint pieritor... («Seara pe deal» - AmNS, 197 sq.); Mă lungisem către tine / tu departea, tu, departea mea, / tu îndepărtato, tu înstrăinato în mulțime / până ți-am fost rază de la stea. / Mai întâi de drag de sărutare / gura trompă mi-o făcui, de
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
înplinitul în dulcele alean. Iar de o vrea Măritul pe-acolo să ne uite Vecii nenumărate de timpuri curgătoare, Vom veșnicii de-apururi în raiuri ne-ncepute Și-om fi Adamii lumii atoate simțitoare. *** Eu știu că numai marea, cu unda-i pieritoare Mi-aduce de departe ce-a taină din trecut, Și-n val de amintire îmi pune la picioare Mărgeanul pur ce fost-a, iubirea de-nceput. Referință Bibliografică: LA MARGINEA MĂRII / Mircea Dorin Istrate : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LA MARGINEA MĂRII de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343944_a_345273]
-
fi pângărită de unde ce vin și se duc într-o devenire neîncetată până în ceasul cel din urmă. Imaginea lor te cuprinde cu totul, te scufundă în umbra adevărului. Ei bine, Iselin, lacul e creația, piatra e karma, iar undele sunt pieritorii, oameni în iluzia propriei lor plăsmuiri. Nimic nu e ceea ce pare, lumea asta e o iluzie, o copie a realității absolute. Elena e o plăsmuire, Iselin! Toate cele din juru-ti sunt doar deșertăciune, supuse recurenței și karmei. - Vrei să zici
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
august 2015 Toate Articolele Autorului Glasul pașilor desculți Prin porți neînchise de cer privesc aevea ecoul eternităților; ce'și coboară, domol, solfegii aldine în zbuciumul acestui prezent zgomotos! Le simt... asezandu'și cuminți iubiri, prea virgine, în ale noastre luturi pieritoare! Ascult glasul veacurilor invitându'și înțelepții, pe cărarea timpului, la șezătoare! Cât de frumos știu ele să ofere potecilor neumblate de soare blând verde de iarbă ce'și leapădă roua spălând cu lumina, de praf și de țină, a noastre
GLASUL PAŞILOR DESCULŢI de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343335_a_344664]
-
nr. 1876 din 19 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Din taina unui val Mi-ești drag, precum mi-e marea cu ale ei talazuri ce zdruncină în țărmuri, nemuritoare ploi. Mi-ești drag precum potopul Ce încumetă în șiroaie, tăcerii pieritoare, al lacrimilor dor. Mi-ești drag, precum mi-e luna când oglindește în ape din toamne ruginii al frunzelor șirag. Mi-ești drag, precum speranța din vise, ce în taină coboară-n dimineața seraficelor nopți, bagheta unui Mag. Aș aminti
DIN TAINA UNUI VAL de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343352_a_344681]
-
publicat în Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016. Din taina unui val Mi-ești drag, precum mi-e marea cu ale ei talazuri ce zdruncină în țărmuri, nemuritoare ploi. Mi-ești drag precum potopul Ce încumetă în șiroaie, tăcerii pieritoare, al lacrimilor dor. Mi-ești drag, precum mi-e luna când oglindește în ape din toamne ruginii al frunzelor șirag. Mi-ești drag, precum speranța din vise, ce în taină coboară-n dimineața seraficelor nopți, bagheta unui Mag. Aș aminti
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
cer, și glasul ciocârliei, ori zâmbetul ninsorii, verdele crud al ierbii, Citește mai mult Din taina unui valMi-ești drag, precum mi-e mareacu ale ei talazurice zdruncină în țărmuri,nemuritoare ploi.Mi-ești drag precum potopulCe încumetă în șiroaie,tăcerii pieritoare,al lacrimilor dor.Mi-ești drag, precum mi-e lunacând oglindește în apedin toamne ruginiial frunzelor șirag.Mi-ești drag, precum speranțadin vise, ce în tainăcoboară-n dimineațaseraficelor nopți,bagheta unui Mag.Aș aminti și vântul,petalele și norii,picturi din
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
1679 din 06 august 2015. Glasul pașilor desculți Prin porți neînchise de cer privesc aevea ecoul eternităților; ce'și coboară, domol, solfegii aldine în zbuciumul acestui prezent zgomotos! Le simt... asezandu'și cuminti iubiri, prea virgine, în ale noastre luturi pieritoare! Ascult glasul veacurilor invitându'și înțelepții, pe cărarea timpului, la șezatoare! Cât de frumos știu ele să ofere potecilor neumblate de soare blând verde de iarbă ce'și leapădă roua spălând cu lumină, de praf și de tină, a noastre
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
de frumos știu ele să ofere timpului nesfârșire; Citește mai mult Glasul pașilor desculțiPrin porți neînchise de cerprivesc aeveaecoul eternităților;ce'și coboară, domol, solfegii aldineîn zbuciumulacestui prezent zgomotos!Le simt... asezandu'și cumintiiubiri, prea virgine,în ale noastre luturi pieritoare! Ascult glasul veacurilorinvitându'și înțelepții,pe cărarea timpului,la șezatoare! Cât de frumos știu elesă oferepotecilor neumblate de soareblând verde de iarbăce'și leapădă rouaspălând cu lumină,de praf și de tină,a noastre picioare!...Cât de frumos știu elesă
