110 matches
-
94. Zboraș Sergiu, fiul lui Victor (fiul lui Vasile, născut la 9.01.1933 în localitatea Onești) și Ludmila, născut la data de 27 februarie 1986 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Pietrăriei nr. 5. (3.421/2008) 95. Zotea Gheorghe, fiul lui Simion și Vasilița (născută la 26.04.1932 în localitatea Mingir), născut la data de 18 septembrie 1965 în localitatea Mingir, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în
ORDIN nr. 1.134/C din 7 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210163_a_211492]
-
173. Posmac Ana, fiica lui Paiu Ștefan și Teodora (născută la 20.02.1940 în localitatea Borogani), născută la data de 15 martie 1963 în localitatea Borogani, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetă��ean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Str. Pietrăriei nr. 19. (9.529/2003) 174. Pricop Tatiana, fiica lui Nicolae și Ludmila (fiica lui Casian Tihon și Elena, născută la 3.06.1915 în localitatea Olănești, județul Tighina), născută la data de 7 octombrie 1977 în localitatea Antonești, județul
ORDIN nr. 2.451/C din 22 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203211_a_204540]
-
data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 537 Uzufructuarul se folosește asemenea întocmai că proprietarul de minele, pietrăriile și nisipurile ce sunt în exploatare la deschiderea dreptului de uzufruct. Dacă însă se atinge de o exploatare, care nu s-ar putea face fără o concesiune, uzufructuarul nu se va putea bucura de ea fără a dobândi mai întâi
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 538 Uzufructuarul n-are nici un drept asupra minelor și pietrăriilor nedeschise încă, nici asupra nisipurilor a caror exploatare nu e încă începută, nici asupra comorii care s-ar putea găsi în cursul uzufructului sau.*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
de servitute și în genere de toate drepturile de care se poate folosi proprietarul, si se folosește întocmai că însuși proprietarul. (Cod civil 517, 554, 576 și urm., 639). Articolul 537 Uzufructuarul se folosește asemenea întocmai că proprietarul de minele, pietrăriile și nisipurile ce sunt în exploatare la deschiderea dreptului de uzufruct. Dacă însă se atinge de o exploatare, care nu s-ar putea face fără o concesiune, uzufructuarul nu se va putea bucura de ea fără a dobândi mai întâi
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 septembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234830_a_236159]
-
învoirea guvernului. -------- Dispozițiile art. 537 nu mai sunt aplicabile, întrucât, potrivit art. 135 alin. (4) din Constituția României, bogățiile de orice natură ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Articolul 538 Uzufructuarul n-are nici un drept asupra minelor și pietrăriilor nedeschise încă, nici asupra nisipurilor a caror exploatare nu e încă începută, nici asupra comorii care s-ar putea găsi în cursul uzufructului sau. Articolul 539 Proprietarul nu poate prin faptul sau nici cu orice chip vatămă drepturile uzufructuarului. Uzufructuarul
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 septembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234830_a_236159]
-
Oprișeni Comuna Ungheni Sate: Bosia, Coada Stâncii, Mânzătești, Ungheni Comuna Victoria Sate: Victoria, Frăsuleni, Icușeni, Luceni, Sculeni, Șendreni, Stânca Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Comuna Aroneanu Sate: Aroneanu, Dorobanț, Rediu Aldei, Șorogari Comuna Bârnova Sate: Bârnova, Cercu, Pietrăria, Păun, Todirel, Vișan Comuna Ciurea Sate: Ciurea, Curături, Dumbrava, Hlincea, Lunca Cetățuii, Picioru Lupului, Slobozia Comuna Dobrovăț Sat: Dobrovăț Comuna Grajduri Sate: Grajduri, Corcodel, Cărbunari, Lunca, Poiana Cu Cetate, Pădureni, Valea Satului Comuna Holboca Sate: Holboca, Cristești, Dancu, Orzeni, Rusenii
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
6 Bl. 616 Fdc. Păun Std. Păun Str. Păun Tre. Păun Fdt. Perjoaia Ale. Petre Buzatov Str. Petre Buzatov Str. Petre Jitaru Str. Petre Vancea Str. Petru P. Condrea Str. Petru Th. Missir Ale. Piatra Sfântă Str. Piatra Sfântă Fdt. Pietrăriei Tre. Pietrăriei*(D) Ale. Pinilor Str. Plantelor 1 Bl. 754; 3 Bl. 754; 5 Bl. 753; 7 Bl. 753; 9 Bl. 752; 17; 37; 39 Str. Plantelor 2 Bl. 765; 4 Bl. 755,6 Bl. 755,8 Bl. 755; 10
