518 matches
-
cont propriu. Practic, în acest caz, crearea bunului comun este extrem de dificilă. O comunitate formată doar din indivizi de tipul doi, care interacționează doar cu rudele, poate crea mai ușor bunul comun, însă acesta va fi doar parțial: de exemplu pietruirea străzii va fi făcută doar în dreptul caselor sătenilor care au inițiat proiectul. Să luăm acum un alt exemplu. Să presupunem două comunități identice ca dispunere teritorială și resurse materiale și umane, fiecare constituită din câte două grupuri de status. În
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pentru construcția de drumuri. S-a intenționat accesarea unor fonduri SAPARD, dar încadrarea în categoria „drum județean” a determinat imposibilitatea accesării acestui tip de finanțare. Un avantaj economic important în acest proiect local îl constituie faptul că materialul folosit pentru pietruirea drumurilor a fost cumpărat sau adus din apropiere, din zona râului Prut. O altă finanțare SAPARD a fost accesată pentru realizarea drumului către comuna Roșcani. Datorită separării în 2004 a satului Roșcani de comuna Trifești și înființării noii comune Roșcani
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
interlocutorilor noștri să evidențieze particularitățile tipice „satului european”. Cel mai frecvent au fost invocate două categorii de aspecte definitorii. Primele țin de accesul la utilitățile publice (alimentare cu apă, canalizare, gaz metan). Se adaugă calitatea infrastructurii de comunicații (asfaltarea și pietruirea drumurilor, introducerea la scară largă a tehnologiei de comunicare: cablu TV, telefonie). Ideea de sat european se asociază cu o altă mentalitate a țăranului în materie de valorificare a muncii, corectitudine, cinste, seriozitate. Există o percepție generală referitoare la faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
echipă de handbal” (vânzătoare, studii gimnaziale, 17 ani). Cine? Renovarea clădirii primăriei, a bisericii (înaintea sosirii noului preot reformat în sat în toamna anului trecut), renovarea cabinetului medical și a locuinței medicului; întărirea digului, desfundarea șanțurilor pe toate drumurile satului, pietruirea drumurilor și curățenia de primăvară sunt în tot satul cele mai recente munci comunitare ale locuitorilor Zerindului. Mai toate sunt organizate la inițiativa primarului; „Da, da. Primaru’ le-a făcut. Simand Alexandru îl cheamă. El cheamă oamenii și fac” (șomer
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
am luat niște tuburi din astea pentru scurgerea apei... Am trimis oamenilor o rugăminte fiecăruia. Și am văzut că oamenii s-au mișcat, au luat hârlețul, sapa și s-au pus să curețe” (primarul, 40 de ani); „De exemplu, la pietruirea drumului ajută toate strada” (bărbat, directorul Pro Zerind, 50 de ani); „Ajută - e sat unguresc, e altă concepție” (bărbat, 41 de ani, medicul satului, venit din Constanța în urmă cu nouă ani); „La inundație mergem toți... și zi și noapte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a străzii „unde este brutăria pentru că era considerată a fi de importanță pentru sat” (bărbat, 46 de ani). În acest moment, primăria a înaintat către consiliul județean Prahova câteva propuneri pentru dezvoltarea comunei: realizarea unei rețele de apă și canalizare, pietruirea și asfaltarea rețelei de drumuri, modernizarea școlilor și realizarea unei rețele de colectare și reciclare a deșeurilor. Oamenii nu cunosc însă aproape nimic despre aceste inițiative ale primăriei deoarece nu au fost informați. În martie 2005, primăria a organizat adunări
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai voiau să mai sape. Acum nu mai vor să muncească deloc și spun că ar trebui să muncească cei care iau ajutor de la primărie” (lucrător în administrația publică locală). În acest moment există câteva hotărâri ale consiliului local pentru pietruirea străzilor care „s-au stricat din cauza gazelor”, iar această lucrare va fi realizată de către primărie împreună cu beneficiarii de VMG și cu locuitorii comunei. Toți sătenii intervievați au afirmat că ar participa cu muncă dacă primăria ar aduce piatra pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
momentul când ar obține un avantaj individual, toți oamenii din comună ar participa la un anumit proiect. Există însă fapte care pun sub semnul întrebării promptitudinea unei astfel de reacții din partea locuitorilor satului. Astfel, când „morarul” a adus pietriș pentru pietruirea străzii, locuitorii de pe ulița respectivă nu au vrut să ajute la risipirea și nivelarea lui declarând: „Ce, bă, vrei să ajungi la moară? Pune mâna și plătește să ai drum bun” (bărbat, 46 de ani). Deci, în acest caz, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fiecare în fața porții lui”, până în momentul în care a fost angajată o firmă pentru realizarea acestei activități. Din punctul de vedere al inițiativelor și participării oamenilor la proiectele comunitare, a fost amintită participarea cu bani și forță de muncă la pietruirea anumitor ulițe, „acum mai mulți ani”. Oamenii consideră că, deși acum ar fi nevoie mai mult ca oricând de o asemenea inițiativă, în contextul în care drumurile s-au stricat rău în urma săpăturilor pentru gaze, nu ar mai fi posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