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
transpar vibrațiile unei pasiuni ce se transformă în versuri care par a răscoli momentul. Ritmul sângelui animă tușările fluxului liric. Efect poesc, avem acest detaliu al "sufletului din cioburi": "corbul/ mi-a/ șoptit/ aievea/ despre/ o/ veșnicie/ care/ înfruntă/ gândul/ pieritor/ iert/ neștiința/ ce/ crescuse/ printre/ ierburi". Neliniștea, bine camuflată, ar putea constitui paradoxalul liant caracteristic textelor din carte, nelipsite de impresionanta rezonanță a lacrimilor. "Iubirea de femeie" ia adevărate proporții alchimizante: "mă mint/ că te-aș putea pierde/ scornind mă
DEZMĂRGINIRI DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379137_a_380466]
-
vieții, prin scânteia de divinitate cu care a fost înzestrat la facerea sa (universul lăuntric numit îndeobște suflet sau spirit), el are șansa ca prin credință, iubire și smerenie să se mântuiască, lucru echivalent cu depășirea condiției sale de ființă pieritoare. Prin urmare, fiind omul cea mai formidabilă și mai subtil-armonioasă îmbinare de materie și spirit, respectiv de aparențial și substanțial (dintre toate formele viului cunoscute până în clipa de față, doar lui i-a fost dat limbajul articulat, rațiunea și conștiința
CE ANUME ŞTIM DESPRE NOI ÎNŞINE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381043_a_382372]
-
și mai nelegiuiți, a se citi mai ostili Atotputernicului, atunci când și-ar putea folosi un procent mai mare din capacitatea creierului. De reținut că sănătatea trebuie înțeleasă ca rezultatul tainicei și necontenitei întrepătrunderi dintre material (trup) și spiritual (psihic), dintre pieritor și nepieritor. Omul este zdravăn și cu poftă de viață doar dacă ambele componente ale ființei sale sunt sănătoase, potrivit maximei antice: Mens sana in corpore sano (Minte sănătoasă în corp sănătos). --------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației 2 februarie 2017 Referință
CE ANUME ŞTIM DESPRE NOI ÎNŞINE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381043_a_382372]
-
Savanții le-au spus simplu: sunt unghiuri-paralaxe Care-i ajută-n calcul să afle dintr-o dungă Distanța pân' la care nicicând nu pot s-ajungă.... EU SUNT BOLIDUL Eu sunt bolid în flăcări peste zboruri, Jar simultan etern și pieritor, Eu sunt străluminarea-n meteoruri - Pot și în foc, ș-n ger să vă-nfășor... Cu suflet grav, detest umila slavă, Mulți nu vor ști vreodată cine sânt, Forțat, băui din cupa cu otravă, Dar iată-mă: calc zdravăn pe
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
la telefonul lui Ovidiu. În viață, inconștient, alergăm după siguranță, însă mai tot timpul trebuie să ținem piept puhoiului de incertitudini care năvălesc peste noi la orice pas. Omul este condamnat să aleagă, lipsit de privilegiul cunoașterii absolute, petrecându-și pieritoarea existență pe pământ între “da”, “nu” și “poate”. Acest “poate” reprezintă apogeul opțiunii pentru oricare individ conștient că există cel puțin două variante și neglijând involuntar că alegerea este rodul gândiri și convingerilor sale. Numai că, dacă îndoiala pune stăpânire
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
NESUPUSE Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1568 din 17 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Ecouri nesupuse În singurătatea care ne frământă Nici chiar amintirea nu-i o alinare Dragostea rănită e aripă frântă Și e grea tristețea ființei pieritoare. Iubirea rebelă nu-i impietate! Gândul n-are stavili, și-n zig-zag de fluturi Ne-a decis destinul. Spre eternitate Cu visari bizare vom sfârși pe scuturi. În plăceri tardive - bulversând infernul Căutăm vibrații ca să ne devore Dragostei frivole îi
ECOURI NESUPUSE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372478_a_373807]
-
care oricum se află în stadiul incipient de noviciat și catehumenat. Nu putem ignora faptul că ea trebuie să-I susțină pe oameni nu doar din punct de vedere moral - duhovnicesc, chiar social, prin grija față de trup, care deși este pieritor are o valoare inestimabilă deoarece el reprezintă organismul în care omul își lucrează mântuirea. Biserica are o atitudine critică, dar în același timp constructivă și iubitoare față de lume, astfel încât ea niciodată nu este împotriva acesteia, ci pentru ea, este în
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT ŞI BISERICĂ ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, ÎN CONTEXTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 26 din [Corola-blog/BlogPost/344972_a_346301]
-