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
616 Fdc. Păun Std. Păun Str. Păun Tre. Păun Fdt. Perjoaia Ale. Petre Buzatov Str. Petre Buzatov Str. Petre Jitaru Str. Petre Vancea Str. Petru P. Condrea Str. Petru Th. Missir Ale. Piatra Sfântă Str. Piatra Sfântă Fdt. Pietrăriei Tre. Pietrăriei*(D) Ale. Pinilor Str. Plantelor 1 Bl. 754; 3 Bl. 754; 5 Bl. 753; 7 Bl. 753; 9 Bl. 752; 17; 37; 39 Str. Plantelor 2 Bl. 765; 4 Bl. 755,6 Bl. 755,8 Bl. 755; 10 Bl. 756
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
HCL nr. 298/12.11.2009 Str. Octavian Goga Str. Păcii nr. 1 -5, 17- 19/4-6 Str. Păcii nr. 21/8- 14 Str. Păcii nr. 7-15/2 Str. Pictor Dumitru Dacian Str. Pictor Panaiteanu Str. Pictor Romeo Calancea Str. Pietrăriei Str. Plevnei Str. Plopului Str. Prieteniei Str. Privighetorii Str. Prof. Eusebie Popovici Str. Putna Str. Rarău Str. Rândunicii Str. Socului Str. Spicului Str. Spiru Haret*30) ---------- *30) Porțiune din Str. Gheorghe Doja cuprinsă între nr. 221A-231 care și-a schimbat
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Bârnova (în trecut, Buciumi) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bârnova (reședința), Cercu, Păun, Pietrăria, Todirel și Vișan. Comuna se află în sudul județului, în vecinătatea sudică a municipiului Iași. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Vaslui. Din acest drum, la Păun, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ248D, care
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
1,66%). Pentru 7,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Buciumi", făcea parte din plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Buciumi, Păun, Bârnova cu Pietrăria, Vlădiceni și târgușorul Socola, având în total 2287 de locuitori. În comună funcționau două mănăstiri, patru biserici, două școli de băieți cu 85 de elevi, o școală de fete cu 51 de eleve, și o moară cu aburi. Anuarul Socec
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
școli de băieți cu 85 de elevi, o școală de fete cu 51 de eleve, și o moară cu aburi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Codru, având 1845 de locuitori în satele Bârnova, Buciumi, Păun, Pietrăria, Socola, Vlădiceni și Vișan. După al Doilea Război Mondial, comuna a primit denumirea de "Bârnova", întrucât satul Buciumi a fost desființat și inclus în Iași. În 1950, comuna Bârnova a fost inclusă în orașul regional Iași, reședința regiunii Iași. În
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. În comuna Bârnova se găsesc mănăstirile Bârnova (1626-1629) din satul Bârnova și Mănăstirea „Piatra Sfântă” (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea) din satul Pietrăria, ambele ansambluri-monument istoric de arhitectură de interes național. Mănăstirea Bârnova cuprinde biserica „Sfântul Gheorghe” (1626-1629), chiliile (1728), ruinele din incintă, turnul de poartă și zidul de incintă (secolul al XVII-lea); iar mănăstirea Piatra Sfântă cuprinde în ansamblul său biserica
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
Pietrăria este un sat în comuna Bârnova din județul Iași, Moldova, România. Satul Pietrărie sau Pietrăria se află în Comuna Bârnova, Județul Iași, având un numar de aproximativ 600 de locuitori. Satul este atestat documentar din anul 1801, prin jalba colectivă
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
Pietrăria este un sat în comuna Bârnova din județul Iași, Moldova, România. Satul Pietrărie sau Pietrăria se află în Comuna Bârnova, Județul Iași, având un numar de aproximativ 600 de locuitori. Satul este atestat documentar din anul 1801, prin jalba colectivă semnată de toți locuitorii, jalba adresată domnitorului de atunci și în care se
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
Pietrăria este un sat în comuna Bârnova din județul Iași, Moldova, România. Satul Pietrărie sau Pietrăria se află în Comuna Bârnova, Județul Iași, având un numar de aproximativ 600 de locuitori. Satul este atestat documentar din anul 1801, prin jalba colectivă semnată de toți locuitorii, jalba adresată domnitorului de atunci și în care se arată că
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