principalul vinovat pentru infrastructura precară și pentru oportunitățile de dezvoltare reduse în raport cu promisiunile campaniei electorale: „Cei de la primărie nu ne bagă în seamă, și primarul ne spune că «ce, dacă am promis, trebuie să și fac?», când îl întrebam de pietruirea și asfaltarea drumurilor” (femeie, 19 ani). Deși sunt și lucruri bune care au fost realizate în sat, cum ar fi introducerea gazelor, crearea unor condiții mai bune la școală, introducerea televiziunii prin cablu, în prezent satul Tomșani „este foarte puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu pajiștea din față principalei cârciumi din localitate, loc de întâlnire și dezbatere, un fel de „Poiană a lui Iocan”. Se adaugă noul dispensar și monumentul, ambele realizate cu contribuția comunității. Zerind Renovarea dispensarului, consolidarea digurilor de protecție la Criș, pietruirea drumurilor și alte câteva lucrări au fost realizate în anii ’90 cu participarea comunității. Ajutorarea celor aflați în nevoie este o regulă respectată dintotdeauna. Potențialul (declarativ) de participare la proiecte viitoare Întrebați dacă ar participa la implementarea unor proiecte în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
-urile romilor. Comisia de analiză și selecție a proiectelor a declarat eligibile 83 de proiecte, dintre care 17 au fost aprobate și finanțate pe următoarele domenii: - 9 proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii locale (racordarea la rețeaua de energie electrică - 4, pietruirea unor drumuri de acces - 4 și amenajarea unui cămin cultural - 1; - 4 proiecte în domeniul activităților generatoare de venituri (ateliere de fierărie, tinichigerie, împletituri din nuiele, microfermă pentru creșterea animalelor); - un proiect în domeniul sănătății (înființarea unui punct sanitar); - 3
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
geamiei din oraș122. Conducătorii (mutesselimii) sangeacului Tulcea au apelat, pentru buna funcționare a instituțiilor administrative, la colaborarea cu notabilii: bulgari, români, greci sau de alte etnii. Inițiative importante s-au materializat în construcția și întreținerea unor școli și geamii, în pietruirea unor șosele, în construirea unor poduri și cișmele 123. În 1871, Ismail-Pașa, albanez de origine, care manifesta bunăvoință pentru locuitorii creștini ai Dobrogei și pentru preocupările acestora legate de școli și biserici, l-a însărcinat pe Nicolae (Nifon) Bălășescu cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o fântână, un siloz, un podeț, o livadă, un cabinet medical sau un cămin cultural în satul natal; un lanț de școli, grădinițe, biblioteci; construirea unei biserici, refacerea unor opere de patrimoniu, instruirea unor meșteșugari artizani, specializați în meserii uitate; pietruirea sau asfaltarea drumu rilor, niscai împăduriri, câteva canale de irigație... și altele asemenea. Adevărat: să-i lăsăm de-o parte, acum, pe bogătașii tunurilor și turnurilor țigănești, oamenii acumulărilor sălbatice, pleziriștii fără proiect și fără strategie de dezvoltare, cei pentru
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
2006, construită cu fonduri de la Banca mondială; Monumentul eroilor din satul Tarnița, 2006; Înființarea școlii cu clasele I-IV din satul Taula, 2005; Modernizarea de drumuri din fonduri SAPARD: 4 km asfalt Dl. Perjului - Bărboasa și alți 3,5 km pietruire Dl. Perjului- Taula; Canalizare apă - 35 familii racordate la rețeaua de apă; Construcția unui teren de sport; Amenajarea târgului săptămânal de la Oncești (căi de acces și sectorizare); La toate școlile din comună s- au executat: construiri de garduri împrejmuitoare și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Onceștiului posedă autoturism. Acești indicatori reflectă un alt nivel de trai, substanțial schimbat față de cel existent acum câteva decenii în urmă. La schimbarea înfățișării satelor au contribuit electrificarea din anii 1964 - 1976, asfaltarea drumului județean în 1968, sistematizarea și pietruirea ulițelor, rețeaua de apă potabilă, extinderea iluminatului public, precum și construirea unor clădiri de interes public (4 școli, o grădiniță, căminul cultural, magazinele sătești, brutăria, biserica din satul Tarnița) și renovarea celor existente. SATELE RĂZĂȘEȘTI Până către sfârșitul secolului al XVIII
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au exprimat interesul și disponibilitatea de a se implica în proiect, perceput ca o oportunitate de a duce la bun sfârșit inițiative comunitare fragmentate de reabilitare a drumurilor sătești și comunale, desfășurate în istoria recentă a satului: astuparea gropilor (1994), pietruirea unor străzi laterale (1996), „repararea” drumului cu sprijinul autorităților locale (1999) etc. Fiind un sat mai degraba atipic în rândul comunităților facilitate de FRDS de-a lungul timpului - nefăcând parte, cel puțin aparent, din categoria „satelor lipsite de solidaritate” (Hann
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