e greu să cred că umbra coroanei prea flămândă să ardă-n focul liber de gânduri și de vieți a răsucit uitarea în inima de piatră a oamenilor astăzi pe tălpi de fum se-ndreaptă cuvântul spre ieșirea din sunet pieritor pentru a fi rezervă de scut umplând tăcerea cu pata vorbitoare a unui chip de lut pe vatra înghețată umbra de grâu așteaptă să fie coaptă-n firea omului fără chip în întuneric zale din lanțul fără capăt lasă în
UMBRA DE GRÂU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347844_a_349173]
-
află în stadiul incipient de noviciat și de catehumenat. Nu putem ignora faptul că ea trebuie să-i susțină pe oameni nu doar din punct de vedere moral - duhovnicesc, ci chiar și social, prin grija față de trup, care deși este pieritor are o valoare inestimabilă deoarece el reprezintă organismul în care omul își lucrează mântuirea. Biserica are o atitudine critică, dar în același timp constructivă și iubitoare față de lume, astfel încât ea niciodată nu este împotriva acesteia, ci pentru ea, este în
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
Vercingetorix, din nou Roma În lux și splendoare Cornelia, mama fraților Grahi Apoi Roata , mașina, avionul Racheta, fără hotare Înconjurând planeta. Cât de puține din câte au fost Au rămas! Și câte din câte au fost Nu sunt pierite între pieritoare Netrecute În enciclopedii sau dicționare Purtătorii torțelor știu drumul ! Referință Bibliografică: Zidurile deșertăciunii / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul II, 06 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ZIDURILE DEŞERTĂCIUNII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348393_a_349722]
-
peste care aripa gloriei scenice își așezase cu repeziciune duhul, DALIDA s-a numărat însă printre acei puțini slujitori ai cântului pe deplin conștienți de efemeritatea acestui fast cromatic cu multă minuție construit, reducând arta în ansamblul ei la farmecul pieritor al iluziei descompuse a vieții. Știa că totul va avea un sfârșit pentru ea într-o bună zi, iar sentimentul că face parte din categoria acelei biblice drahme împărătești pierdute în apele hâde ale chipului morții de sine și al
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
Pruncul Unic doarme Sfințind poporul Israel Magii cei trei surâd ferice Gândind cum ceea ce-au vestit Și semnele ce studiat-au, Destinul azi a împlinit! Ninge sublim,ninge feeric Cum niciodată n-a mai nins Și-n suflete-ne pieritoare, Steaua Speranței s-a aprins... Vom vrea trăi mai buni,mai sinceri, Clipă de clipă să iubim, Asemeni Lui,ce ne-a-nvățat ca Măcar de-un fulg... să nemurim! Dan Mitrache,Bălcești,21.12.2014 Referință Bibliografică: CRĂCIUN / Dan
CRĂCIUN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376689_a_378018]
-
În ziua de miercuri, în timp ce Iisus se odihnea, în curtea Sinedriului ( consiliul bisericesc), preoții stabileau cu Iuda Iscarioteanul, prețul trădării. Un preț de numai treizeci de arginți. În momentul de față, mă întreb: „Oare, pentru câți «arginți», pentru câte lucruri pieritoare și nefolositoare, trădăm deseori pacea, dragostea și bunătatea lui Dumnezeu?” Acești arginți pot deveni idoli în viața noastră, punând preț mai mult pe lucrurile materiale, ignorând Jertfa Mântuitorului și Învierea Sa. Joi, pentru că a simțit că a sosit ceasul morții
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
cu totul negativ, orice mod determinat de-a fi, totuși, pe de altă parte, se întîlnește și la ei felul mai pur de reprezentare al panteismului adineaori amintit, panteism care scoate în evidență imanența divinului în individualul dat intuiției și pieritor. Fără îndoială, în acest fel de a cunoaște am putea crede că regăsim mai mult o asemănare cu acea unitate nemijlocită a gîndului pur și a sensibilului pe care am întîlnit-o la parsi; dar la parși Unicul și Excelentul este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fericirea cea mai mare a omului este moartea" (326, 11); deoarece "nu există leac pentru cei morți" (330, 9); iar "moartea celui născut este tot atît de sigură ca și nașterea celui mort" (331, 4); "tot ce se naște e pieritor" (331, 7); "bătrînețea și moartea sînt doi lupi nimicitori ai viețuitoarelor, fie tari, fie slabe, fie mici, fie mari" (340, 16); "moartea nu iubește și nu urăște pe nimeni; ei ne plecăm capul cu toții, ca firele de iarbă în fața furiei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
august 1880] ["FAȚĂ CU ȘTIRILE... Față cu știrile publicate de ziare străine despre ivirea de bande armate la marginele Dobrogei, foaia oficioasă din Strada Doamnei găsește de cuviință a desluși opinia publică că n-au fost decât niște bieți turci, pieritori de foame, cari nu mai găsesc alt mijloc de trai decât acela de-a se înarma și de-a prăda. Cu atât mai bine dacă nu e nimic mai mult. Am reprodus acele faime fără a le da importanță și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]