pietrarilor, podarilor și cărămidarilor". La început pietrarii locuiau în Iași, după cum vedem în Catastiful Iașilor din 1755, însă datorită drumului anevoios până pe Dealul Repedea de unde scoteau lespezile de piatră, au hotărât să se mute la poalele carierei. Astfel apare satul Pietrărie. Neobișnuit este faptul că ei nu aveau, ca celelalte bresle, o biserică a lor. Iar în toată istoria Pietrăriei nu se vorbește nicăieri despre vreun loc de închinăciune zidit din temelii de această breală. Însă, locul unde ei mergeau la
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
drumului anevoios până pe Dealul Repedea de unde scoteau lespezile de piatră, au hotărât să se mute la poalele carierei. Astfel apare satul Pietrărie. Neobișnuit este faptul că ei nu aveau, ca celelalte bresle, o biserică a lor. Iar în toată istoria Pietrăriei nu se vorbește nicăieri despre vreun loc de închinăciune zidit din temelii de această breală. Însă, locul unde ei mergeau la rugăciune și își păstrau stagul breslei a fost biserică Sf. Nicolae din Iarmaroc sau de pe drumul Socolei. Această biserică
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
este doar istorie. După anii 1990 biserică a fost rezidiă în apropierea celei vechi. Tot în această regiune se află un renumit izvor atestat documentar din anii 1660 și modernizat în anul 2008, celebra carieră, releul, numeroase peșteri. De istoria Pietrăriei se leaga și Mănăstirile Bârnova, Cetățuia și Schiul Tarata, precum și Mănăstirea Clătea sau Clatia, zidita de Vameșul Păun pe la 1667 în oglindă cu celebra Cetățuie (1672) a socrului sau, Ducă Vodă.
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
-lea-al XVI-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea). În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice situl „Pietrăria din Valea Hainei”; așezarea fortificată de la Crivești; situl de la Hârtop; situl din punctul „Râpa de la Șipot”; situl de la „Fundu”; vatra medievală a satului (toate din zona satului Crivești); și situl de „la Cruce în Fundoaia” de la nord-est de Fedeleșeni. Celelalte
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
de copii și două biserici: una aparținând mănăstirii Brebu și alta în satul Pietriceaua, construită în 1855 de către locuitori. Localnicii se ocupau cu agricultura (cultura porumbului și ovăzului, apicultura, cultura pomilor fructiferi - meri, peri, cireși, nuci), precum și cu croitoria și pietrăria, desfăcându-și produsele la Câmpina. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu o populație de 4995 de locuitori, în aceeași plasă Prahova din județul Prahova. În 1938, comuna s-a regăsit în plasa Câmpina din județul Prahova, după care în
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
(cunoscută anterior sub denumirea de Schitul Tărâță) este o mănăstire de călugări amplasată în preajma municipiului Iași, în pădurile din satul Pietrăria (comuna Bârnova). La mănăstire se poate ajunge de pe drumul spre Vaslui. este situată într-un pitoresc cadru natural, aflat odată în plin codru, pe piscurile din apropiere de rezervația naturală Dealul Repedea. Drumul de acces este Drumul Național Iași-Vaslui, pe
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
Schitul Sihăstria” pentru că era amplasat într-o poiană din Codru, departe de lume. În acest schit s-au oploșit câțiva călugări pusnici, care duceau o viață grea"”. Cei câțiva călugări iubitori de isihie au ridicat ulterior, în plin codru al Pietrăriei, ""pe o dărâmătura de stâncărie, ce forma un fel de cetățuie naturală,clădită prin voia întâmplărei"", o sihăstrie cu hramul “Buna Vestire”. Aflând de existența acesteia, în anul 1732, domnitorul Moldovei Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
vechi funcționar al Epitropiei „Sf. Spiridon” cu numele de Gheorghe Tărâță, care ar fi donat schitului prin testament la 5 martie 1779 toată averea sa, adică 3.250 lei vechi și 117 bani. În anul 1836 un credincios din satul Pietrăria, pe nume Dumitru Brașoveanu a adăugat bisericii un pridvor scund, acoperit în arce, cu intrarea pe fațada de nord. În dreapta intrării se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice având următorul text descifrat aproximativ: ""Let 1836 sau făcut
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]