universități (din Freiburg, Cluj, București) și ONG-uri în care localnicii s-au inițiat în turismul rural, ecoturism, exploatarea durabilă a plantelor medicinale; - proiect aprobat de realizarea alimentării cu apă prin Ordonanța nr. 7; - modernizarea (asfaltarea) drumului, realizată prin FRDS; - pietruirea drumului spre Călineasa; - amenajarea peșterilor Poarta lui Ionele și Ghețarul Scărișoara. Toate acestea au pus comunitățile pe un trend ascendent de dezvoltare comunitară. O recunoaștere a acestui lucru s-a făcut și prin selectarea comunei Girda ca sat european. În loc de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nr.687/1997) în 250 localități rurale. * Continuarea Programului de conservare a energiei termice în 5 orașe (Buzău, Ploiești, Pașcani, Oltenița și Făgărași). 5.2. Modernizarea drumurilor de interes local, integrarea acestora în rețeaua de infrastructură națională * Continuarea Programului de pietruire a drumurilor comunale * Proiectul este derulat de S.C.”Dracula Park”S.A. La cerere, specialiștii din minister vor acorda consultanță de specialitate pentru obținerea de avize, aprobări, etc. 4.2. Amenajarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de drumuri turistice și a parcărilor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Hotărârii Guvernului nr. 869/1996 privind contractarea și garantarea de către Guvern a unor credite externe pentru construirea de locuințe sociale și de necesitate, precum și suma de 32,6 miliarde lei reprezentând transferuri către consiliile locale pentru susținerea Programului guvernamental privind pietruirea și iluminarea drumurilor sătești, asigurarea cu apa a satelor și conectarea satelor la rețelele telefonice. ... (3) Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, din suma prevăzută în lista de investiții la poziția "Alte cheltuieli de investiții", poate angaja suma de 0
ORDONANTA nr. 14 din 8 august 1997 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117033_a_118362]
-
rețelele telefonice. ... (3) Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, din suma prevăzută în lista de investiții la poziția "Alte cheltuieli de investiții", poate angaja suma de 0,4 miliarde lei în vederea realizării studiilor de prefezabilitate pentru susținerea Programului guvernamental privind pietruirea și iluminarea drumurilor sătești, asigurarea cu apa a satelor și conectarea satelor la rețelele telefonice; elaborarea studiului de prefezabilitate și finanțarea acestuia se fac în condițiile reglementărilor în vigoare. ... Articolul 12 (1) Cheltuielile bugetului de stat pentru domeniul economic se
ORDONANTA nr. 14 din 8 august 1997 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117033_a_118362]
-
înregistrate în contul de venituri al bugetului local la subcapitolele 37.02.01 și 37.02.07, reprezent��nd subvenții primite pentru asigurarea protecției sociale a populației pentru energia termică și transportul urban de călători, respectiv pentru finanțarea Programului de pietruire a drumurilor comunale și alimentarea cu apă a satelor, si plățile de casă înregistrate în contul de cheltuieli al bugetului local la capitolul 63.02 "Servicii și dezvoltare publică și locuințe" și la capitolul 68.02 "Transporturi și comunicații", pentru
ORDIN nr. 2515 din 10 decembrie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122456_a_123785]
-
din bugetul de stat către bugetele locale pentru asigurarea protecției sociale a populației pentru energia termică și transportul urban de călători" și al contului 23.85.01.07 "Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea Programului de pietruire a drumurilor comunale și alimentarea cu apă a satelor", prin debitarea corespunzătoare a contului 21.37.02.01 "Subvenții primite de bugetele locale pentru asigurarea protecției sociale a populației pentru energia termică și transportul urban de călători" sau a contului
ORDIN nr. 2515 din 10 decembrie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122456_a_123785]
-
contului 21.37.02.01 "Subvenții primite de bugetele locale pentru asigurarea protecției sociale a populației pentru energia termică și transportul urban de călători" sau a contului 21.37.02.07 "Subvenții primite de bugetele locale pentru finanțarea Programului de pietruire a drumurilor comunale și alimentarea cu apă a satelor", după caz; b) la unitățile Băncii Comerciale Române - Ș.A. se înregistrează în: ... - creditul contului 61.85.x.01 "Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru asigurarea protecției sociale a
ORDIN nr. 2515 din 10 decembrie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122456_a_123785]
-
din bugetul de stat către bugetele locale pentru asigurarea protecției sociale a populației pentru energia termică și transportul urban de călători" și al contului 61.85.x.07 "Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea Programului de pietruire a drumurilor comunale și alimentarea cu apă a satelor" prin debitarea contului 63 "Disponibil buget local". 4.3.2. Regularizarea definitivă a avansurilor prevăzute la art. 34 alin. (5) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 14/1998 se efectuează
ORDIN nr. 2515 din 10 decembrie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122456_a_123785]